Page 74 - 1958-01

Pag. 2 v m ffifi tiG d fx n s to v iv t Nr. 972

La adunarea generală r ! CUVINTUL

¦ N O U TĂ ŢI TEHNICE

a îniovărăşifslor din Sînlandrei Fabricarea în ţară a plăcilor tovarăşelor noastre

Rezultatele întovărăşirii meni nu-1 poate trage la răs­ care au dovedit dragoste ne­ aglomerate de lemn Peste 300 de *------ ţinerea de con­
au convins tot satul pundere. Ba mai mult, fostul se­ mărginită faţă de întovărăşire,
cretar al întovărăşirii1, împreună oameni cinstiţi, pricepuţi şi buni C o n f. univ. in g . D . C. T ră u şa n u delegate ale fe- ~ c ., - , ferinţe pe diferi­
întovărăşirea agricolă „Dru­ cu Murar Ioan Cioncu, fostul gospodari. meţiior din ora- te teme la col­
mul socialismului11 din Sintan- preşedinte, încâlcind principiul Printre obiectivele principale ce tru construirea de pereţi despărţitori, | Conferinţa de alegere
drei, raionul Hunedoara, este conducerii colective, ignorau pe Dacă la întovărăşirea din Sînt­ vor intra in funcţiune în 1958, con-
u>na din cele mai mari întovără­ ceilalţi membrii ai comitetului. andrei a fost cu putinţă să-şi form Directivelor celui de-al doilea la planşee, decorarea plafoanelor, ca ; şui Hunedoara a Comitetului orăşenesc ţul roşu.
şiri din regiune. Ea a luat fiinţă facă loc lipsuri ca cele arătate, C ongres al PJVl.R., se află şi cea
Nu numai că nu le cereau pă­ apoi trebuie menţionat că acest m ai m are fabrică din ţară de plăci izolant term ic şi fonic în laboratoa- j s-au întrunit in al femeilor Tov. Florica
aglom erate din lemn de esenţă m oa-
re, studiouri, La cabine telefonice ca » n„zu„iuaari•e dae.c. 2i6n ia- d..m ,H, uned.oara Mărunţelu, de­
sa­ legată la confe-
panouri despărţitoare. ^

Procesul de producţie al noii fa- ş la cinematogra- ----—-- rinţă, a arătat

în anul 1953 cu cîteva familii rerea în diferite probleme, dar lucru se datoreşte în mare mă­ le, salcie şi plop, exploatate din D el- brici este m ecanizat şi au to m atizat t fului „Maxim Gorkj“, pentru a- In cuvîntul său că in Oraşul

şi cu o suprafaţă mică de teren. dacă un membru al comitetului sură şi organelor de partid şi ta D unării şi reg iu n ile inundabile, cît m ai com plect, fiind condus de ţ legerea Comitetului orăşenesc nou, femeile au înfiinţat cercuri

UninJu-şi la un loc pămîntul şi (să nu mai vorbim de un sim­ de stat raionale, care, pe bună fab rică ce se co nstruieşte la B răila, num ai 30 de oam eni, care dirijează şi a delegatelor la Conferinţa de citit pe grupuri de case şi

desfiinţind răzoarele, întovărăşi­ plu întovărăşit), venea cu o pro­ dreptate, au fost criticate de în­ C onstrucţia fabricii începută în utilajele de la distanţă, supraveghind regională a femeilor că în fiecare primăvară au să­

ri au putut folosi tractoarele şi punere, nu era luată în consi­ tovărăşiţi în adunarea generală, toam na anului 1956, se află într-o tablourile de com andă, Au participat aici femei mun­ dit in faţa caselor flori pentru

maşinile S.M.T.-ului, reuşind derare. Atît comitetul raional de partid, fază avansată, fiind sim ilară cu cele Astfel, buştenii de salcie şi plop ^ citoare din întreprinderile Hu­ a da oraşului un aspect cit
cît şi sfatul popular raional, nu nedoarei, gospodine, femei din
astfel să smulgă pămintului in încheierea contractelor cu au dat sprijinul necesar întovă­ m ai m ari fabrici de acest gen din sînt transportaţi de la m alul D ună- * instituţii, intelectuale etc. Au mai frumos. Vorbitoarea a sem­
S.M.T., recepţionarea lucrărilor, răşirii. Deşi întovărăşiţii făcu­ Europa şi unică în lume în ce pri- rii cu instalaţii de transport pneu- | fost reprezentanţi ai Comitete­
fiecare an, recolte mult mai bo­ mînuirea avutului întovărăşirii, seră cunoscute, prin numeroase lor regional şi orăşenesc de par­ nalat insă şi unele deficienţe de
repartizarea fondurilor băneştii sezisări, lipsurile ce s-au mani­ veşte folosirea exclusivă a lem nului m aFicei sîn t cojiţi m ecanic în tr-u n ^ tid, ai sfatului popular orăşe­ care noul comitet al femeilor
gate decît individualii. Rezulta­ şi alte probleme erau rezolvate festat în activitatea comitetului nesc şi alţi invitaţi.
de preşedinte şi secretar fără de conducere, totuşi comitetul de salcie pentru confecţionarea plă- co jii01" ! din coji confecţionîndu-se j va trebui să ţină seama. Este
tele întovărăşirii au avut o mare ştirea adunării generale şi nici raional de partid şi sfatul popu­ Delegatele la conferinţă au vorba de înfiinţarea unei gră­
măcar a comitetului de condu­ lar raional nu au făcut nimic oilor aglom erate necesare atît satis­ prin presare brichete pentru ars. Du- * ascultat cu mult interes darea
influenţă în rîndul ţăranilor pentru a ajuta întovărăşirea să de seamă a Comitetului femei­
cere. .. . ........ îndrepte situaţia. facerii nevoilor consum ului intern, pă decojire, lemnul este introdus în : lor din Hunedoara, prezentată diniţe de copii la O.M., de con­
muncitori, convingîndu-î să por­ de tov. Elena Segato, de unde
întovărăşiţi cum sînt Morar Din adunarea generală a în- cît şl cerinţelor exportului. etuve la presiune şi într-un tunel , s-au desprins lucruri interesante struirea unui solar pentru co­
nească cu toţii pe calea agri­ Lucaci, Băda Ilă, Muntean Mi­ tovărăşiţilor din Sîntandrei se privind munca politică şi de
luş, Petru Stoica, Petru Dugaci şi pot învăţa multe şi este reco­ de umidificare, la o tem peratură de ; producţie ce a fost desfăşurată pii, pentru ca viaţa copiilor să
culturii cooperatiste. Aşa se face mulţi alţii, au criticat aspru ve­ mandabil ca atît organele de M ateria primă folosită la fabrica­ de către femeile din oraş. fie mai plăcută.
chiul comitet pentru faptul că partid şi de stat raionale, cît rea plăcilor aglom erate, o constituie 600» C. \
că astăzi, în comuna Sîntandrei, nu a respectat hotărîri'le luate şi comitetul comunal de partid lemnul de salcie şi plop, aflat în can­ Cea mai interesantă parte a
de adunarea generală, pentru că şi noul comitet de conducere al tităţi însem nate de-a lungul bălţilor După tăierea la ferăstraiele me- * conferinţei a constituit-o discu­ Alte delegate la conferinţă,
nu există nici un ţăran indivi­ a dat dovadă de neglijenţă faţă întovărăşirii să înveţe. D unării, de la C ălăraşi {rină în D el­ ţiile, la care au participat un printre care Silvia Macovei.
de păstrarea avutului obştesc. tă, precum şi din deşeurlle de răşi- canice, se aşchlază cu ajutorul aş- ^ mare număr de femei. Aici s-a
Mulţi întovărăşiţi au arătat că Hotărîri de mare noase, rezultate de la gatere. putut vedea cită dragoste şi in­
dual şi nici măcar o palmă de producţia la ha. putea fi mult însemnătate pentru chietoarelor mecanice, sub formă de ţ teres manifestă femeile pen­ muncitoare la cocserie, Rozalia
mai mare în anul trecut, dacă dezvoltarea întovărăşirii Valorificarea unor rezerve naturale tru înfrumuseţarea oraşului, pen­ Costea, de la Trustul IV Con­
pămint in afara sectorului socia- culturile ar fi fost mai bine în­ nefolosite încă pe cale industrială, aşchii uscate, care sînt apoi împinse
grijite şi dacă s-ar fi aplicat în- Pe lingă faptul că au combătut va reduce consumul răşinoaselor tru buna aprovizionare a popu­
list-cooperatist. ; v grăşămintele necesare. Vechiul cu tărie abaterile de la statut pneum atic prin comenzi automate în ? laţiei, pentru culturalizarea strucţii, Ţinea Stratina şi al­
comitet nu s-a preocupat însă ale vechiului comitet, întovără­ maselor de femei şi multe alte
Acum întovărăşirea numără de organizarea muncii în cadrul şiţii au discutat posibilităţile pe am estecătoareie cu răşini sintetice f probleme de viaţă. tele s-au ocupat în cuvîntul lor
întovărăşirii şi de găsirea unor care le are întovărăşirea pentru
167 de familii care lucrează în metode de retribuire a întovără- (uree, form aldehidă). M aterialul ast- r Delegata Nadina Bocşa, bobi­ despre felul necorespunzător în
şiţilor care să-i cointereseze să natoare Ia exploatări electrice
comun o suprafaţă de peste 700 fel obţinut este im pregnat cu răşini din combinat, a înfăţişat parti­ care se găsesc unele străzi ale
apoj presat |n plăci la 0 i cipantelor la conferinţă aspecte
ha. teren arabil. oraşului, subliniind necesitatea
(brad, molid), a căror recoltare este presiune de 3I5 atmos{ere. ? participării femeilor la acţiunea
Nu demult membrii întovă­
m ai costisitoare. Plăcile obţinute sînt transportaie $
răşirii s-au întrunit într-o adu­ de curăţire a acestora, fiecare
Plăci de lemn sau chiar din aş cu autostivuitoare pentru răcire, fiind ? in dreptul casei ei. Discuţiile
nare generală în care au făcut
chil p resate m ăru n t, se m ai pro- ap0j 6UpUse operaţiei de şlefuire. | purtate în legătură cu această
bilanţul muncii lor pe anul 1957.
duceau şi în alte ţări, dar din lemn Rezervele noastre de lemn de salcie ţ problemă deosebit de importan­
In această adunare s-a apreciat
de răşinoase, deci o m aterie m ai de plop ce se află de-a lungul ţ tă pentru Hunedoara au dat po­
că în anul 1957 întovărăşirea a
scum pă. Plăcile aglom erate de lemn bălţilor D unării, pină la vărsarea r sibilitatea să se desprindă une­
reuşit, în ciuda unor lipsuri1, să
presate la grosim ea corespunzătoa- acesteia în mare, precum şi largile J le propuneri care de altfel au
realizeze sporuri însemnate in
re de 20 mm, înlocuiesc cu succes posibilităţi de exploatare şi transport, i şi fost trecute în planul de
producţia la ha. In acest an
semifabricatele superioare din lemn permit ca noul produs romînesc să ţ muncă.
s-a cultivat, pe bază de con­
(p anelul şi ch eresteau a), folotsite la {ie {oarte econom icos, O acţiune frumoasă în vede­
tract, o suprafaţă de 35 ha. cu
lucrările de tîm plărie, mobilier, deco- Fabrica de plăci aglom erate din rea culturalizării maselor din
sfeclă de zahăr, care a adus în-
raţiunile camerelor de pe vase, va- lemn de ia BrăiIa constituie prima oraşul Hunedoara au făcut-o
tovărăşiţilor un venit bănesc de îngraşe terenul şi să facă la a se dezvolta pe viitor, luînd
144.942 lei. In afară de bani ei timp fiecare lucrare. Din cauza totodată hotărîri care au drept goane, salo an e etc. El este superior unitate de producţie din ţa ră pen- j din munca femeilor de aici, a- cadrele medicale de la spitalul
au mai primit de la fabrică o lipsei de organizare însămînţă- scop întărirea ei din punct de
vedere organizatoric şi econo­ panelului a tît din punct de vedere jru in d u strializarea superioară a lem- ţ rătlnd că in această secţie fe­ unificat. Tov. dr. Eugenia Ju-
mic. S-a hotărit, de exemplu, ca al calităţilor* tehnologice, cît şi al n u | ui din D eltă şi bălţile D unării, i meile au format două brigăzi jescu şi dr. Bianca Tomescu au

cantitate de 3.875 kg. zahăr. în­ rile din toamna anului1 1956 nu 0 preţului, deoarece este m ai ieftin. In trarea în funcţiune a noii fabrici ^j pentru buna deservire a motoa­ arătat, printre altele, că în cin­
tovărăşirea a mai contractat cu s-au făcut în bune condiţiuni a- relor urgente, necesare agrega­
1 Avînd un aspect deosebit de fru- va permite o sporire considerabilă a ; stea Conferinţei orăşeneşti a fe­
aprozarul şi oooperaţia, recolta grotehnice, iar In primăvara anu­ în acest an să se repartizeze la î mos şl elegant, el este folosit şi pen- producţiei de m obilă.
de pe o suprafaţă de 20 ha. cul­ lui 1957, culturile de păioase nu fondul de bază cantitatea de i telor, că au format două cercuri meilor, cadrele medicale din lo­

de citit şi că a intrat in obicei calitate au închegat o Formaţie

tivată cu legume şi zarzavaturi1. au fost grăpate. Pe o suprafaţă 6.000 kg. grîu şi să se cumpere artistică care de ziua interna­

Aceasta a adus de asemenea ve­ de 2 ha griul a rămas neplivit. diferite unelte care să consti­ Alegerea organelor sindicale ţională a femeilor, 8 Martie,
tuie proprietate obştească.
nituri mari întovărăşirilor^ Toate acestea au făcut să nu se vor prezenta un spectacol. Vor­
Pentru a contribui la mărirea
poată obţine o producţie la ha bitoarele au subliniat şi faptul

Întovărăşiţi! nu admit în măsura condiţiilor care exis­ fondului centralizat de cereale al în c o m p le x u l C.F.R. Si meri a că noul comitet ales să se ocu­
abateri de Ja statut
tă, . | statului, întovărăşiţii au hotărît pe cu mai multă grijă de edu­

Numeroşi întovărăşiţi au a- să contracteze în acest an 3 va­ carea copiilor, să creeze condi­

In adunarea generală mem­ rătat că producţia de sfeclă de goane de grîu, 2 vagoane de po­ SIMERIA (de la subredacţia putut desfăşura în bune condi­ tului sindical de linie, pină la ţiile necesare pentru distracţia

brii întovărăşirii au dat dovadă zahăr la ha. putea fi de ase­ rumb, 3 vagoane de cartofi şi noastră voluntară). ţiuni. In dările de seamă, cit şi data de 1 februarie. De la a- copiilor, prin amenajarea de.

de mult spirit critic, de intran­ menea mult mai mare dacă în- recolta de legume şi zarzava­ In prezent au loc alegerile la discuţii, s-au ridicat de ase­ ceastă dată, are loc alegerea. parcuri distractive, cit mai mul­

sigenţă faţă de orice abatere de grăşămintele chimice primite de turi de pe o suprafaţă de 20 ha. organelor sindicale pe grupe. menea probleme de salarizare, comitetelor de secţii, iar apoi te solare etc. Acestea vor crea
la statut. Vechiul comitet a fost la fabrica de zahăr Bod nu ar Cu scopul de a-şi mări venitu­ In complexul C.F.R. Simeria, de protecţia muncii, de rezolva­ alegerea comitetelor de între­ posibilitatea unei dezvoltări să­

tras la răspundere pentru fap­ fi stat, din vina vechiului comi­ rile băneşti au luat hotărîrea această acţiune se desfăşoară prindere, a comitetelor de nătoase a tinerelor vlăstare.
tul că timp de un an nu a con­ tet de conducere, aruncate in cu mult succes. De la 15 ianua­ linie şi instituţii. In vede­
vocat decît o singură adunare curte la Popa Guşti, in loc să să mai contracteze cultivarea rie, cînd a început prima etapă rea problemelor sociale, de acti­ rea unei bune desfăşurări Din discuţiile purtate în ca­
fie împrăştiate pe teren. Comi­ unei suprafeţe de 35 ha. cu sfe­ a alegerii organelor sindicale vitate cultural-sportivă şi multe a muncii, de alegerea organelor
generală, cu toate că întovără- tetul de conducere a mai fost clă de zahăr. alegerea pe grupe sindicale — altele. sindicale, mai înainte de toate drul conferinţei s-au desprins şi
şiţii au cerut în repetate rînduri criticat şi pentru faptul că nu şi pînă in prezent, s-au efectuat s-a trecut la o instruire temei­
să fie convocate adunări gene­ s-a îngrijit ca In toamna trecu­ alegeri în peste 35 de grupe, Dări de seamă bine întemeia­ nică a membrilor din comitetele alte lucruri frumoase. Tovarăşa
rale în care să se dezbată pro­ tă să se facă arături adinei pe numai în cadrul Comitetului de te s-au prezentat şi la adunările de întreprindere şi de linie.
bleme de mare importanţă pen­ o suprafaţă de teren mai mare. Adunarea generală a întovă- întreprindere al Atelierelor grupelor sindicale, ale comitetu­ Membrii din comitet au fost re­ Aurora Ilrim, casnică, a arătat,
tru îmbunătăţirea activităţii în­ răşiţilor a mai luat hotărîri şi C.F.R. Dările de seamă prezen­ lui de linie C.F.R. Acest comitet partizaţi apoi pe secţii, răspun-
tovărăşirii. Procedînd în felul Criticele aduse vechiului comi­ în ce priveşte sporirea produc­ tate în adunările sindicale a de linie sindical, cuprinde toate zind de un anumit număr de de pildă, că în cinstea zilei de
acesta vechiul comitet de con­ ţiei la ha., organizarea muncii, grupelor au oglindit in primul unităţile C.F.R. de pe liniile Si­ grupe sindicale. Şi au avut gri­
ducere a lipsit pe întovărăşiţi de tet de conducere în adunarea etc. rind probleme legate de planul meria—Sintimbru, Alba Iulia— jă de a se organiza o bună agi­ 8 Martie va amenaja în O.M.
posibilitatea şi de dreptul de a-şi Zlatna, Simeria—Milova şi Si­ taţie vizuală şi auditivă şi să
spune părerea în diferite proble­ generală dovedesc că a crescut de producţie. Muncitorii înscrişi meria—Hunedoara. In cadrul se pună la zi evidenţa şi cotiza­ o expoziţie cu obiecte casnice
me legate de activitatea înto­ la cuvint au criticat cu tărie lip­ comitetului de linie, s-au făcut ţiile. In fiecare zi, după termi­
vărăşirii şi de a critica lipsurile mult conştiinţa politică a înto- surile ivite in decursul anului, alegeri sindicale în peste 90 de narea programului de lucru, executate de mîinile gospodine­
în care membrii vechiului comi­ vărăşiţilor şi că ei sînt preo­ la realizarea planului de pro­ grupe. In unele unităţi C.F.R., membrii comitetului se intîlnesc
tet se complăceau. Adunarea ge­ ducţie. De exemplu, sindicaliştii cum sînt staţiile: Deva, Vinţu într-o scurtă şedinţă operativă lor şi că in acest scop va orga­
nerală a tras aspru Ia răspun­ cupaţi în cea mai mare măsură din grupele I—IV de la sectorul de Jos, Simeria-Triaj, depoul de unde arată ce-au rezolvat în a-
dere — şi pe bună dreptate — Hotărîrile lor vor fi transfor­ de locomotive, au scos în evi­ locomotive Simeria, districtul L cea zi şi ce greutăţi au intim- niza un curs cu acele temei ca­
pe fostul secretar al întovărăşi­ de bunul mers al întovărăşirii mate în fapte fără îndoială. denţă faptul că conducerea ate­ din Vinţu de Jos şi altele, ac­ pinat. La instruirea membrilor
rii, Sîncrăianu Miluş, care se lierelor nu a asigurat întot­ ţiunea alegerilor pe grupe sin­ re incă nu ştiu să lucreze ast­
credea că este singurul condu­ lor. Membrii întovărăşirii nu deauna aprovizionarea cu mate­ dicale s-a şi terminat. Conform
cător al întovărăşirii şi că ni­ Noul comitet s-a şi pus pe lucru, fel de obiecte.
numai că au criticat pe vechii riale necesare, din care cauză Conferinţa a dezbătut şi al­
chiar din primele zile după a- nici întrecerea socialistă nu s-a
membri ai Comitetului de con­ te lucruri importante privind

ducere, dar nici nu i-au mai ales dunarea generală. Mai întîi, viaţa oraşului Hunedoara, la

în noul comitet. In comitetul nou membrii noului comitet au dis­ care cele peste 300 de delegate

au fost aleşi numai întovărăşiţi cutat măsurile ce trebuie luate s-au angajat să lupte pentru a

pentru ca în primăvară tere­ rezolva o serie de probleme, in

special legate de înfrumuseţa­

nul să fie îngrăşat cu îngrăşă­ rea oraşului.

minte organice şi chimice, iar C. CH.

lucrările să fie făcute la timpul

optim. Se schim bă v ia fa
m ofiSor din B uceş
T. MARIAN
(U rm are din pag. l-a)
WX>yoOOOOOOOOOOOOOOOOOO<>OOOV'J<X>OOOcO'vX)OOOOVOO\L^XK>000000 planului de muncă, alegerea din comitet au luat parte şi con­
grupelor sindicale trebuie să se ducerile întreprinderii şi a sec­ Acum însă în satul Mihăileni
termine în complexul C.F.R. Si­ ţiilor. s-a construit o şcoală nouă, cu
SABIN MUNTEANU două săli de clasă. Aici, în afară
Dr. I N F I L O Z O F I E " în interpretarea/ / meria, cit şi în cadrul comite­

Prezentînd comedia in patru teatrului siderurgiştilor ban în rolul unchiului Blagoie. Au apărut în Editura Tineretului de fondurile din autoimpuneri,
acte — „Dr. în filozofie11 — a La fel Elena Scurtu şi-a intuit s-au prestat numeroase zile de
scriitorului iugoslav Branislav atare i se întinde o cursă matri­ intuiască caracterele psihologi­ psihologic rolul prezentind o CALATORI P R IN CONSTELAŢII
Nuşici, teatrul siderurgiştilor hu- monială, iar el, naiv, se căsă­ ce complexe ale personagiilor şi Klara plină de naturaleţă şi ex­ muncă voluntară din partea ce­
nedoreni a adus în faţa specta­ toreşte » desigur, sub numele pe să însufleţească interpreţii pen­ presivă in toată complexitatea de MIHAI BENIUC tăţenilor, care au transportat 100
torilor o ilariantă şi suculentă care-1 purta atunci. tru o execuţie la un nivel neaş­ rolului ei. In rolul lui Velimir, m.c. piatră, 70 m.c. nisip, lem­
satiră la adresa burgheziei. teptat. In distribuţia rolurilor, Eugen Tarhon ne-a prezentat Noul volum de versuri sem nat de poetul Mihai Beniuc nărie şi alte materiale. Tot prin
După patru ani, soţia lui Ve­ cunoaşterea intensităţii inter­ convingător pe tinăr ul studios este un prinos de recunoştinţă adus Marii Revoluţii Socia­ muncă voluntară s-a făcut şi
Jivota Ţviovici, reprezentant limir, care legal şi formal prin şi corect. I se poate reproşa liste din Octombrie, care a schimbat omul şi rosturile sa­ cărămida necesară construcţiei.
tipic al burgheziei, trăieşte in­ doar volumul vocii din care cau­ le sociale şi morale, precum şi conducătorului ei, Lenin.
tens în singura sferă ce-i este numele căpătat pretative a ele­ ză s-au pierdut neauzite parte O asemenea şcoală s-a con­
accesibilă — banul — pentru a- din replici. S-au mai impus prin Omenirea întreagă navighe ază spre noi tăriniuri, spre noul struit şi în satul Stănija. Cită
capararea căruia e în stare să la căsătorie este C R O N IC A mentelor a dus interpretare — Zoie Lixeanu continent — fericirea. De pe acum pe harta lumii vechile du­ muncă voluntară din partea ce­
facă orice şi prin care îşi rezol­ (doamna Spasoevici), Vaier ia reri şi umilinţe au fost inlo cuite cu bucurii şi izbtnzi. Dar tăţenilor s-a depus pentru reali­
vă fără scrupule toate ambi­ soţia lui Milo­ DRAM ATICA la o judicioasă Munteanu (doamna Draga), cea mai mare realizare este omul redevenit om, intrat in ros­ zarea acestor obiective, ne poate
ţiile. rad, însoţită de repartiţie şi, turile sale fireşti: „Lenin“, „Si mbol“, „închinare", aparţinind spune deputatul Nicolae Doica,,
Maria Stoica (Soika), Nieuli- ciclului „Luminosul Octombrie“ sau „Părul Berenicei" din ci­ care, împreună cu Emilia Pe-
Fiul său Milorad este un ele­ copilul născut din căsătoria cu nemijlocit, a asigurarea reali- na Popescu (Mara), Silvia Mi- clul cu acelaşi nume, sau, in fine, „Trenurile", din ciclul trescu, Alexandru Marc şi aîţii,
ment tipic progeniturilor gene­ Velimir, vine in Jugoslavia să-l zării spectacolului. ron (domnişoara Protici), Ele­ „Drumuri şi flori“ sînt poeme in care poetul celebrează ma a fost întotdeauna în fruntea
rate de burghezie şi capabil caute pe bogatul său soţ. Sosi­ na Coreiciuc (Slavka). Regiei rea izbindă a omului, se incli nâ in faţa celor care au des
doar să digere o masă copioa­ rea ei chiar in momentul cind Pavel Crişan care semnează i se poate obiecta o oarecare chis drumuri nebănuite, priveşte cu optimism asaltul omului acţiunilor.
să sau să adulmece urmele le- lui Mirolad i se pregăteşte că­ regia este interpretul cel mai a- spre fericire. In comuna Buceş se poale
meilor frumoase. Convins de sătoria cu fiica Ministrului co­ decvat in rolul pe care l-a ju­ uşurinţă în prezentarea eminen­
incapacitatea intelectuală a fiu­ municaţiilor, zdruncină din te­ cat — Jivota Ţviovici. Dinamic, PRINŢUL MIORLAU vorbi mult şi despre cooperativa
lui său, pentru a-i da totuşi o melii toate planurile lui Ţvio­ activ, flexibil, a pătruns carac­ tului savant dr. Reisser şi a! de consum, care s-a deschis în
diplomă universitară considera­ vici Jivota. încurcăturile de un teristicile rolului şi l-a trăit. de NINA CASIAN aceşti ani. Aici, cetăţenii găsesc
tă de Jivota ca o necesitate ab­ umor nestăvilit, ce se pasc de Demonstrînd un joc de scenă doamnei Draga. Ambele roluri mărfuri industriale şi alimentare
solută pentru viaţa in slerele aici, se succed intr-un ritm ga­ viu şi bine studiat, a animat Poela ridiculizează cu bine cunoscuta ei vervă o galerie
înalte ce i-o pregăteşte fiului lopant şi captivant pînă la dez- întregul colectiv'. au şarjat prea mult spre comic. de tipuri pe care le initlneşti adesea in rîndul copiilor: plin- necesare.
său, Jivota trimite la studiu în nodăminful final, cind Jivota, Cu ocazia adunărilor pentru
Elveţia sub numele băiatului zdrobit, trebuie să constate că Talentatul tinăr Spiru Savin, a Machiajul semnat de Zisman, găreţi, mincinoşi, leneşi etc., a ’ăiînd totodată cauzele care
său pe un tinăr studios şi să­ creat un Milorad frenetic, na­ propuneri de candidaţi, alegă­
rac, coleg de liceu al fiului său, toate se pot cumpăra cu bani, tural şi plin de spontaneitate in decorurile realizate de Brandisz duc la naşterea unor asemenea „prinfişori“ — cum îi numeş­ torii din comuna Buceş s-au an­
Velimir Pavlovici. In Elveţia, plasarea replicilor. In ultimul gajat ca în cinstea alegerilor do
Velimir studiază cu sete şi în­ numai mintea nu. act era bine însă să dea mai şi costumele s-au încadrat u- te poela. la 2 martie să repare prin mun­
tors în ţară aduce o diplomă de că voluntară drumurile şi podu­
dr. in filozofie pe numele lui nitar în piesă, contribuind la Satirizarea unor defecte ale copiilor şi rezultatele nefas­ rile de pe raza comunei. Cu si­
Milorad Ţviovici. In Elveţia Ve­ guranţă că moţii din Buceş se
limir, sub numele lui Milorad, reuşita spectacolului. te ale toleranţei familiei in eclu caţie au fost obiectul a nume­
vor prezenta la 2 martie în faţa
este considerat ca bogat şi ca Colectivul de artişti amatori multă profunzime rolului, deoa­ Tinăra formaţie de amatori roase lucrări apărute pină acum. Reluind in această lucrare urnelor cu angajamentul înde­
plinit. Ei sînt doar oameni har­
ai teatrului siderurgiştilor a a- rece atunci încetează de a mai a Combinatului siderurgic, prin unele din tipurile susceptibile ele critică, cunoscuta poelă Nina nici şi pricepuţi, oameni care

tacat piesa cu mult curaj, reu­ fi tinărul uşuratic. acest spectacol a reuşit cu ade­ Casian le subliniază caractere le, însufleţindu-le cu spumoa­ tiu să si respecte cuvîntul.

şind să închege un spectacol Nu putem să trecem mai de­ vărat să se afirme şi să se im­ sa ei ironie. - - *-• *t»~
pună.
unitar, deşi piesa este foarte parte fără a remarca perfecta Cartea se adresează şcolarilor mir! si apare înlr-o prezen­
c r o n ic a r
tare grafică ¦>'¦>osebită, cu nu ma oase ilustraţii in culori sem

pretenţioasă. Regia a reuşit să integrare a lui Octavian Şer- nate de Lig i Macovei.