Page 72 - 1958-01
P. 72
Pag; 4 bRUMUL SOCIALISMULUI N t; 971
Puternicul ecou internaţional
al cuvîntării lui N . S. Hruşciov
asupra situaţiei internaţionale
R. F. G erm ană privire la reunificarea Germa- rienţelor atomice, încetarea „râz-
niei. boiului rece", reducerea efectivu
BONN 29 (Agerpres) — F. R. D. Germ ană lui forţelor armate în Germania
şi în alte state europene, situa
Plenara C. C. al P. C. din Austria Politica lui Dulles ameninţă Heine, şeful serviciului de presă
al P.S.D.G., s-a pronunţat pen BERLIN 29 (Agerpres) — ţia în Orientul mijlociu şi apro
VIENA 29 (Agerpres)'. După ta economică a oamenilor mun tru „o studiere minuţioasă a de Ziarele care apar în R. D. Ger piat, colaborarea economică in
cum anunţă ziarul „Oesterrei- cii austrieci. După ample discu f pacea în întreaga lume claraţiei făcute de N. S. Hruş mană salută cuvîntarea rostită ternaţională şi altele. Realizarea
c^ische Volksstimrne", in zilele ţii, raportul a fost aprobat în ciov Ia Minsk în problema unifi de N. S. Hruşciov la consfătui unei înţelegeri între marile pu
de 25 şi 27 ianuarie la Viena unanimitate. rea fruntaşilor din agricultura teri asupra acestor probleme ar
a avut loc plenara Comitetului U n a rtic o l al z ia ru lu i am erican „ W o r k e r " cării Germaniei". Relevînd de R.S.S. Bieloruse cu privire Ia asigura popoarelor din intreag
Central al Partidului Comunist La punctul al doilea de pe unele probleme ale situaţiei in lume o viaţă liniştită".
din Austria. In cadrul plenarei, ordinea de zi — organizarea în NEW YORK 29 (Agerpres). claraţia lui N. S. Hruşciov că
Franz ttoraier, membru al Biro martie a.c. a lunii, presei comu TASS anunţă : Intr-un articol văr un serviciu cauzei păcii ge „Uniunea Sovietică este gata să ternaţionale. Ziarul „Neues India
ului Politic al C. C. al P.C. din niste şi desfăşurarea pregătiri redacţional intitulat „Proiecti nerale şi prin aceasta şi năzu contribuie la reunificarea Ger Deutschland" subliniază îndeo
Austria, a prezentat un raport lor în vederea lunii — a lu^t cu- lele rachetă şi Orientul mijlo inţei poporului american spre maniei" şi remarca că problema
cu privire la alegerile pentru vîntul Erwin Scharf, membru al ciu", ziarul „Worker" declară : pace. germană este în primul rînd sebi pasajele unde se spune că DELHI 29 (Agerpres) — La
Biroului Politic al P.C. din A- „Nimic nu demască atit de mult problema relaţiilor reciproce
consiliile de producţie şi la lup ustria. politica agresivă a Departa Americanii — continuă zia dintre R.F.G. şi R.D.G., Heine problema germană este în pri 28 ianuarie ziarele indiene au
mentului nostru de Stat îndrep rul, indiferent dacă le place sau a cerut guvernului R.F.G. să
tată împotriva păcii ca poziţia nu caracterul socialist al sta pună capăt situaţiei în care toa mul rînd o problemă a relaţiilor publicat Ia loc de frunte şi sub
sa în problema construirii de tului sovietic — văd că politi te propunerile sovietice în pro
baze pentru proiectilele rachetă ca lui Dulles care prevede crea blema germană primesc un răs dintre cele două state suverane titluri mari ştirea despre cuvîn
in Orientul mijlociu". Ziarul a- rea de noi baze pentru proiec
rată că faptele sînt foarte cla tile rachetă este o politică pro puns negativ şi să prezinte pla existente pe teritoriu! Germaniei. tarea Iui N. S. Hruşciov cu pri
re : In primul rind pactul de la vocatoare şi ameninţă pacea în
Bagdad face parte integrantă America şi în întreaga lume. nuri şi propuneri concrete cu Ziarul sindical „Tribune" atra. vire Ia problemele situaţiei inter-
dir; sistemul lui Dulles al alian
Scopul apropiatei vizite ţelor regionale care încercuiesc Dulles cu politica sa trebuie să ge atenţia asupra faptului că naţionale.
a Iui Strauss în Statele Unite Uniunea Sovietică ; in al doilea plece.
rînd Statele Unite au aprobat deşi deţine superioritatea în do „Hindustan Times" publică
încheierea pactului de la Bag
dad şi fac parte din comisiile meniul armelor rachetă, Uniu expunerea cuvîntării sub titlu!
sale militare şi altele; în al
treilea rînd Statele Unite vor nea Sovietică propune puterilor „Occidentul împiedică ţinerea u-
păstra de acum înainte mai fă
BONN 29 (Agerpres). — A- mane împotriva planurilor de ţiş legătura cu pactul’ de la occidentale să discute, problema nei conferinţe la nivel înalt".
înarmare atomică iau forma u- Bagdad ; in al patrulea rînd U-
genţia DPA anunţă că minis nor acţiuni concrete. Astfel, la niunea Sovietică a făcut apel Un ziar danez propune includerea interzicerii folosirii rachetelor „Indian Express" scoate în e-
trul vest-.german al Apărării, 26 ianuarie a avut loc o aduna săptămîna trecută la interzice Danemarcei şi a peninsulei Scandinave intercontinentale, ca parte inte videnţă acea parte din cuvînta-
Strauss, va pleca la începutul re a organizaţiei din Bonn a rea creării de baze pentru pro grantă a întregii probleme a de re unde se vorbeşte despre suc
lunii februarie a. c. in Statele Partidului social-democrat în iectile rachete în Orientul mij în zona denuclearizată a Europei zarmării şi interzicerii armelor
Unite unde va avea timp de do cadrul căreia preşedintele parti lociu, în timp ce Departamentul nucleare. Ziarul subliniază că cesele ştiinţei sovietice în dome
uă săptămîni întrevederi cu mi dului, Oilenhauer, a anunţat că nostru de Stat, potrivit ziaru prezentînd această propunere, niul studierii spaţiului interpla
nistrul american al Apărării conducerea P.S.D.G. a luat o lui „New York Times" a în netar.
McElroy şi cu alţi conducători scrie de hotărîri în vederea or tors spatele acestei propuneri".
militari americani. Scopul vizi ganizării unei largi mişcări de COPENHAGA 29 (Agerpres). liza slăbirea încordării 'interna Uniunea Sovietică se manifestă Ziarul „Hindustan Standard"
tei lui Strauss în Statele Uni masă împotriva înarmării ato Aceasta va crea inevitabil — Intr-un articol de fond ziarul ţionale. din nou ca o exponentă a voin subliniază cuvintele lui N. S.
te este discutarea problemei in mice. continuă ziarul — o încordare „Land og Folk" scrie că în si ţei popoarelor care cer Occiden Hruşciov referitoare Ia faptul că
stalării bazelor atomice ameri şi mai mare. Dacă în Iran, tuaţia internaţională actuală este Năzuinţele ţărilor din nordul în prezent situaţia internaţională
cane în Germania occidentală, Oilenhauer a declarat în con Irak, Pakistan şi in alte ţări necesar să se ia cît mai lepede Europei, scrie „Land og Folk", tului să treacă de la declaraţiile
precum, şi a problemelor referi tinuare că în ciuda încercărilor membre ale pactului de la Bag măsuri pentru slăbirea încor trebuie să fie concentrate în pri
toare la înarmarea atomică a guvernului de a ţine secrete pre dad vor fi create baze pentru dării. Iri prezent, scrie ziarul, e- mul rînd asupra acelor proble de pace la fapte. s-a îmbunătăţit în comparaţie
Bundeswehrului. gătirile in vederea înarmării a- proiectile rachete — ce-i drept xistă posibilitatea unei acţiuni me care privesc direct aceste
tornice, populaţia vest-germană că în legătură cu aceasta ur comune a ţărilor din nordul Eu ţări: interzicerea experienţelor G recia cu anul trecut.
După cum reiese din ştirile ştie că asemenea pregătiri au ropei. Suedia, Norvegia, Finlan cu bombe atomice şi cu hidro „Occidentul — scrie „Free
publicate in presa vest-germană, loc şi îşi exprimă protestul or- da şi Danemarca, subliniază gen şi lichidarea armei atomice
în ciuda puternicului curent de ganizînd mitinguri, adresind ziarul, sînt interesate în menţi şi armei rachetă, promovarea u- ATENA 29 (Agerpres) — Co- Press Journal", împiedică trata
opinie din întreaga ţară potriv scrisori deputaţilor şi miniştri nerea păcii. De.aceea guvernele nei politici de pace şi de întă mentînd cuvîntarea rostită de tivele la nivel înalt".
nica înzestrării Bundeswehru acestor ţări vor fi sprijinite de rire a relaţiilor economice şi cul N.S. Hruşciov la consfătuirea
lui cu arme atomice, planurile lor şi sprijinind poziţia partide popoare, dacă vor întreprinde o turale între ţările din jurul Mării fruntaşilor din agricultură R.S.S. Ziarul „Bombay Chronicie",
de înarmare atomică continuă iniţiativă comună pentru p rea- Baltice, precum şi includerea Bieloruse, ziarul „Avghi" se publică expunerea cuvîntării sub
să rămînă în centrul preocupă lor de opoziţie care se pronun pronunţă pentru convocarea u- titlul „Hruşciov spune: a sosit
rilor cercurilor guvernante de Comandamentul englez Danemarcei şi a peninsulei nei conferinţe la nivel înalt. „A timpul pentru o conferinţă la
la Bonn. Nemulţumirile şi îm ţă pentru renunţarea la politica nivel înalt". Ziarul relevă critica
potrivirea populaţiei vest-ger- Scandinave în zona denucleari sosit momentul — scrie ziarul cuprinsă în cuvîntarea lui N.S.
de forţă şi pentru promovarea zată propusă. Hruşciov la adresa lui Dulles,
— pentru ca o conferinţă la ni care se conduce, după cum
unei politici de tratative.
vel înalt să discute problemele subliniază ziarul, „după o poli
internaţionale arzătoare cum tică bazată pe dictai şi ultima
tumuri".:
sînt încetarea imediată a expe
mează să-şi spună cuvîntul şi din Cipru
împotriva transformării Frarajei popoarele ţărilor respective — va fî mutat la Aden * SCURTE ŞTIRI * SCURTE ŞTIRI
în bază atomică americană aceasta nu poate decit, să in
tensifice încordarea în relaţiile LONDRA 29 (Agerpres) - • La 28 ianuarie s-a deschis ple tete, de învăţăm int superior din lume m en tariu în le g ătu ră ,i:ti aceasta, re
dintre aceste ţări şi vecinii lor. Agenţiile occidentale de presă nara Comitetului pentru decernarea să sprijine această rezoluţie. dactorul Octave Rabafe, colaborator
anunţă că comandamentul bri premiilor Lem n" în domeniul litera al ziarului, a fost condam nat de tri
PARIS 29 (Agerpres) — In internaţionale şi ar crea condi Cum se va simţi de exemplu tanic din Orientul mijlociu, tu rii’ ş i ’ artei. "!V: T ihonov, preşedintele • La 28 ianuarie s-a anunţat că bunal' ia 100.000 franci am endă. Sen
ultimele zile ziarul „Populaire ţiile necesare pentru ducerea India dacă- vecina sa Pakistanul care îşi avea pînă" acuih"Sediul comitetului, a anunţat că au fost pre guvernul francez a hotărî! să dizolve tinţa tribunalului a stîrnit indignarea
de Paris", organ al- socialişti tratativelor în problema dezar va- dispune 'de baze pentru.•pro în Cipru, va fi mutat la Aden. zentate 112 lucrări. Uniunea studenţilor algerieni m usul opiniei publice progresiste.
lor francezi, duce o zgomotoasă mării, ceea ce ar corespunde as iectile rachetă. Prin declaraţia Incepînd de la 1 aprilie, forţele mani şi să interzică activitatea aces
campanie de propagandă care piraţiilor popoarelor. sa de săptămîna trecută, Uni britanice din peninsula Arabică • In cadrul sesiunii Sovietului Su tei unipiii pe teritoriul F ran ţei. Gu • In Franţa a luat fiinţă „Aso
urmăreşte să justifice amplasa şi din Africa răsăriteană se vor prem al R.S.F.S.R., deputatul Ivan vernul a dispus de asem enea să se ciaţia naţională a foştilor participanţi
unea Sovietică a adus într-ade- Fadeev, m inistrul de Finanţe al înceapă anchetarea activităţii Uniunii Ia războiul din Algeria". In m anifes
afla în subordinea comanda R.S.F.S.R., a prezentat proiectul buge şi a m em brilor ei. Z iarele de seară tul lor publicat in num ărul din 28 ia
rea pe teritoriul Franţei de ram mentului englez de la . Aden. tului de sta t pe anul 1958 al care apar la Paris, anunţă că in noap nuarie al ziarului “L’H um anHe" com i
Pînă acum aceste forţe erau R.S.F.S.R., propus spre exam inare se tetul de organizare ai asociaţiei arată
pe americane pentru lansarea Pentru încetarea fbcului controlate de comandamentul siunii Sovietului Suprem. tea spre 28 ianuarie, la P aris şi în că ea urm ăreşte „să contribuie Ia in
rachetelor. şi pentru tratative în Algeria britanic din Cipru. numeroase alte oraşe poliţia franceză staurarea păcii în A lgeria, deoarece
. In numărul său din 25 ianu • La 28 ianuarie a fost sem nat la interesele Franţei cer să se pună ca
Concomitent cu transferarea Hanoi protocolul cu privire la preda a efectuat num eroase percheziţii în păt acestui război care pe zi ce trece
arie ziarul „L’Humanite" critică PARIS 29 (Agerpres). Ziarul pentru respectarea libertăţilor comandamentului din Cipru la rea gratuită către guvernul Republicii clădirile secţiilor centrale şi locale ale adinceşte prăpastia dintre poporul al-
Aden se vor crea rezerve stra Dem ocrate V ietnam a patrim oniului şi U n iunii.
ziarul „Populaire de Paris" şi „L’Humanite" anunţă că 75 de democratice". tegice în Kenya. In Cipru nu vor utilajului spitalului din H anoi ai gerian şi poporul francez". In m ani
Crucii roşii sovietice, înfiinţat la în ® La 28 ianuarie, a fost dată sen
subliniază că poziţia sa contra oameni politici şi militanţi pe In apel se arată că o serie de mai rămîne decît neînsemnate ceputul anului 1956. tinţa în procesul intentai ziarului fest se spune că la 18 feb ru arie v a a-
tărîm social din departamentul factori „sînt o mărturie a fap forţe aeriene. In cercurile Minis „L ’H uinanite". Procesul a fost inten
vine intereselor, naţionale ale Sere (primari şi locţiitori ai lor, tului că în domeniul probleme terului! Apărării de la Londra se • P otrivit relatărilo r presei, la che tat pe motiv că ziarul a publioat o vea loc la Paris primul congres al
consilieri municipali etc) au a- lor politicii actuale există multe declară că valoarea Ciprului ca m area studenţilor japonezi, studenţii scrisoare sem nată de 84 tineri soldaţi asociaţiei.
ţării. - ¦• U- ¦•' dresat autorităţilor locale r,i de puncte în care este posibilă o bază britanică în Orientul mijlo de la universitatea din Frankfurt pe — fii ai unor patrioţi francezi îm puş
putaţilor în parlament — comu înţelegere între cele trei partide ciu a scăzut în urma „evenimen M ain an adoptat o rezoluţie în care caţi de hitlerişti. In această scrisoare • După cum reiese din relatările co
„Acceptarea amplasării ele nişti, socialişti şi radicali, so de stînga". telor politice" din această regiu- se cere încetarea experim entării armei adresată preşedintelui, soldaţii au de
ne. >-¦ atomice, interzicerea acestei arm e şi clarat că refuză să presteze serviciul respondentului din Alger al agenţiei
rampe pentru lansarea rachete realizarea dezarmării generale contro militar sub com anda fostului general
late. Studenţii din Frankfurt pe M ain France Pressc, !a 28 ianuarie în în
lor-ar agrava desigur, conside cheamă toate universităţile şi institu- hitlerist, Speidel, care de
chisoarea din Orari au fost executaţi
rabil încordarea internaţională cialişti — apelul de acţiune în Este necesar, se spune în con
şi cursa înarmărilor, scrie „L’ comun „pentru încetarea focului tinuare în apel, de a găsi bazele doi patrioţi algerieni — Aii S eria şi
'Humanite". Dimpotrivă, lenun- şi pentru tratative în Algeria, unei înţelegeri acceptabile pen-
ţarea la instalarea rampelor pentru modificarea politicii eco- tru toţi, pentru ca politica Fran- Elen M oham m ed.
pentru lansarea rachetelor ar nomice şi financiare, pentru o ţei să corespundă voinţei majo-
politică externă bazată pe dezar- rităţii populaţiei muncitoare de
contribui la slăbirea încordării mare şi coexistenţă paşnică, la oraşe şi sate.
ţine în momentul de faţă • La 28 ianuarie, Biroul de statis
Din realizările regimului democrat-popular în V alea Jiului, lu crează 145 medici şi 411 cadre sa n ita re de califi un post de com andă în tică al Canadei a anunţat că ia 1 ia
în ţara nnastră ;l în regiunea H unedoara care medie. Faţă de anii regim ului burghezo-inoşieresc, m ortalitatea N.A.T.O. Pentru publica
generală a scăzut de aproape 3 orii rea acestei scrisori, pre nuarie a.c. populaţia Canadei era de
cum si a unui scu rt co
16.887.000 oam eni. ••••$ .
• In regiune există acum 43 de m aternităţi şi 225 grădiniţe de
copii cu 9.535 copii. N um ărul m edicilor a crescut de la 311 cîţi erau
în 1938, la 612 în anul 1956. S-a m ărit num ărul circum scripţiilor şi
punctelor sanitare, s-au construit dispensare la sate. Toate acestea M A G A Z IN
( Urmare din pag. 3-a) au fost construite în aceşti ani. Străzile sînt asfaltate, iar de o parte sînt dotate cu aparatură medicală m odernă şi medici cu o înaltă ca
şi de alta se întind zone verzi şi plantaţii de pomi.
• In satele regiunii există 553 de căm ine culturale şi case de lificare profesională. 1' V IN ERI 31 IA N U A RIE 1958
citit faţă de 65 cîte erau în 1947. O m are parte din localităţile regi • Oraşele locuite de mineri au căpătat de asemenea a nouă în
unii sîn t radioficate. In 1947 nu aveam nici o localitate radioficată, făţişare. La Lupeni s-au în ă lţa t pentru mineri, în anii cincinalului, 20 • A crescut considerabil bunăstarea colectiviştilor. 212 colecti SPECTACOLE CI NEMAT OGRAFICE
în prezent num ărul acestora s-a ridicat Ia 75 cu 28.000 de difuzoare. de blocuri noi de locuit cu 439 apartam ente. Tot aici s-au construit vişti şi-au construit casc noi, 93 şi-au cum părat garnituri de mobilă,
2 căm ine cu 770 de locuri, două m agazine, 1 cinem atograf cu 400 to 170 de colectivişti şi-au cu m p ărat ap arate de rad io , 496 colectivişti DEVA : Don Quijote t ILiA : vară neobişnuită; APOLDU DE
• In anul 1938 în regiunea noaslră nu exista nici o bibliotecă în curi, 3 şcoli unde sin t şcolarizaţi aproape 1.000 elevi. şi-au cum părat vaci cu lapte. Numeroşi colectivişti şi-au cum părat Intr-un ceas b u n ; SEBEŞ : P ri S U S : Rîpa dracului; ALBA IO-
special la sate. Anul 1957, înregistrează urm ătoarele c ifre : o biblio măvara pe str. Z arecinaia; LO- LIA : Ştrengăriţa; PETROŞANI:
tecă regională, 8 biblioteci raionale, 27 biblioteci săteşti şi 553 biblio * La U ricani s-au construit 37 de blocuri cu 645 apartam ente, biciclete şi motociclete. NEA : C am elia ; T E lU Ş : Ale-, cinema „7 N oiem brie": Două lo
teci ale căminelor culturale şi a caselor de citit. Fondul de cărţi a 2 căm ine m uncitoreşti cu 440 de locuri, un club, un restaurant, m a • In alegerile precedente au fost aleşi 4.560 deputaţi din rin- xendru N evsky; ZLATNA: Vreau zuri ; cinem a „Alexandru Sa-
crescut. în ultim ii ani aproape de 20 de ori. Avem în prezent peste gazine, un dispensar, ceea ce a făcut ca aici să apară un adevărat să cîiit; SIM BRIA: încotro?; hia“ : Intîlnire la b a l; ORAŞ-
60.000 volume. orăşel al minerilor. durile m uncitorilor, ţăranilor muncitori şi intelectualilor. Din aceştia, H A ŢEG : Intr-un ceas b u n ; BA- T1E: O dată în viaţă.
1.100 sînt femei, iar un num ăr de 429 deputaţi, provin din rîndul n a RU MARE : P oetul; BRAD : O
« In anii puterii populare, ntlmărul satelor electrificate a cres * In întreaga Vale a Jiului, numai în anii cincinalului au fost ţionalităţilor conlocuitoare. Această compoziţie dovedeşte caracterul
cut de la 25 cîte erau în 1938,la 166 în 1957. clădite pentru m ineri un nu m ăr de 136 blocuri şi 54 case în şir cu de m asă şi profund dem ocratic al sfaturilor populare, organe locale
peste 3.000 dc ap artam en te, 11 căm ine m uncitoreşti cu 3.298 locuri,
-> ® F aţă de 15 cinem atografe cîte existau în 1948, in prezent, in 6 cluburi şi cinem atografe pentru 1.800 persoane, 4 şcoli medii şi ale puterii de stat. SELECT IUNI DIN PROGRAMUL DE RADIO
reg iu n e avem 80 de cinem atografe d in tre care 15 cinem atografe cu S.F.U . pentru 1.230 elevi, un institut de m ine, 3 cantine, 9 unităţi Acestea sînt numai o parte din realizările obţinute dc poporul
b an d ă norm ală. 44 cu b an d ă in g u stă şi 21 cinem atografe sindicale. sanitare diferite, 1 fabrică de piine, o piaţă, 2 frigorifere moderne, PRO GRA M U L I : 6,20 Ernisiu- g o sp o d ăreşti; 16,45 Ce e nou
Cele 5 caravane cinem atografice ajung in cele mai îndepărtate sale numeroase m agazine noi, etc. nostru m uncitor, condus de partid pe drumul făuririi unei, vieţi noi
ale regiunii. ne a g r a r ă ; 6,30 M uzică u ş o a ră ; prin lib ră rii: 17,00 Din viaţa
« In ultim ii ani s-au p av a t şi a s fa lta t peste 134.000 ’rri.p. străzi fericite şi îm belşugate.
• in anii puterii populare au fost construite şi date în folosinţă şi peste 35.000 m.p. trotuare. P entru întreţinerea drum urilor de in La 2 M artie a.c., cetăţenii patriei noastre se vor prezenta in fata 6,45 A tenţie la sta rt c o p ii: 8,00 m uzicală a oraşelor şi regiunilor
în întreaga regiune peste 5.500 de apartam ente şi locuinţe. teres regional, s-au transportat şi aşternut mii de m.c. pietriş.
urnelor pentru a da cu încredere votul lor candidaţilor Frontului M ateriale din p re să ; 10,00 M u p atriei; 17,30 C u tezăto rii; 18,55
• H u n ed o ara, care num ai cu 10ani în urm ă era un orăşel c.U « S-a lărgit reţeaua de apă potabili şi s-au făcut im portante lu Dem ocraţiei Populare celor tnai buni şi m ai devotaţi fii ai poporului
7;Q00 de locuitori, a devenit un oraş socialist ale cărui tră să tu ri se crări de canalizare în oraşe c a : Hunedoara, Deva, Petroşani, Orăştic zică din o p erele; 11,03 Din m u Sfatul m e d icu lu i: „T ratam entul
conturează tot mai puternic. In anii puterii populare s-a dat în fo şi altele.
losinţă siderurgiştilor peste 1.800 apartam ente confortabile; Iar alte nostru. zica popoarelor; 15,03 C oncert cu h o rm o n i": 19,05 C urs de lim
sute de muncitori tehnicieni şi funcţionari şi-au construit locuinţe • Pentru îngrijirea sănătăţii, oam enilor muncii, în regiunea H u
cu ajutorul creditelor acordate de stat. Noul oraş are o fabrică de nedoara s-au construit în ultimii ani 9 spitale, 6 san ato rii.d e noap Agitatori şi propagandişti! de e s tr a d ă ; 15;50 P ro g ram de ba r u s ă ; 19,15 T eatru la m icro
pîine care produce zilnic peste 15000 kg. de pîine, are o gară ele-’ te, num eroase case de naşteri, policlinici, tn Valea Jiului au existat
ganfă, o şcoală profesională pentru 1.200 elevi. S-a construit un nou în trecut doar 2 spitale. Astăzi există 5, iar num ărul paturilor în In întîm pînarea acestei m ăreţe sărbători, desfăşuraţi o larga melodii po p u lare; 16,15 V orbeşte fon : „Fiul m eu" de G ergely
local pentru o scoată de 10 ani, un stadion cu 7.000 — 8.000 locuri, spitale s-a m ărit de fi-7 ori. S-au în fiin ţat dispensare pentru copii,
o clădire spaţioasă pentru o farmacie, clădiri noi pentru poştă. Spi 4 creşe, 8 căm ine de zi. In 1938 în toată V alea Jiului exista un sin m uncă politică pentru popularizarea succeselor obţinute în anii re- Moscova ; 17,25 M uzică rornî- S a n d o r; 21,15 Cînlă Dorel T i
tal nou, m agazine, cantine, restaurante, un nou club-'cinema, toate gur aparat Rdntgen, acum sînt II. In 1938, aşezările m iniere din Va
lea Jiu lu i erau deservite de cca. 17 m edici şi de 32 surori. Acum .gimuiui dem ocrat popular! ., nească de e s tra d ă ; 18,00 Ac vea nu ; 21,30 P ărinţi şi co p ii;
Folosiţi cifrele şi faptele de mai sus în discuţiile şi convorbirile tualitatea în ţările so cialiste; 22,30 M elodii populare ro m în e şti:
care le aveţi cu oam enii m uncii, la întocm irea articolelor pentru g a 18.30 P rin sălile de concert ale 23,15—24,00 C oncert de noapte.
zetele de perete, a conferinţelor şi expunerilor, la staţiile de radio- c a p ita le i; 19155 N oapte Furia, Co BULETINE DE ŞTIR I:
ficare şi radioam plificare, la alcătuirea panourilor şi graficelor! pii •' 20,30 Ju rn alu l s a te lo r; 21,45 5,00 ;6,0 0 ; 7 ,0 0 ; 11,00; 13.00 ;
Popularizaţi în rîndul oam enilor muncii, pe baza acestor cifre sl M uzică u şo a ră ; 23,25 M uzică 15,00; 17,00; 19,00; 20,00 ; 22.00;
fapie, pe baza datelor pe care le cunoaşteţi de la locui de m uncă din populară romîriească. ' 23,52 (program ul I), 14,00; 16,00;
oraşul, satul, comuna şi raionul respectiv, marile realizări înfăptuite PROGRAM UL I I : 14.40 M u 18,00; 21,00; 23,00 (program ul
în anii puterii populare! zică • d istractiv ă.: 16,20 S faturi 11).
num erar” T o n fo rm aprobSrîT D ire c ţiu n ii Generale P .T .T .R .'n r. 236.320 din 6 noiem brie ' i m - T ip a ru l : întreprinderea P o lig ra fică „1 M a i" - D EVA,
R edacţia şi....a...d m in is tra ţia“ z ia ru lu i s tr, 6 M a rtie nr. 9, T e le fo n : 1 8 8 -1 8 9 . Taxa p lă tită în