Page 73 - 1958-01

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VÂ!
A n al X Nr. 9 7 2
Cronică-
Pe faţada clădirii din strad a Mi-
haî Viteaz» nr. 9 din Petroşani,
' este scris cu litere m ari, la loc de
frunte, „C asa alegătorului nr. 2“.
In interior se lucrează de zor la
planul de activitate a casei, pe
timp de o săptăm ină. Planul, care
este destul de interesant, redă ac­
tivitatea zilnică care se desfă­
şoară la „C asa alegătorului", cine
răspunde şi ce anume m anifestaţii
vor avea loc. P rintre cele m ai in- ,
teresante teme consem nate în plan \
se num ără instruirea agitatorilor, 1
şezători literare, consultaţii, o în-
tilnire cu tinerelul, în cadrul căre­
ia un actor de la teatrul de stat
din Petroşani va vorbi despre sa­
tira lui I. 1.. C arag iale. In plan
sîn t trecute şi orele cînd au loc ^
aceste m anifestări.
Brigada artistică, grupul de so­
lişti recitatori, echipa de dansuri
şi fanfara clubului U.R.U.M .P., se
pregătesc cu intensitate pentru a
prezenta program e artistice în cin-
i stea zilei alegerilor. Repetiţiile se
ţin de două ori pe săptăm ină. Re­
pertoriul cuprinde cînlece, strigă­
turi, scenete legate de alegerile
din trecut şi din prezent.
In aceeaşi încăpere tovarăşa A-
lin a N ychedciuc bibliotecara,‘" a r a n ­ Se pregătesc programe artistice
jează cu m ultă grijă nişte cărţi
aduse de ciţiva tineri cititori. Aşa
după cum spune vrea să contribuie
şi ea la succesul alegerilor de de­
putaţi în sfaturile populare. De a-
ceea, cititorii sînt îndem naţi să
controleze dacă sînt trecuţi pe lis­
tele de alegători şi să participe în
num ăr cit mai m are la seara li­
terară care se pregăteşte la club.
In cinstea alegerilor, Iov. Alina
a reuşit să mai inscrie încă 118'
cititori.
Cetăţeni! Verificaţi listele de alegătorii
In sala restivă a Sfatului popu­
lar orăşenesc Deva, au fost afi­
şate listele de alegători. Zilnic
un mare număr de cetăţeni veri­
fică dacă au fost înscrişi in lis­
te. (Clişeul de sus).
Se întîmplă însă ca unii din
ei să fie omişi. Iată, de pildă,
pe cetăţeanul Cristinel Popa,
funcţionar, făcind contestaţie
pentru că a fost omis din listele
de alegători. (Clişeui de jos).
S-au terminat propunerile
de candidaturi
Zilele acestea, în regiunea noastră s-au ţinut ultimele adunări
cetăţeneşti pentru propunerile de candidaţi ai F.D.P. In întreaga
regiune au fost propuşi 82 candidaţi pentru .sfatul popular re­
gional, 431 candidaţi pentru sfaturile populare raionale 165 can­
didaţi pentru sfaturile populare orăşeneşti de subordonare regională
477 pentru sfaturile populare orăşeneşti de subordonare raională
şi 3.527 candidaţi pentru-sfaturile populare comunale.
Din numărul total de 4.682 candidaţi regionali, raionali, oră­
şeneşti şi comunali, 3.547 sînt bărbaţi şi 1.135 femei. 448 de can­
didaţi aparţin naţionalităţilor conlocuitoare din regiunea noastră.
La propunerea candidaţilor, în adunările populare au partici­
pat -peste 200.000 de cetăţeni-' şi au- luat cuvîntul 13.297, făc-înd
2.071 propuneri, de care sfaturile populare'şi deputaţii care v.or fi
aleşi la 2 martie, trebuie să ţină sea-ma.
Artiştii amatori din satele ra­ Vinerea. Echipa de teatru de pe
ionului Orăştie, încadrdţi in
formaţiunile culturale de pe lin­
gă căminele culturale şi Casa
raională de cultură, întbnpină
ziua de 2 martie pregătind bo­
gate programe artistice. In a-
cest scop şi-au început repeti­
ţiile pe lingă căminele cultura­
le un număr de 20 coruri, 35
echipe de dansuri populare, 5
tarafuri, 2 formaţiuni de fluie­
raşi, 15 echipe de teatru şi S
brigăzi artistice de agitaţie.
Brigada artistică de agitaţie
a Casei raionale de cultură clin
Orăştie a pregătit un program
pe care l-a prezentat la staţia
de radioficare din localitate şi-
Propuneri ale cetăţenilor
La adunările populare care
au avut loc în Valea Jiului,
unde au fost propuşi candidaţii
F.D.P., s-au făcut importante
propuneri din partea cetăţenilor.
Astfel, cei din Lupeni au pro­
pus ca noul comitet executiv al
sfatului popular orăşenesc ce va
fi ales să se intereseze mai în­
deaproape de curăţenia oraşu­
pe scena căminului cultural din
lingă Casa de cultură a pus în
scenă şi piesa intr-un act „Jos
Tudoraclie ,sus Tuclorachc“. . In
repertoriul orchestrei semisimfci­
nice a Casei de cultură sînt
cuprinse lucrări ale compozito­
rilor noştri, care reflectă viata
notai din ţară.
Ansamblul de estradă se pre­
găteşte ca la întilnirile dintre
candidaţi şi alegători să prezin­
te un bogat şi variat program.
Şi la Fabrica chimică din O-
răşfie, corul şi brigada artistică
de agitaţie au pregătit un pro­
gram care va fi prezentat in
cursul acestei săptămini, în faţa
alegătorilor.
lui ,să se repună în funcţiune
autobusul local, să se canalize­
ze apa la blocuri şi multe altele. } colectivistă, candidată în circum -
La Uricani s-a cerut candidaţi­
lor F.D.P. să ia măsuri pentru
îmbunătăţirea salubrităţii, re­
pararea locuinţelor naţionalizate
etc.
Asemenea propuneri smu fă­
cut la toate adunările populare
din localităţile Văii Jiului.
M i ne r il
5 /« cinstea alegerilor de deputaţi în sfaturile
: populare, desfăşuraţi tot mai larg mişcarea pentru
îndeplinirea lozincii: „Omul şi tona de cărbune“!
întrecerea m inerilor falca GRIJA FAŢA
U lu i este rodnica DE MINERI
ai F.D.P. 4.208 tone cărbune peste p!an Valea Jiului, denum ită in anii re­
g im ului ' burghezo-m oşieresc „Valea
încă de la începutul anului, iivul minei Vulcan, care, in ace­
minerii din Valea Jiului au por­ eaşi perioadă, a extras cu 2.560 plingerii", nu m ai ’cunoaşte azi acci­
nit la întrecere pentru a scoa­ tone cărbune mai mult decit den tele ’ care ' se petreceau, in trecu t. v
te „la ziuă“ cît mai multe to­ prevedea planul. Urmează apoi
ne de cărbune. Spre deosebire colectivul minei Petrila cu 2.540 N um ai între anii 1951— 1956, s-au
de anul trecut, activitatea în tone cărbune peste plan, cheltuit 500.000.000'U i'p e n tru în ze stra -''
producţie se desfăşoară cu suc­ colectivul minei Lonea cu 1.718 re a m in e lo r cu u tila j m d d e rn . I n ci­
cese mult mai mari. tone cărbune, colectivul minei nul trecut s -a u " introdus 30 locom oti­
Aninoasa cu t.412 tone, şi co­ ve D iesel, transportul' pe galerii se
Faptul este adeverit de cele lectivul minei Uricani cu 672
4.208 tone cărbune extrase pes­ tone cărbune peste plan. Este ja c e a s tă z i cu ¦m ijlo a c e m e c a n iza te în
te plan pe bazin, în primele 25 demn de remarcat şi efortul
de zile lucrătoare din acest an. deosebit, al minerilor de la mi­ proporţie de 97 la sulă.
In fruntea întrecerii socialiste na Lupeni, care, cu toate greu­
tăţile pe care le-au intimpinat, Num ărul accidentelor care s-a re­
ce se desfăşoară in cinstea a- au redus mult din minusul pe
care il au de recuperat. d u s aproape, total, nu a făcut ca să
iegerilor de deputaţi în sîatu- 'se neglijeze construirea ; de spitale. '
D im potrivă, dacă în - 1938, în . toată
rile populare se află. tot colec-
V alea Jintui exista u num ai 2 'spitale
Suceese la mina Petrila
cu 220 paturi, a zi se a jlă ’ a n n u ­
m ă r d e 5 spitale cu 1.120 paturi.
Pe lingă acestea, m ai funcţionea­
ză 5 sanatorii de noapte, 13 auto-
J - - AURIA- CRĂCIUN» La mina Petrila se duce o In 26 zile lucrătoare din luna salvări şi altele.
intensă activitate în scopul rea­ aceasta, minerii de aici. au şi Ş i num ărul m edicilor a crescut con­
• colectivistă,, candidată în circmn- lizării lozincii „omul şi tona", dat peste plan 2.407 tone de
t scrip ţia electorală com unală nr. 19 întregul colectiv, ţine de ase­ cărbune. De astădată, sectorul siderabil. In 1938, erau 17 m edici şi
J — Piăiui de Sus. — menea, să-şi. îndeplinească îna­ H sa-situat în frunte, cfînd 1.873 32 surori în toată V alea Jiului, iar
* - ............... ........ ¦ _ ;_________ ____ ... ¦ •___ inte de vreme angajaţnentele tone de cărbune peste prevede­ azi există 145 m edici şi 410 surori.
luate în cinstea alegerilor şi a rile planul,ui. El este urmat de
zilei de 1 Mai ş'i amime, de a sectorul I, care a dat aproape M inerii îş i petrec tim p u l Liber ia
da 6.000 tone cărbune peste plan. 1.500 tone cărbune peste plan.
cele 17. c lu b u r i b in e a m e n a ja te şi
Sectorul I I — fruntaş pe mina
cele 8 căm ine culturale. Biblioteca
¦centrală cu 22.000 volum e,- 13 bib lio ­
teci pe lin g ă cluburi, biblioteca In stitu ­
Angajamentele minerilor din brigăzile, conduse de Alexandru ţii lui. d e m in e ş i m u lte a lte le , a s ig u r ă
Lupeni de a da cărbune mai Muszta, Martin Adamoş şi alţii. oam enilor m uncit d in Valea Jiului, căr­
mult, mai bun şi mai ieftin, ţile pe care vor să Ic citească.
prind viaţă pe zi ce trece. Un
succes deosebit în muncă- a ob­
ţinut sectorul II, care a dat în
24 de'zile lucrătoare din luna
Se schimbă viaţa moţiloraceasta 21371 tone cărbune pes­
te plan. Cele mai frumoase rea­
lizări în acest sector le-a obţi­ clin Buceş
nut brigada condusă de Ioan
preşedintele sfatului popular U ri­ Popa, care a extras 650 tone de Comuna Buceş este o veche a- f.ructificăm această avuţie, aşa
cani. candidat în circum scripţia cărbune. peste sarcina de plan. şezare de moţi din Munţii Za- după cum spune partidul.
Rezultate bune au înregistrat şi randului. Locuitorii ei, meşteri
nr. 8 ţ vestiţi în lucrarea obiectelor din Propunerea deputatului a în­
» ........... — ........................... ' ii........ . ,« . . . . ,i; ......... lemn, ca ciubere, butoaie, ba­ ceput să frămînte pe buceşeni.
ţ niţe şi altele, au avut în trecut Nu după mult timp.de Ia această
Semnarea unui acord o viaţă plină de mizerie. Cu adunare, 69 de familii au inau­
SOFIA BOZERO, de plăţi între anj în urmă moţii din Buceş co- gurat două întovărăşiri zooteh­
nice, adunînd laolaltă 344 de oi
* sc rip jia e lec to ra lă co m u n ală ' nr. 10 Romînia şi Italia lindau numeroase oraşe şi tîr- şi 68,41 ha. păşune. Fiind preo-
J ' — R apoltu M are —- guri din ţară, pentru a-şi vinde eupaţi de dezvoltarea întovărăşi.
ROMA 29 (Agerpres). — marfa, dar cîştigul lor era insu­ rilor, întovărăşiţi! din Buceş au
Marţi 28 ianuarie a.c. s-a sem­ ficient pentru traiul familiilor hotarît să dea pentru fondul de
nat la Roma un acord de plăţi lor. bază 50 de oi.
între Romînia şi Italia.
In ultimul timp însă, în viaţa Văzînd avantajele primului an
Totodată s-a semnat un pro­ acestor oameni a intervenit ceva de creşterea oilor .în comun, încă
tocol comercial privind schim­ nou. Partidul le-a indicat o cale 63 de familii au cerut să intre
burile de mărfuri pe anul 1958. nouă, aceea de a deveni cres­ în întovărăşirile zootehnice cu
cători de oi. 217 oi şi 60 ha. păşune.
Din partea romînă acordul a
fost semnat de Vasilc Răuţă, *— Avem păşune berechet — Viaţa riioţilor din Buceş a în­
membru în colegiul Ministeru­ a spus cu ciţiva ani în urmă registrat succese şi în domeniul
lui- Comerţului, far din partea într-o aduţiare cetăţenească de­ asigurării sănătăţii. Acum, Ia re­
italiană de dl. Notara-ngeli, mi­ putatul V. Grozavu. Oi în co­ şedinţa de comună, funcţionea­
nistru plenipotenţiar în Minis­ muna noastră sînt destule aşa că ză un dispensar medical, iar în
terul Afacerilor Externe. ar fi bine să ne unim în cadrul satele Dupăpiatră şi Stănija, cîte
unei întovărăşiri zootehnice şi să un punct sanitar. Personalul
medical care deserveşte unităţile
n , ¦* sanitare asigură locuitorilor din
Buceş o asistenţă medicală ca­
Cu un mecanic despre munca sa lificată şi Ia timp.
Frigul nu ne-a lăsat în pace. suane, după ciim sînt cerin- laşi în voia soartei. Ceea ce a înainte vreme comuna Buceş
batea „recordul" pe raion în
Am fost nevoiţi să căutăm un ¦iele. | § contribuit insă în mare mă­ neştiutori de carte. Aceasta nu
pentru că oamenii nu voiau să
loc călduros, unde să 'putem Mecanicul începuse, în sfir- sură la realizarea de economii înveţe carte, dar nu aveau unde.
/rovesti în voie.' Dar unde să şii, să-şi dea drumul la vorbă. de combustibil, pe lingă cele I. MANEA
intri cînd. toate bipo.uri.le. depou­ — Dar cum este cu econo­ arătate, este şi întreţinerea bu­ • Continuare în pag. 2
lui C.F.R. Simeria sînt ociijxi- miile între două reparaţii, cu nă a cazanului. In timp ce in­ Nu de mult, cetăţenii din oraşul \
Sim eria au propus drept candidat \
te? Mecanicul de locomotivă cei aproape 50.000 km parcurşi troducem apa în cazan, după în circum scripţia electorală orăşe- '
nească nr. 7 şi în circum scripţia
n-avea .nimic' de ascuns faţă de in plus pînă la reparaţia ge­ ce fierbe, o tratăm cu o solu­ electorala raională nr. 33, pe to­
varăşul Simion Florian, sudor la ,
tovarăşii lui, însă simţea ne­ nerală, cum reuşiţi să faceţi e- ţie pentru a dizolva piatra. Atelierele C.F.R. Cînd l-au propus, '
cetăţenii s-au gîndit la faptul că j
voia .ca atunci citul. f>ouesteste conomii de combustibil ? Aceasta se depune pe fundul ca­ este de m ult timp fruntaş în pro- t
ducţie, că este unul dintre cei mai \
des/ire munca1sa pe' locomoti­ ...Aflasem clinir-o mapă cu zanului şi apoi. o eliminăm pe buni m eseriaşi şi că în activitatea 1
obştească are merite.
vă,. să nu fie stinjenit. Rină ia situaţii că tou. Erdei făcuse o parcurs. Trebuie să ştii precis
In clişe u : Tov. Simion Florian
urină, cim fost nevoiţi să in­ economie de combustibil între cită soluţie introduci şi să ai la locul de m uncă.
trări intr-o sală. două reparaţii generale de 337 de grijă să elimini stratul de
Paul Erdei, mecanicul, se tone. Un inginer tinăr care, piatră depus pe fundul caza­
spunea că a terminai în ’956 nului. Metoda aceasta care es­
aşeză lingă mine pe un scaun
cu spetează. „Căi ferate“ făcu împreună cu te folosită de majoritatea me­
— Cum am realizat unele o tovarăşă, o mică socoteală. canicilor, măreşte randamentul
succese ?
Cu cele 337 tone de combusti­ cazanului prin încălzirea ra­
— Da.
bil economisit, o locomotivă pidă a lui şi lungeşte timpul
— Stai să mă gîndesc. pu-
#lin. poate remorca un tren de per­ de exploatare.
Paul îşi- duse mîinile La soane parcurgind distanţa /l- Despre această problemă a
frunte, şi stătu aşa cîteva cli­
pe. Nu m-am putut răbda. Ani rad-Sibin tur şi retur, de 32 vorbit cel mai 'mult tov. Er­
intervenit.
ori. ; dei. De fapt, metoda descrisă
— Pe ce locomotivă lu­
craţi 2 — Du/xi dtita timp, cunosc a fost prelucrată pe întreaga
locomotiva ca şi cum un om ţară. Alte metode folosite ar
işi cunoaşte propriul său corp. - mai fi remorcarea trenurilor cu
Cunosc orice bătaie a /jistoa- tonaj sporit, folosirea rajiona-
nelor şi a tuturor pieselor ca­ lă a nisipului, cunoaşterea sec­
— 230.192. re-o alcătuiesc. îm i dau seama ţiei de remorcare şi altele, a-
— De călători ? imediat cînd s-a defectat ceva. suprd cărora a insistat mai
' — Nu, mărfar.. Cină defecţiunea este mică, in­ puţin.
— Pe ce traseu ? ¦ tervin imediat şi-o repar pen­ Poate că ar mai fi povestit
— Simeria-Coşlariu.- Trans­ tru ca /uesa să nu se degrade­ cîte ceva însă se grăbea. Tre­
portăm materii prime pentru ze. Iri definitiv aici. este o buia să se odihnească pentru
Combinatul siderurgic Hune­ chestie de conştiinţă. Defiinde a se urca pe locomotivă ca
doara, aparate, maşini pentru de fiecare mecanic in parte capul limpede şi cu forţe noi.
construcţii' noi. Lucrez de vreo cum îşi ocroteşte maşina, cum Nu e lucru de glumă să răs­
¦8 ani ca mecanic. In ¦acest o îngrijeşte. Şi a/ioi, dacă lu­ punzi de o întreagă garnitură,
timp măi schimb ciad pe tren crezi mult pe aceeaşi maşină, cu oameni si materiale.
de marfă, cînd pe tren de per­ o îndrăgeşti si te doare s-o ¦, • ALBD