Page 75 - 1958-01

Nr. 972 .... ............
Tineretul trebuie educat MONTAJ OR
cu mai m ultă grijă .
Principala problemă care s-a
'dezbătut pe larg in cadrul lu­
crărilor conferinţei raionale
U.T.M. Brad, care s-a ţinut in
urmă cu citeva zile, a fost edu­
caţia tineretului. Deşi darea de
seamă a tratat puţin despre e-
ducaţia comunistă a tinerilor,
delegaţii la conferinţă, în
schimb, au acordat acestei pro-
pleme atenţia de care ea me­
rită să se bucure.
Analizind felul cum se des­
făşoară invăţămîntul politic, ve­
rigă principală in sistemul de
educaţie comunistă a tinerilor
conferinţa a scos in evidenţă
faptul că, faţă de anul trecut,
situaţia s-a îmbunătăţit. Lec­
ţiile, in majoritatea cercurilor
sint expuse pe înţelesul tuturor,
fiind legate mai mult de ac­
tivitatea concretă a tinerilor din
întreprinderi, din sectorul so­
cialist al agriculturii şi din
şcoli. Acest lucru este bum El
oglindeşte orientarea atentă şi
plină de grijă în selecţionarea
:; pregătirea propagandiştilor,
in atragerea ca propagandişti
a unor tovarăşi bine pregătiţi,
capabili să conducă cu compe­
tenţă invăţămîntul politic. In
întreg raionul Brad există un
număr de peste 3.900 utemişti.
Or, în invăţămîntul politic
U.T.M. sînt cuprinşi doar 2.947,
în 102 cercuri şi cursuri politi­
ce. Ce se face pentru educa­
ţia politică a celorlalţi utemişti
şi a miilor de tineri neîncadraţi
in U.T.M. ? Aceasta, mai ales
ţinînd seama că problema edu­
caţiei tineretului nu poate fi
rezolvată în nici un caz numai
in cercurile şi cursurile de in-
văţămînt politice.
Delegaţii la conferinţă s-au
ocupat, printre altele, şi de con­
ferinţele cu caracter politic,
ştiinţific şi cultural, care se
ţin in întreprinderi şi in unele
organizaţii de bază de la sate.
Ei au criticat cu tărie modul
superficial în care sint organi­
zate, faptul că sînt luaţi, la in-
tîmplare, conferenţiari nepregă­
tiţi. Din această cauză multe
conferinţe sînt seci, fără conţi­
nut şi ca urmare nu reuşesc să
atragă prea mulţi auditori. Ei
au cerut să se pună capăt for­
malismului in organizarea pro­
pagandei prin conferinţe. Aşa
cum s-au putut găsi propagan­
dişti care îşi îndeplinesc cu suc­
ces munca — a arătat tov. Io­
nel Receanu — tot aşa s-ar pu­
tea găsi tovarăşi bine pregă­
tiţi şi pentru munca de confe­
renţiari.
De asemenea, delegaţii la con­
ferinţă au criticat faptul că or­
ganizaţiile U.T.M. şi comitetul
raional U.T.M. au dat prea pu­
ţină importanţă muncii cu car­
tea în rindul tinerilor. La con­
cursul „Iubiţi cartea", de pildă,
sînt înscrişi abia 1.500 tineri
şi, ce e şi mai rău, abia o sută
din aceştia au primit insigna de
„Prieten al cărţii".
Numeroşi delegaţi s-au ocu­ ©-¦ a »-«-•-
Sistemul de salarizare îibunităţit- stimulent
puternic în ridicarea productivităţii muncii
Zilele trecute ă avut loc la
mina Vulcan o consfătuire de
producţie cu colectivul de munci­
tori, tehnicieni, ingineri şi func­
ţionari. Tov. ing. Octavian Bo-
ca, şeful serviciului muncă şi
salarii, a prezentat o dare de
seamă asupra realizărilor obţi­
nute în perioada de experimen­
tare a sistemului de salarizare
îmbunătăţit şi propunerile fă­
cute în vederea definitivării lui.
In darea de seamă, tov. ing.
Boca, după ce a arătat dezavan­
tajele vechiului sistem de salari­
zare, a trecut la analiza nou­
lui sistem experimentat la mina
Vulcan.
Sistemul de salarizare îmbu­
nătăţit — a spus vorbitorul —
care se experimentează în pre­
zent la exploatările din Valea
Jiului, a căutat să elimine păr­
ţile negative ale vechiului sis­
tem de salarizare şi normare a
muncii şi să se asigure creşte­
rea cîştigurilor actuale, creşte­
re ce va fi sporită în măsura
în care se vor utiliza toate re­
zervele de creştere a producti­
vităţii muncii. Sistemul îmbună­
tăţit de salarizare se bazează
pe un sistem tarifar îmbunătă­
ţit, prin majorarea simţitoare a
tarifelor, includerea compensa­
ţiei de cartelă în salariul tari­
far, reglementarea muncii în a-
tord, prin îmbunătăţirea normă­
rii, înlocuirea acordului progre-
............... 'DRUMUL SOCIALISMULUI Pag! 3
12 ani d© la proclamarea
R.P. UNGARE
Republica Populară Ungară getică a realizat o producţie1
pat în cuvîntul lor de problema rii diferitelor întovărăşiri agri­ împlineşte azi 12 ani de exis­ de 5.300.000 Mwh energie elec­
organizării timpului liber al ti­ cole şi zootehnice sau cu pri­
neretului. Aceasta pentru că în lejul altor evenimente. In secfia de tenţă glorioasă. Stat al mun­ trică. In industria uşoară pro­
oraşul Brad, la Gurabarza, la montare a robi-
Ţebea şi în multe comune din De asemenea, pentru a edu­ nefilor de la fa­ citorilor şi ţăranilor, ea pă­ ducţia lunară a fost cu 2,7 ia
raion a existat, pină nu de mult, ca tineretul in spiritul dragos­ brica chimică
dezinteres din partea organiza­ tei faţă de patrie, comitetul ra­ din Orăştie, lu­ şeşte cu hotărîre alături de sută mai marc dccît cea din'
ţiilor U.T.M. faţă de această ional U.T.M. in colaborare cu crează numeroşi
problemă. După orele de mun­ comitetele sindicale şi condu­ muncitori frun­ celelalte state ale lagărului so­ primele trei trimestre ale anu­
că, tinerii au nevoie de destin­ cerile I. M. Barza, Gurabarza, taşi in produc­
dere, de distracţii. Organizaţii­ Ţebea, au organizat excursii ţie. Printre a- cialist pe drumul construcţiei lui 1956.
le U.T.M. şi comitetul raional ceştia, se numă­
U.T.M., dezinteresîndu-se de a- la Doftana, la C.S.EL şi in di­ ră şi montatorul paşnice socialiste. Sectorul agricol a înregistrat
ferite locuri istorice din raion, Traian Turus,
....iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiHiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiH cu ocazia cărora s-au făcut ex­ care îşi depă­ Eliberat de sub jugul fascist, de de asemenea succese însemna-)
puneri şi s-au ţinut conferinţe. şeşte lunar pla­ glorioasele armate sovietice po­ te. Planul de producţie anual a,
C onferinja raională Demn de remarcat este şi fap­ nul în medie cu porul ungar şi-a scuturat pen­ fost depăşit cu 4,8 la sută.
tul că unele organizaţii de ba­ 15 la sută. tru totdeauna cătuşele robiei
U.T.M. Brad ză au luat iniţiative menite să capitaliste. S-a pus capăt stă- Planul de stat pe anul 1958<
asigure educaţia patriotică a u- In clişeu: pînirii unei minorităţi de bo­ prevede o creştere însemnată<
'"^llllllllilllllllllllllllllllllllllll temiştilor. Astfel, tinerii din or­ montatorul Tra­ gătaşi care exploatau şi con­ a volumului producţiei indus-<
ganizaţia de bază U.T.M. de la ian Turus, la triale şi agricole. Producţia<;
cestea, au dat posibilitate mul­ mina Ţebea au luat sub patro­ locul de muncă. damnau la foamete milioane
tor comitete ale organizaţiilor najul lor „Gorunul lui Horia", de oameni. Economia ţării s-a industrială globală va creşte cu,
U.T.M. să-şi arate „priceperea". îngrijindu-se de buna lui păs­ ;^v;vw § S m întărit şi dezvoltat pe baze noi, 7 la sută. In cursul anului cu-'
La şcoala de maiştri, de pildă, socialiste. Ajutată permanent rent vor fi date in exploatarei
se organizau, aşa-zisele „joi ale trare. şi dezinteresat de marea Uniu­ două noi grupuri electrogene,'
tineretului", dar ele erau lipsite Conferinţa a apreciat că re­ ne Sovietică, Republica Popu­ va începe montarea termocen-1,
de caracterul educativ pe care lară Ungară a dobîndit suc­ traiei Pecujhely şi va începe'
trebuiau să-l aibă. Despre ex­ zultatele obţinute în direcţia e- cese de seamă în toate dome­
punerea unei conferinţe înaintea ducării comuniste a tinerilor niile de activitate — economic, construirea unei termocentrale
începerii programului distrac­ în apropiere de Budapesta.
tiv, despre un program artistic sint totuşi slabe faţă de posi­
prezentat de vreo brigadă ar­ bilităţile existente. Aceasta şi cultural, ştiinţific. Alături de marea familie a ’
tistică de agitaţie, de foarte pu­
ţine ori a putut fi vorba. ca urmare a faptului că mulţi In toamna anului 1956 for­ ţărilor socialiste, egale în drep­
membri ai comitetului raional ţele contrarevoluţionare din turi, poporul ungar îşi dezvoltă
Acestea sint citeva aspecte şi chiar ai biroului au sprijinit Ungaria, sub conducerea impe­ necontenit relaţiile de prietenie
privind munca organizaţiilor de şi îndrumat superficial organi­ rialismului stăin, au încercat şi colaborare cu Uniunea So-(
tineret în direcţia educării ute- zaţiile de bază U.T.M., pentru să abată R. P. Ungară de pe vietică, R.P. Chineză şi cele­
miştilor. Nu pot fi trecute însă a folosi cele mai potrivite me­ Pălmaşul de ieri — drumul construcţiei socialiste, lalte ţări ale lagărului socia­
cu vederea unele rezultate ob­ tode de educare a tinerilor. Pe să o transforme într-un focar list. Tratativele de la Moscova,
ţinute. Multe organizaţii de ba­ bună dreptate mulţi delegaţi au de război în această parte a desfăşurate anul trecut între1
ză ca, spre exemplu, cele de la criticat stilul defectuos de mun­ azi candidat Europei, să restaureze capita­ delegaţiile guvernamentale şi
I. M. Barza şi Gurabarza, de la că al unor membri ai biroului lismul. Imperialismul nu şi-a a. de partid ale U.R.S.S. şi R.P.
exploatarea minieră Ţebea, din si comitetului, printre care A- Cu ani în urm ă, In casa lui N ico­ tins însă scopurile. Contrare­ Ungare, sînt o expresie con-'
comunele Baia de Criş, Dealul dalbert Bartha, Emil Dobircău lae Costea, ţăran sărac dn salul I- nim b, o mare sum ă de bani şi al­ voluţia a fost înfrîntă. Forţele cludentă a acestei nepieritoare'
Mare şi altele, îndrumate de şi I. Popescu, care obişnuiau g h id , raionul Alba, îşi făcuse loc tele. In cursul lunii septem brie 1957, cele mai conştiente ale poporu­ prietenii şi colaborări.
către organizaţiile de partid şi să treacă în fugă pe la orga­ parcă pentru totdeauna sărăcia. M un­ colectiviştii i-au preţuit hărnicia şl
comitetul raional U.T.M. au nizaţiile de bază, să întrebe pe cea om ul de dim ineaţă pînă seara pe spiritul lui de bun gospodar, alegîn- lui ungar, ajutorul internaţio­ Poporul romîn este legat de*
desfăşurat o muncă culturală secretarii acestora „cum mai la m oşieri şi chiaburi, pentru a căpăta du-l preşedintele G .A.Cm nalist al Uniunii Sovietice, au poporul muncitor ungar prin'
bună. Formaţiunile artistice din merge munca" şi să plece fără ctte ceva de-ale gurii pentru el şi
aceste unităţi, compuse în ma­ a le da nici un fel de sprijin. fam ilie. Dar pe Nicolae Costea U preocupă contribuit la apărarea indepen­ trainice legături de prietenie.,
joritatea lor din tineri, au pre­ Munca formală, birocratică, şi problemele gospodăreşti ale satu­
gătit numeroase programe artis­ desfăşurată de aceştia şi de alţi A nii au trecut şi viaţa şi-a luat alt lui. La lucrările de construire a m aga­ denţei naţionale, a cuceririlor Vizita delegaţiei de partid şi>
membri ai comitetului raional curs. C înd In sat a fo st vorba să se zinului sătesc şi de electrificare a sa- socialiste înfăptuite de oamenii
tice pe care le-au prezentat în U.T.M., a făcut ca şi organiza­ facă o gospodărie agricolă colectivă, tuluii Nicolae Costea putea fi văzut muncii. Sub conducerea Parti­ guvernamentale romîne între­
Nicolae Costea a fo st printre prim ii deseori. Acum m agazinul a fo st dat dului Muncitoresc Socialist Un­ prinsă în noiembrie 1956 în<
multe sate cu ocazia inaugură- ţiile de bază să desfăşoare o care şi-au făcut cereri de înscriere. în folosinţă, iar pentru lucrările de
muncă slabă in rindul tinerilor. D in cele ce văzuse şi auzise se con­ electrificare au fost procuraţi stilpii gar, a guvernului muncitoresc R.P. Ungară, tratativele ce au)
vinsese de superioritatea m uncii în necesari.
V. PIŢAN gospodăria colectivă. ţărănesc, forţele patriotice din avut loc cu această ocazie, au<
Preţuindii-i sim ţul gospodăresc şi
P. NICHITA L a toate m uncile agricole, Nicolae hărnicia lui, cetăţenii d in satul Ighiel Ungaria au păşit cu fermitate contribuit la lărgirea şi dezvol-,
Costea s-a dovedii a fi unul din cei
m ai harnici colectivişti. Drept răs­ l-au propus pe colectivistul Nicolae la înlăturarea rănilor provocate tarea relaţiilor prieteneşti din­
plată a m uncii el a prim it în anul tre­ de contrarevoluţie, la dezvolta­
cut peste 2.500 k g griu, 2.700 k g po­ Costea candidat al F.D .P. în circum ­ rea şi întărirea economiei na­ tre cele două ţări, la intensifi- 1
sc rip ţia elec to ra lă co m u n a lă nr. 11 ţionale, carea schimburilor economice,,
Ig h iu , ra io n u l 'Alba. In anul care a trecut Repu­ culturale.
blica Populară Ungară a înre­ Acum, cînd poporul ungar<
gistrat progrese însemnate în sărbătoreşte 12 ani de la pro-'
< dezvoltarea sa economică. Pla­ clamarea republicii, poporul'
nul anual privind sectoarele
!. La intrared 'principală a Cifre semnificative Normatorul şef, Gorpaci Au- J industrial şi agricol a fost în­ nostru urează Ungariei socia­
!! Combinatului siderurgic din rel ne povestea, arătîndu-ne in "
! Hunedoara, există un panou acelaşi timp şi documentele că deplinit înainte de termen. Au liste noi succese în întărirea*
! mare pe care sînt scrise anga- Nojogan Alexandru este un ;;
scriu zilnic realizarea normei rtul dintre aceşti harnici şi pri­ fost extrase 20.500.000 tone statului democrat-popular, în<
jamentele cu care siderurgiştii
1! vor să cinstească alegerile de medii pe schimb şi secţie. Este cepuţi topitori de oţel. In demn urmaş al vechii gărzi de cărbune, iar industria ener­ construcţia socialistă.
ţ deputaţi în sfaturile populare. prim-topitori, şi că în ultimul ii
! Aici este scris şi angajamentul suficient să priveşti acest gra­ schimbul său, graficul arată timp şi-a întrecut şi profeso- ii
" oţelarilor de la cuptoarele Mar- rii. ii
; t i n : 2.000 tone de oţel, peste fic pentru a-ţi face o imagine aceeaşi creştere ritmică a pro­
', plan.
a muncii organizate, fără go­ ducţiei. In 20 ianuarie produc­ „Pronosport Expres”
¦ O scurtă vizită la cuptoare-
I le Martin m-a convins că şi luri sau salturi de producţie. ţia era de 102,7 la sută, a doua — Priviţi numai o clipă a- • La tragerea din urnă a concursului „Pronosport Expres"
! de data aceasta harnicii oţe- cest grafic pentru a vă da sea- i nr. 2 din 29 ianuarie 1958, au fost extrase următoarele 6 spor­
Concret ? Iată creşterea ritmi­ zi 103,5 la sută, la 23 ianua­ ma cum creşte producţia de o- i turi :
lari îşi vor respecta cuvîntul că a producţiei: Pe ziua de rie era 103,7 la sută şi la 24
! dat. Această apreciere n-o fa- 19 ianuarie graficul a înregis­ ianuarie 104 la sută. — 28 patinaj
!! cern numai după această ani- trat cifra de 102,2 la sută, a Prim-topitorul Nojogan Ale­ ţel la echipa tînărului prim- ;; — 13 cros
\ maţie ce domneşte pe platfor- doua zi 103 la sută, în 23 ia­ xandru este un nume nou în topitor. In dreptul zilei de 21 — 20 hochei pe iarbă
1 ma de încărcare a cuptoarelor nuarie 103 la sută, iar la 24 familia topitorilor. Să nu fim ianuarie se află o depăşire de ; — 29 suliţă
! sau în hala de pregătire a lin- ianuarie producţia medie era înţeleşi greşit. El este un an­ 14,1 la sută, la 22 ianuarie de ; — 19 handbal
— 33 popice
gotierelor, ci şi după grafice de 104 la sută, iar astăzi, cu gajat vechi al cuptoarelor Mar­ 14,9 la sută, la 23 ianuarie de Fondul general de premii pe ţară la concursul „Prono­
! — aceşti martori de fiecare zi sport Expres" este de 188.824 lei.
'. ai creşterii producţiei. siguranţă că a ajuns la 105 la tin lingă care şi-a făcut uceni­ 157 la sută, iar la 27 ianua- i Şi dvs. puteţi ciştiga dacă depuneţi cit mai multe varian­
te la concursul nr. 3 „Pronosp ort Expres".
In biroul maiştrilor este un sută. Clar, nu ? cia. Gînd s-a văzut că acest tî- rie cuptorul tineretului avea ; Grăbiţi-vă şi depuneţi chiar acum buletinul dvs. cereţi
j grafic pe care normatorii în- prospectul „Pronosport Expres“ care se găseşte la toate agen­
Cum s-a ajuns aici ? Vedeţi, năr şi-a însuşit dificila, dar 422 tone oţel peste plan. Este ; ţiile.
aici intervine priceperea maiş­ frumoasa profesie de topitor,
i s-a încredinţat conducerea u- destul de semnificativ, nu? i
trilor de schimb, talentul lor nei echipe. Acum Nojogan Ale­ Adevărat! ce poate fi mai ;;
de organizatori ai producţiei. xandru este prim-topitor la semnificativ ? Gifrele vorbesc ii
Maistrul Josan Gogu este u- cuptorul nr. 3. cîteodată singure...
«-»«»«
>-<L> <L>< S > O < S > <LL- O O * O ^
tît în subteran, cit şi la supra­ temului îmbunătăţit de salari­ Din acest fond au fost premi­ ză, fără aparate de salvare, în
faţă. zare, ţinîndu-se seama de speci­
ficul sectorului respectiv. aţi muncitorii care s-au eviden­ locuri de muncă cu temperatura
In ce priveşte aplicarea acor­
dului, odată cu introducerea Ca o parte negativă în des­ ţiat în mod deosebit în produc­ peste 50’C s-a propus să se a-
sistemului de salarizare îmbună­ făşurarea acestei acţiuni se
tăţit, acesta a fost redus, deoa­ menţionează faptul că iniţial, nu ţie şi au adus un aport în plus corde salarii în regie, după cum
rece aplicarea lui nu ducea decît s-a dat o suficientă atenţie în
la o umflare a cîştigurilor, ne- cadrul prelucrărilor, de impor­ la realizarea sarcinilor de plan. urmează : miner 90 lei/post, aj.
pulîndu-se în acelaşi timp recep­ tanţa pe care trebuia să o aibă
ţiona corect, cantităţile de lucru măsurile tehnico-organizalorice, Pe perioada experimentării s-au miner 80 lei/post, vagonetar 70
care să ducă la creşterea pro­
efectuate. ductivităţii muncii şi reducerea plătit prime din acest fond în lei/post.
Astfel a trecut la munca în preţului de cost.
C onsfătuirea 61, concretizate într-un grafic. valoare de 122.550 Iei. Printre In cazul betonării camerelor
Toate aceste măsuri tehnico- regie cu premii, transportul pro­ De asemenea, comisiile de co­ cei premiaţi se găsesc tov. mari, să se acorde o corecţie a
de p ro d u cţie de la m ina ducţiei pe galerii şi puţuri, hal- ordonare pe sectoare nu au fost Gheorghe Drob, Mihai Szakacs, normei de pînă la 15 la sută
organizatorice însumează o eco­ darea sterilului, transportul lem­ toate la înălţimea sarcinilor tra­ Pavel Boyte şi alţii. pentru lopătarea betonului pe
V u lca n nomie la preţul de cost de nului în mină, întreţinerea si sate, lăsînd totul pe seama co­ poduri. Să se elaboreze norme
652.735 lei în cursul semestru­ repararea utilajului minier, cul- misiei centrale pe exploatare. In vederea definitivării siste­
siv şi premierii ciclice, cu un lui II al anului 1957. buţarea producţiei etc. Aceasta
sistem de premiere al muncitori­ a d.us la o stimulare rnai justă In 'acţiunea de consultare a mului îmbunătăţit de salarizare adecvate pentru galeriile inter­
lor acordanţi şi în regie, cu sim­ Din efectivul de muncitori, a muncitorilor din secţiile res­ muncitorilor, cea mai activă
plificarea radicală a calculului s-a redus un număr de 23 pos­ pective, în special la ateliere, a fost comisia sectorului III ti­ şi normare a muncii, pe lîngâ mediare cu profile sub 5 m* şi
cîştigurilor. turi care, concretizate, însumea­ unde reparaţiile făcute au fost neret, iar cele cu activitatea cea
de o calitate mai superioară. mai redusă, au fost ale secto­ propunerile care au fost rezol­ suitorii cu profile sub 3 m*.
Ca rezultat al acţiunii de con­ ză 82.550 lei. Din statul de rului I producţie şi VI transport.
sultare asupra măsurilor preco­ funcţiuni s-au redus 4 posturi Au fost şi cazuri de exagerări vate şi se găsesc în elementele S-a mai propus trecerea cu o
nizate în lunile de experimenta­ care însumează 28.200 lei. la trecerea muncii din acord în Tot în scopul popularizării sistemului, s-a mai propus: să clasă superioară a lăcătuşilor
re, s-au făcut un număr de 12 regie. Astfel, în luna aprilie sistemului îmbunătăţit de sala­ se acorde salariul tarifar pc şi electricienilor, care în faza
propuneri în legătură cu îmbu­ Din totalul de 61 propuneri, au 1957, toate lucrările de întreţi­ rizare, s-au organizat cursuri post muncitorilor de la haldă, de actuală au salarii necorespunză-
nătăţirea normării şi salarizării fost aplicate numai 46, deoare­ nere au fost plătite în regie, speciale pentru iniţierea supra­ 29 lei.; să se acorde pentru a- toarc. De exemplu, un lăcătuş
şi un număr de 108 propuneri ce unele economii la material însă în luna următoare, situa­ veghetorilor, artificierilor şi mai­ ceastă categorie de salariaţi, sau electrician III, are acelaşi
de măsuri tehnico-organizatori- lemnos şi explosiv nu au fost ţia a fost remediată. ştrilor ca să poată şi ei la rîn- sporul de iarnă de pînă la 15 la salariu cu grăjclarul, însoţitorul
ce. posibile din cauza calităţii ne­ dul lor să ducă acţiunea de lă­ sută pe perioada 1 noiembrie-
corespunzătoare a materialelor. In acest sens s-au format în 31 martie; să se apiice norme de trenuri, figurantul sau colec­
Dintre propunerile în legă­ primul rînd cele 9 comisii pe murire a muncitorilor. de lucru la haldă; să se prevadă torul de probe geologice. Să se
tură cu îmbunătăţirea salariză­ Ţinînd seama de devierile sectoare, pentru reîncadrarea Eficacitatea premierii munci­ în tabelul de funcţiuni meseria aplice aceleaşi reţele tarifare ca
rii şi normării au fost rezolvate provocate de suplimentarea fon­ muncitorilor şi popularizarea de ajutor minier întreţinere cu la exploatare, raionului de
un număr de 9. Iată cîteva din dului de salarii pentru perioada sistemului îmbunătăţit de salari­ torilor care lucrează în acord 45 lei/post. De asemenea, s-a construcţii şi montaje de la su­
cele mai importante: experimentării, s-a obţinut o re­ zare, care au fost instruite de este oglindită în cifrele de rea­ propus ca lucrările secundare e- prafaţă, pentru a avea o sin­
către comisia centrală pe ex­ lizare atît a producţiei cît şi a xecutate de brigăzile direct pro­ gură reţea de salarizare în ca­
—¦ s-a acordat sporul de bri­ ducere a preţului1 de cost cu 60 ploatare. productivităţii muncii, precum şi ductive să fie calculate pe ace­ drul aceluiaşi sector.
gadier Ia lucrările de întreţine­ mii lei. prin felul în care muncitorii ex­ laşi formular cu lucrarea de
re. Concomitent cu acţiunea de ploatării au răspuns la toate bază, iar salariile calculate la Darea de seamă a fost urmă­
Economii la preţul de cost reîncadrare a muncitorilor s-a chemările lansate de partid, sin­ tarifele în vigoare să fie repar­ rită cu viu interes de întreg co­
— s-a introdus acordul la lu­ s-au realizat la salarii şi con­ dus şi acţiunea de popularizare, dicat şi conducerea administra­ tizate proporţional membrilor lectivul minei. Au luat cuvîntul
crările de întreţinere. tribuţii, datorită creşterii pro­ organizîndu-se conferinţe în tivă. - • printre alţii, Petru Fedor, I.au-
sala de apel, în birourile sec­
— reîncadrarea muncitorilor ductivităţii muncii, precum şi ia toarelor şi în sala de spectacole Un alt stimulent de care au brigăzii ; să se anuleze din lis­ renţiu Milrios, Gheza Dan, Ni­
de la atelierele de reparaţii ale materiale şi energie, datorită a clubului minier din Vulcan, beneficiat muncitorii de regie şi
minei, s-a făcut după reţeaua măsurilor tehnico-organizatorice unde ingineri şi tehnicieni com­ acord, a fost acela al primelor ta de funcţiuni salariul de 20 colae Vijdea, Pavel Boyte, ing.
de salarizare a celor de la su ­ aplicate în scopul recuperării petenţi au făcut prelucrarea sis­ din fondul de 1 la sută pus la
prafaţă. dispoziţia şefului exploatării. lei/post pentru muncitorul Ion Sabău, ing. Arcadie rodor,
parţiale a suplimentării fondului necalificat II de suprafaţă, în
Din cele 108 propuneri de mă­ de salarii. vederea atragerii cadrelor de care s-au angajat ca prin mun­
suri tehnico-organizalorice fă­ muncitori; să se acorde sporu­ ca lor de zi cu zi, să facă cin­
cute pe perioada experimentării, Ca urmare a îmbunătăţirii rile prevăzute echipelor de mi­ ste exploatării, să întărească
au fost acceptate un număr de sistemului de salarizare, în peri­ neri ce lucrează la amenajarea astfel salarizarea îmbunătăţită,
oada experimentării am înregis­ rampelor de puţuri, întreţinerea să raporteze partidului şi gu­
trat o creştere simţitoare a cîş- vernului îndeplinirea planului
tigului mediu al muncitorilor a- puţurilor şi la cele de amenaja­ pc 1958 înainte de termen.
rea puţurilor.,
l.ECA DUMITRU
Echipelor de mineri ce lucrea­