Page 71 - 1958-01

Mr. Q71 VT»'.-«jHr^EIuru tiniăăiSwS „_.___ D f w m r r 's o t j a u s m u t u t rag. 3

Frecvenţa la şcoala serală economică de partid Petroşani Ştiri culturale
din raionul Haţeg
trebuie grabnic îmbunătăţită
Iniţiativa Secţiei de învăţă-

Principala formă de învăţă- scurs de la începerea anului nizaţiile de partid nu trag cu mînt şi cultură a Sfatului popu­
mint in cadrul căreia cadrele de şcolar al învăţămintului de toată seriozitatea la. răspundere lar raional Haţeg, de-a organiza
conducere din economie, pre­ partid, tov. Bogdan Alexandru pe aceia care lipsesc nemotivat în această perioadă concursuri
cum şi numeroşi activişti de şi ing. Turnă' Dumitru de la de la şcoală. In fiecare săptă- artistice între echipele căminelor
partid şi ai organizaţiilor de Trustul 7 construcţii Petroşani mină conducerea şcolii comu­ culturale din raion, a dat rezul­
bază din raionul Petroşani stu­ au lipsit nemotivat de la aproa­ nică comitetelor de partid lista tate pozitive. Un important nu­
diază in vederea îndeplinirii cu pe toate lecţiile şi seminariile, elevilor care lipsesc de la şcoa­ măr de cămine culturale săteşti
succes a sarcinilor puse de par­ în timp ce ei — după cum o lă şi totuşi nu toate comitetele au participat pînă acum la aceste

tid şi guvern, o constituie şcoa­ arată însăşi situaţia de pe şan­ de partid iau măsuri corespun­ concursuri organizate pe centre

la serală economică de pe lingă tiere — au multe de învăţat în zătoare in vederea înlăturării de comune, prezentînd repertorii

comitetul raional de partid. A- privinţa organizării luptei pen­ absenţelor nemotivate. de cîntece, dansuri şi piese tea­

vind un colectiv de lectori bine tru economii şi reducerea pre­ De ce ? trale.

pregătiţi, deslăşurîndu-şi activi­ ţului de cost al construcţiilor. Pentru că o parte din aceia în satul R ăchitova,..
tatea pe baza unui program Lipseşte nemotivat de la şcoala care trebuie să se îngrijească
strins legat de sarcinile econo­ serală şi tov. Seraficeanu Gheor- de invăţămintul de partid, au In faţa a sute de spectatori, Intre 30 ianuarie — 3 februa­ nia poporului asuprit de casta Cervantes (studii şi conferinţe
mice ce stau in faţa minelor ghe, şeful reviziei de vagoane neglijat ei înşişi sarcina de a la căminul cultural din Răchi- rie, pe ecranul cinematografu­ parazitară a nobililor. — E.S.P.L.A. — pag. 177)
şi intreprinderilor din raion, C.F.R. Acest tovarăş, la sezi- învăţa, lipsind de la cursurile tova au prezentat programe, că­ „fapte eminente ale unui erou
şcoala serală economică dă e- sarea conducerii şcolii, a fost şcolii. Au multe absenţe de la minele culturale din satele Vă- lui „Filimon Sîrbu” din oraşul In acest decor social auten­ pozitiv". Căci, în ciuda sforţări­
levilor săi — muncitori fruntaşi, pus în discuţia adunării gene­ şcoală tovarăşii Frunză Alexan­ lioara, Ciula Mică şi Răchitova. Deva, va rula filmul sovietic' in tic, găsim punctul ele plecare lor pe care le fac oamenii pen­
tehnicieni, ingineri, cadre eco­ rale a organizaţiei de bază pen­ dru şi Dobrican Traian, acti­ culori „Don Quijote". Produc­ al istoriei lui „Don Quijote". tru ca să-l aducă la realitate,
nomice, activişti ai organiza­ tru faptul că nu-şi îndeplineş­ vişti ai Comitetului orăşenesc Apreciată a fost mai ales in­ ţie a studioului „Lenfilm” el Don Quijote trăieşte o realitate
ţiilor de partid şi de masă din te îndatoririle faţă de şcoală, de partid Petroşani. Au lipsit terpretarea piesei „O noapte fur. transpune pe ecran nemuritoa­ Acest unic şi etern personaj al interioară, realitatea conştiinţei
Întreprinderi — un ajutor cali­ nu frecventează şi nu studiază de asemenea in mai multe rin- tunoasă", regizată de directorul rea operă a lui Miguel de literaturii universale, s-a născut sale cinstite, care suferă alături
ficat pentru a-şi putea ridica ac­ materialul bibliografic. In faţa duri de la invăţămînt tov. Bido căminului cultural din Răchito­ Ceruantes Saavedra. din dorinţa scriitorului spaniol de durerile celor umiliţi, oare se
tivitatea la nivelul sarcinilor adunării generale, tov. Serafi­ Augustin, activist al Comitetu­ va — tov. Vasile Bretoiu pen­ „de a deştepta oroarea datori­ revoltă împotriva nedreptăţilor
de răspundere ce le-au fost în­ ceanu s-a angajat că va înlă­ lui de partid al minei Lupeni, tru care, artiştii echipei de tea­ După două decenii de la pri­ lor pentru istoriile închipuite şi şi insolenţei. Această semnifica*
credinţate. Lecţiile pe teme de tura lipsurile şi că va frecventa Brustureanu Gheorghe, instruc­ tru din acest sat s-au pregătit ma sa ecranizare (în regia lui pline de imoralităţi din cărţile ţie profund umană a „Cavaleru*
planificare, de aprovizionare a cu regularitate cursurile şcolii. tor al comitetului raional de timp de patru luni. G.W. Pabst şi în interpretarea cavalereşti". lui de la Mancha", se desprinde
Întreprinderilor, de organizarea Dar acest angajament a fost partid. Lipsind de la şcoală, e celebrului bas rus Fedor Şalia- deosebit de pronunţat din inter*
luptei pentru economii, despre repede uitat. După ce a fost firesc ca aceşti tovarăşi să nu Reuşite au fost şi cîntecele Suflet nobil, dornic să aline pretarea atît de nuanţată a ma»
discutat în adunarea generală, poată trage la răspundere pe „Haţegana", „Ce stai bade tot pin), cinematografia sovietică nenumăratele suferinţe ome­ rclui actor sovietic Nicolpp
sarcinile actuale ale industriei el a mai venit o singură dată ceilalţi elevi care absentează de pe prag", „Hai să facem o gos- ne dăruieşte acum o nouă versi­ neşti, tristul şi ridicolul hidalgo Cercasov.
socialiste, predate în cadrul şco­ la şcoală, continuînd apoi ia­ la invăţămînt şi astfel contro­ podărie11 etc. interpretate de une cinematografică, avînd ca s-a „intoxicai", pînă înlratît cu
lii, dau răspuns multor proble­ răşi să lipsească nemotivat. Se lul studiului cadrelor de condu­ principal protagonist pe „acto­ leciura romanelor cavalereşti Realizare de un înalt nivel
me legate de îndeplinirea pla­ pune întrebarea : cum se împa­ cere devine inexistent, lăsxnd ca corul căminului din Răchitova, rul cu o mie de feţe" cum a ale timpului său, 'incit ajunge artistic, noua operă a regizoru­
nului la toţi indicii la minele in această direcţie să se cuibă­ cît şi dansurile populare „Coa­ fost pe drept cuvînt supranumit sclavul inconştient al unor halu­ lui sovietic Grigori Kozînţev a
de cărbuni şi la celelalte în­ că tov. Seraficeanu cu sarcina rească lipsuri. sa , „RustenuL' şi „Mureşanca", marele actor Nicolai Cercasov. cinaţii vizuale. Dar, tocmai ace­ obţinut un frumos şi bine meri­
treprinderi. Mulţi dintre tova­ de a învăţa, sarcină ce-i revine interpretate de cei 18 membri ai In întruchiparea sa, figura nefe­ t a t succes cu prilejul prezentă­
răşii care au urmat cursurile în calitate de membru de partid Este adevărat, in ultima vre­ echipei de dansuri din acelaşi ricitului „Cavaler al Tristei Fi- ste acte de demenţă ale eroului rii ci la festivalul cinematogra­
acestei şcoli, şi dintre actualii şi de conducător ai unei uni­ me, în urma tragerii lor la răs­ sat. guri“imbogăţit cu noi semnifi­ nostru, care-i atrag batjocura fic internaţional de la Cann.es,
elevi care vin cu regularitate la tăţi ? Inginerul Miiller Ludovic pundere de către biroul comi­ caţii, este proiectată uriaş pe şi .represiunile ,autorităţilor, 'in 1957.
şcoală şi studiază cu seriozita­ tetului raional'de partid, frec­ Căminul cultural din Ciula fundalul unei Spânii semifeu­ sînt — aşa cum observă acade­
te, luptă cu succes pentru în­ de la mina Lonea are de aseme­ venţa activiştilor de partid care Mică — director tov. Andronic micianul Gheorghe Călinescu întrecerii
făptuirea sarcinilor economice. nea multe absenţe nemotivate. sînt încadraţi la această şcoală Crăciunel, a prezentat cu succes dale, mizere şi mohorîte, Spa­ înlr-un studiu consacrat lui
După ce a fost tras la răspun­ s-a îmbunătăţit într-o oarecare dansurile „Sîrba sub stejar"
Printre elevii fruntaşi ai şco­ dere a început să vină la şcoa­ măsură, dar aceasta nu-i îndea­ „Sîrba romînească", monologul Desfăşurarea largă a
lii se numără tovarăşii Dobres- lă, dar în pauze pleca, săvîr- juns. Ei trebuie să se îngri­ „Armata din trecut11, cîntecul
cu Constantin, inginer Ia Com­ şind astfel o abatere nepermisă jească de îmbunătăţirea frecven­ popular „Lugojana11, interpretat
binatul carbonifer Valea Jiului, de la disciplina şcolii. Din cau­ ţei la şcoala serală economică de solistul loan Avrămescu etc.
Orban Iosif, preşedintele Comi­ za absenţelor, cca. 30 de elevi a tuturor elevilor acestei şcoli
tetului sindical al minei Petri- din anul I n-au participat nici recrutaţi din întreprinderile sau
la, ing. Albii Bujor de la mina la jumătate din numărul lec­ localităţile respective.
Petrila, ing. Abrafiam Otto de ţiilor şi seminariilor care au a-
la mina Lupeni, Biro Martin, vut loc de la începerea anului Frecvenţa la şcoala serală e- în c o m u n a R îu B ă r b a t

directorul Şcolii de maiştri din şcolar.
Petroşani, Stoicescu Maria, ac­ La seminariile grupelor din conomică de partid Petroşani socialiste—chezăşia îndeplinirii
tivistă U.T.M. ş. a., care parti­ anul II se menţine de aseme­ trebuie grabnic îmbunătăţită. Echipele artistice din satele

cipă cu regularitate la lecţii, se nea o frecvenţă destul de scă­ Comitetele de partid orăşeneşti Ponor, Ohaba Ponor, Fizeşti, cu cinste a angajam entelor luate
pregătesc cu stăruinţă în vede­ zută. Ca urmare a slabei frec­ şi de întreprinderi trebuie să Serei, Pui şi Rîu Bărbat s-au
venţe, invăţămintul in cadrul analizeze cauzele tuturor absen­ bucurat de o frumoasă aprecie­ V (U rm are din pag. l-a ) mească în mod continuu şi in brigăzile de la abataje şi pre­
rea seminariilor, ceea ce le dă şcolii nu se poate ridica la ni­ ţelor şi să ia măsuri de înlătu­ re a spectatorilor. bune condiţiuni producţia spo­ gătiri sini cu planul îndeplinit
posibilitatea să-şi îndeplinească velul cerinţelor şi al posibilită­ rarea lor. îndeosebi Comitetele te plan, să sporească producti­ rită a minerilor din Lonea, Pe­ ritmic şi la toţi indicii.
cu succes sarcinile de zi cu zi ţilor existente. Atunci cînd nu de partid ale minelor Vulcan şi Mult apreciate au fost Ia con­ vitatea pentru a atinge 0,847 trila, Aninoasa şi Vulcan, să
ce le-au fost încredinţate, să se au continuitate în studiu, cînd Lonea trebuie să ia măsuri ime­ cursul organizat punctele pre­ tone pe post şi să economiseas­ dea patriei mai mult cărbune Lansarea chemării şi răspun-
orienteze just în muncă. nu participă la lecţii şi semi- diate de îmbunătăţire a frec­ zentate de echipele căminului că 330.000 lei la preţul de cost special, mai multe brichete şi şurile la chemare reprezintă în­
narii, elevii nu pot să-şi însu­ venţei la şcoală, deoarece e- cultural din Rîu Bărbat, printre al cărbunelui. Chemarea a gă­ semicocs. ceputul reorganizării şi desfă­
Cu toate că înscrierile la şcoa­ şească temeinic materialul pre­ levii recrutaţi de la aceste mi­ care piesa de' teatru „Cuscrii sit un larg ecou în rîndul tu­ şurării unei întreceri socialis­
lă s-au făcut pe baza recoman dat. ne au cea mai slabă frec­ Gherghinei", pregătită de tov. turor muncitorilor mineri din Chemarea şi răspunsurile da­ te de mari proporţii între mine­
dării organizaţiei de partid ţ venţă. Comitetul de partid al Ecaterina Osiac şi C. Bercu, Valea Jiului. Colectivul minei te au lost luate pe baza anga­ rii Văii Jiului. Pentru a-i asi­
a dorinţei fiecărui tovarăş, un Slaba frecvenţă la şcoala se­ minei Aninoasa trebuie să re­ dansurile „Haţegana", „Bara- Lupeni şi-a propus să dea peste jamentelor luate de minerii bri­ gura un avînt puternic, mine­
elevi ai şcolii serale economice rală economică se datoreşte in zolve cit mai grabnic problema găzilor din abataje, care şi-au rii trebuie să fie ajutaţi in mun­
nu frecventează cu regularitate primul rind faptului că orga- transportului elevilor din aceas­
cursurile. In răstimpul care s-a

Cu forţe unite tă localitate la Petroşani în zi­ boii“, „Ţarina Abrudului" şi planul primelor 4 luni ale a- evaluat just forţele lor in ra­ ca lor şi de colectivele de la
lele de invăţămînt. E necesar monologul „Bună seara", inter­ nului 6.000 tone cărbune, iar port cu sarcinile primite. U.R.U.M.P., Uzina electrică din
Dornici de ia lărgi posibilită­ In primele zile ale anului apoi să se combată practica u- pretat de tov. Sigismund Brătilă. cei din Vulcan, să crească pro­ Vulcan şi de la O.C.M.M. De
ţile de culturalizare ale satului 1958 cetăţenii satului s-au în­ nor conduceri de exploatări mi­ ductivitatea cu 7,8 la sută pes­ Situaţia producţiei de cărbu­ asemenea, organele tehnice din
lor, cetăţenii din Nădăştia In­ trunit din nou şi au hotărît niere şi întreprinderi de a reţine Directorul căminului cultural te creşterea planificată, pentru ne extrasă pînă acum, arată cadrul combinatului, trebuie să
ferioară, comuna Hăşdat, au la diferite şedinţe pe elevii şco­ din Pui — Atanasie Medaru. a înfăptui sarcina trasată de clar că minerii au trecut deja îndrume mai concret, la faţa
pornit acum cîţiva ani să-şi terminarea căminului în vara lii serale economice în zilele de ajutat de cadrele didactice loan conferinţa raională de partid. cu Iiotărire la înfăptuirea obiec­ locului, munca celor din abata­
construiască un cămin cultural. acestui an. In acest scop a invăţămînt, aşa cum se întîtn- Rădulescu, Mihai Bătrîncea, Ni­ Obiective mobilizatoare şi-au tivelor propuse în întrecerea je. O sarcină de seamă revine
II voiau mare, frumos şi aşa au plă deseori la mina Petrila. Fa­ colae Butu şi Maria Bătrîncea propus să realizeze şi celelalte socialistă. Din cele 4.500 de to­ in special direcţiei comerciale
şi început să-l zidească : cu o fost votată contribuţia în valoa­ ţă de acele cadre care cu tot au pregătit cu succes un reuşit colective miniere din Valea Jiu­ ne cărbune cu care s-a angajat din combinat, care are datoria
sală mare de spectacole, cu o re de 6.100 lei. ajutorul dat nu îşi îmbunătă­ program din care se afirmă in­ lui. Angajamentele frumoase colectivul minei Vulcan să de­ să asigure la timp, in cantitate
sală pentru bibliotecă şi sală de ţesc frecvenţa la învăţământ, tre­ terpretarea reuşită a piesei ale minerilor sînt urmate de păşească planul pînă la 1 Mai, suficientă şi corespunzătoare,
lectură. Pentru terminarea căminului buie luate măsuri corespunză­ „Gheorghe Roja" mult apreciată răspunsurile preparaţiilor Lu­ 2.159 sînt deja extrase pînă în lemnul de mină şi alte mate­
cultural s-a angajat şi coopera­ de numeroasa asistenfă. peni şi Petrila. Preparatorii de prezent. Din cele 3.000 tone căr­ riale pentru ca munca mineri­
Unii dintre locuitorii satului toare. la Petrila au răspuns minerilor bune peste plan, angajamentul lor să nu lie deloc stinjenită.
au contribuit cu bani, alţii cu tiva „Muncitorul1* din Călan să dl). Lonea, angajindu-se să pri- minerilor din Lonea, aproape
contribuie cu o parte din mate­ GH. MÂNU jumătate au şi lost dale. La fel Datoria tuturor organelor sin­

riale.

materiale, şi unii şi alţii însă întărirea gospodăriei—în discufia colectiviştilor se prezintă situaţia la mina dicale din raion este de a spri­
cu muncă voluntară şi cu multă Petrila şi la Aninoasa. încă de jini şi îndruma munca brigă­
tragere de inimă. Din autoim- La sfîrşitul anului 1952, 43 familii Redăm mai jos veniturile principale vederea obţinerii de producţii tot mai mare parte din m aterialele necesare pe acum sînt create toate pre­ zilor miniere în lupta pentru
puneri s-a plătit manopera me­ misele pentru ca pe întreaga înfăptuirea angajamentelor lua­
şterilor şi s-au cumpărat o serie de ţărani muncitori din oraşul Sebeş îm părţite colectiviştilor la zi-muncă m ari. Pentru a se realiza acest lucru, acestei construcţii au şi fost procu­ Vale a Jiului angajamentele te in întrecerea socialistă.
de materiale care ajung în total luate în întrecere să lie înde­
pînă acum la 30.000 lei. plinite cu mult înainte de ter­ Printr-o muncă susţinută zi
de zi, prin desfăşurarea largă
E greu să înşiri fruntaşii in menul fixat. a întrecerii socialiste şi o acti­

acţiunile obşteşti. Inlre ei sînt au hotărît să se formeze 5 echipe de rate). Tot în acest an, gospodăria va Dacă în ce priveşte extracţia vă muncă politică în rîndul
deputaţii în frunte cu Carol Ju­ şi-au unit pătnînlurile pentru a le din ultimii patru ani (în kg).
dele, comitetul de cetăţeni prin lucra în com un, în gospodăriile co­ cum păra şi un rutier cu rem orcă pen­ de cărbune situaţia se prezintă muncitorilor, să intîmpinăm ale­

tre care se află : I. Ungur, Vir- lective. S-au înscris oam eni gospodari, 1954 1955 1956 1957 tru efectuarea tran sp o rtu rilo r din gos­ mulţumitoare, este însă nece­ gerile de la 2 martie, alegerile

gil Pop şi Aron Stanciu. hotăriţi să-şi făurească un trai feri­ Cereale kg. 7,022 7,920 9,500 13,617 podărie. sar ca paralel, activitatea şi a- sindicale şi ziua de 1 Mai, cu
Nu se poate trece fără a cit şi îmbelşugat. Cartofi 1,200 1,700 1,700 tenţia conducerilor sectoarelor noi victorii pentru îndeplinirea
Furaje V 0,605 4,000 8,000 7,000 Şi in ceea ce priveşte planificarea şi depăşirea planului la cărbu­
aminti pe cei ce au adus dm Acum, cînd gospodăria a păşit în Paie şi pleavă 3,000 5,000 10,000 producţiilor la culturi, colecliviştii s-au şi ale exploatărilor să se în­ ne, pentru continua creştere a
proprietatea lor personală al 6-lea an de activitate, se poate spu­ Sfeclă furajeră V 2,923 2,500 2,000 3,000 orientat mai bine decît în anul tre­ drepte către sprijinirea mai randamentelor şi reducerea pre-
15.000 de cărămizi pentru con­ ne că visurile colectiviştilor au deve­ u 5,465 cut. F aţă de producţia de 1.600 kg la concretă a brigăzilor încă ră­ iiilni de cost al cărbunelui, tra-
struirea căminului cultural. nit fapte. Zilele trecute, cînd consi­ tf 6,000 grîu, 1,200 kg la orz, 2.000 kg la mase sub plan, pentru ca a-

Intre ei se numără Garol Mun liul de conducere a prezentat darea Vin litri 0,059 0,060 0,050 0,200 porumb, 900 kg la floarea-soarelui şi tunci cînd se va raporta înde­ ducînd astfel în viaţă botăririle
teanu, Aron Gheorgheoni, Rein de seam ă pe anul 1957, ele au fost Bani — 4 lei 6,50 lei 8 lei 10.000 kg la cartofi, cît s-a planificat plinirea angajamentelor, să se înţelepte ale partidului şi gu­

Pompei, Ghcorghe Foca, etc. pe deplin oglindite şi colectiviştii s-au După cum se vede din tabelul de citnp şi o echipă pentru grădina de în 1957, în acest an colectiviştii au poată raporta şi faptul, că toate vernului nostru.
Tot aşa nu se poate trece fără bucurat de succesele muncii lor. mai sus, belşugul din casele colec­ zarzavaturi. Acestor echipe li se vor prevăzut obţinerea unor recolte mult
a aminti cîţiva dintre fruntaşii tiviştilor a crescut de ia an la an. repartiza din toate culturile — (mer- mai mari. Astfel, la grîu au planifi­ • • -o • >e a • •# • *o ¦«o ’
muncilor voluntare: loan Creţii Datorită eforturilor comune depu­ Pentru cele 253 zile-muncă efectua­ gîndu-se pînă la individ) — răspun- cat o producţie de 1.700 kg la ha,
lui Gan, Frentoni Aron Vei, se de colectivişti şi unei bune orga­ te de colectivistul Ispas Oneţ (singur) zînd de realizarea producţiei planifi­ la orz 1.500 kg, la porumb 3.800 kg, .3.- 0 0 *00 .0 0 0
Frcnţoni loan Son. Carol Fren- nizări a muncii, producţiile realizate a prim it în anul trecut 1.165 kg grîu, cate, pentru depăşiri fiind retribuit la floarea-soarelui 1.500 kg, iar ia ca r­
ţoni Ciuprea şi alţii. au crescut de ia an la an. Dacă în 2.024 kg porumb, 260 kg orz şi ovăz, suplim entar. La grădina de legume, tofi 13.000 kg. A cest lucru dovedeşte ^
anul 1955, producţiile planificate nu 430 kg cartofi, 759 kg sfeclă furaje­ de exemplu, s-a stabilit că fiecare ha că, colectiviştii din Sebeş sînt hotă-
—o — au fost realizate la nici o cultură, ră, 1.771 kg furaje, 13 kg brînză, 51 trebuie să aducă un venit de 20.000 rîţi să depună eforturi sporite pentru § .......................
în schim b în anii 1956— 1957, produc­ litri vin, 2.024 lei şi alte produse. lei. Dacă echipa depăşeşte venitul sta­ ca go sp o d ăria lor să se în tărească şi
Alfi fărani muncitori ţiile planificate au fost realizate şi Venituri şi mai m ari au prim it fam i­ bilit, jum ătate din plusul realizat se dezvolte în continuu. \ Azi ultima zi, în care se mere. cu acelaşi bilet, fără a
chiar depăşite cu mult la m ajorita­ liile colectiviştilor Simion Luca şi Ni­ îm parte colectiviştilor din echipă. se plăti nimic in plus, se
se alătură tea culturilor. In acest sens arătăm colae Sibişan care au efectuat 282 şi Subliniind sprijinul puternic primit | mai pol cumpăra bilele ! Nu participă atit la extragerea
că producţiile realizate în anul 1956 respectiv 428 zile-muncă. Prim ind ase­ Mulţi dintre colectivişti au propus de la stat, darea de seam ă precum şi celor 9 numere pentru premii­
întovărăşirilor la grîu şi orz au depăşit pe cele menea produse m ajoritatea colectiviş­ şi adunarea generală a, aprobat dez­ numeroşi colectivişti au vorbit despre I scăpaăţi priilleejjuull! Miinc, vi- le obişnuite, cit şi la extra­
planificate cu 300 kg şi respectiv 900 tilor, nu este deci de mirare că mul­ voltarea sectorului zootehnic, m ărin- aportul pe care gospodăria colectivă gerea celor 4 numere pentru
In comuna Cioara, raionul kg la ha, iar recolta de porumb din te familii şi-au construit case noi, du-se mult numărul de animale pro­ trebuie să-l aducă la aprovizionarea neri 31 ianuarie, tragerea premiile suplimentare.
Orăşlie au jost inaugurate cu anul trecut a fost mai m are decît cea iar altele şi-au cum părat aparate de prietate obştească. Astfel, planul de oam enilor muncii de la oraşe. Pentru
citva timp în urmă, două înto­ planificată cu peste 3.000 kg. radio, aragaze sau mobilă nouă. Ca producţie pe anul 1958, prevede creş­ aceasta, ei au hotărît să vîndă statu­ i specială Loto Central, cu pre­ Nu scăpaţi prilejul! Azj
vărăşiri agricole. Una în satul urmare a creşterii nivelului de trai terea numărului de vaci la 50 capete, lui pe bază de contracte 10.000 kg ultima zi în care mai puteţi
Cioara şi alta în satul Tărtăria. Cărui fapt se datoresc recoltele al colectiviştilor, tot mai mulţi ţărani al oilor de la 322 la 400, să înfiinţeze grîu, 10.000 kg porumb, 55.000 litri i mii în sumă fixă de 50.000 cumpăra bilete!
Numărul întovărăşirilor, ca şi m a ri? D acă în anul 1955 s-a lucrai individuali îşi fac cereri de înscriere o fermă de 250 gîşte şi să cumpere lapte, zarzavaturi în valoare de 30.000 *ţ iei, 10.000 lei si 3.000 lei, in
suprafaţa perimelrelor a crescut neorganizat, echipele fiind num ai pe în gospodăria colectivă. De ia 43 fa­ 50 purcei din care să oprească apoi lei şi 50—60 boi g raşi (am intim că afara premiilor obişnuite.
în ultimele zile. Acum întovă­ hîrtie, iar colectiviştii participau slab milii, cîte au fost la inaugurare, as­ scrofiţe de prăsilă. Natural că dezvol­ ţ
răşirea agricolă clin salul Cioa­ la lucru, din 1956 s-a trecut la or­ tăzi lucrează pe tarlalele colectivei 102 tarea sectorului zootehnic nu se poa­ în anul 1957, gospodăria a predat, pe i La această tragere, la care
ra cuprinde un număr de 22 fa­ ganizarea m uncii pe echipe. S-a con­ familii. Numai în anul 1957 s-au în ­ te face fără a avea ia îndem înă con­ i se vor scoale din urnă 13 nu-
milii cu o suprafaţă de 10,18 ha stituit o brigadă de cîmp cu 3 echi­ scris 28 de familii. bază de contracte. 48 bovine în greu­
iar întovărăşirea din satul Tăr­ pe şi o echipă de grădină, cărora strucţiile necesare adăpostirii anim a­ ¦Q l 3
tăria cuprinde 24 familii cu li s-au repartizat pe bază de proces Cînd s-a trecut Ia discutarea pla­ tate de 33.870 kg). Prin aceasta vor
20 ha. teren arabil. Printre cei verbal, atît culturile, cît şi inventarul nului de producţie pe anul 1958, co­ lelor. Aşa că pe lingă grajdurile pe
noi înscrişi se numără tovară­ necesar. Rezultatele n-au întîrziat să lectiviştii au vorbit despre necesita­ spori veniturile băneşti ale gospodă­
şii Ion Tiran şi Nicolae Pascu se arate. Veniturile gospodăriei au în­ tea îm bunătăţirii organizării muncii in care le au (ce-i drept destul de mici),
in întovărăşirea din Cioara, ceput să crească şi odată cu aceasta riei, se va dezvolta avutul obştesc,
ton Radu şi Toma Nistor în în­ si veniturile colectiviştilor. colectiviştii au holărît să mai constru­
tovărăşirea din Tărtăria. iar valoarea zilei m uncă va creşte
iască un grajd pentru 50 bovine, (o
simţi lor.
S. BARBU