Page 8 - 1958-01
P. 8
P;'ag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr 950
/ I V L/. /?. S. 5 .
afpo-aslatfcâ relevă import Importante succese
adoptate de conferinţa de ale industriei
EGIPT CHINA rul „Jour“ arată din nou devotamen PEKIN 4 (Agerpres). — China
tul participanţilor la conferinţă faţă Nouă anunţă: In anii primului cinci
. CAIRO 4 (Agerpres). — Opinia pu PEKIN 4 (Agerpres). — China Nouă de principiile de la Bandung şi hotă- nal producţia industrială din China
blică şi presa egipteană salută cu an u n ţă: Ziarele „Guanminjibao" şi rîrea lor de a colabora la menţinerea a crescut cu 132,5 Ia sută. Producţia
căldură declaraţia conferinţei de soli „Dagunbao" au consacrat articole de păcii şi asigurarea bunăstării omeni de oţel a crescut de asemenea de
daritate a ţărilor Asiei şi Africii. Pre fond lucrărilor conferinţei de solida rii". la 1.350.00b tone în 1952, la 5.240.000
sa subliniază că conferinţa de la Cai ritate a ţărilor din Asia şi Africa. tone în 1957. Extracţia de cărbune
ro a reafirmat dorinţa de pace a po Ziarul „Telegraf", anunţînd rezul a crescut în aceeaşi perioadă de la
poarelor Asiei şi Africii. Declaraţia conferinţei, scrie ziarul tatele conferinţei, subliniază că „hotă- 63.530.000 tone la 122.440.000 tone,
„Guanminjibao" arată că cei 1.700 de ririle adoptate vor contribui la întări iar producţia de energie electrică —
Ziarul „Al Gumhuria“ numeşte de milioane de oameni care trăiesc în rea păcii în întreaga lume". de la 7.260 milioane Kwh la
claraţia conferinţei „o chartă a păcii". Asia şi Africa în lupta comună pen 19.030.000.000 Kwh.
Ziprul scrie ca un succes strălucit a tru apărarea păcii au realizat o uni- INDIA
conferinţei îl constituie „victoria isto • tate şi mai mare. Ziarul subliniază că La timpul lor, Statele Unite au avut
rică a popoarelor din Asia şi Africa participanţii la conferinţă au condam DELHI 4 (Agerpres)). — China nevoie de 16 ani pentru a atinge la
care au ajuns în unanimitate la o ho- nat cu vehemenţă colonialismul. Nouă an u n ţă: Presa indiană comen producţia de oţel nivelul obţinut de
târire în ce priveşte scopurile şi sar tează pe larg rezultatele conferinţei R. P. Chineză din 1952 pînă în 1957.
cinile lor politice, sociale, economice Comentînd rezoluţiile adoptate la de solidaritate a ţărilor Asiei şi Afri Anglia pentru acelaşi lucru a avut
şi culturale pe baza unui program co conferinţă, „Guanminjibao" subliniază cii ţinută Ia Cairo. Ziarul „Amrita nevoie de 23 de ani.
mun de acţiune". că participanţii la conferinţă sprijină Bazar Patrilca" consacră editorialul
în unanimitate China şl problema res său conferinţei ţărilor afro-asiatice ară- Proiectul celui de al doilea plan
„Al Ahram" scrie că „conferinţa a tabilirii drepturilor ei legitime la cincinal prevede sporirea în 1962
proclamat voinţa a peste un miliard O.N.U. tînd că „noul an a început prin două producţiei de oţel la 12.000.000 tone,
şi jumătate de oameni de a lupta pen de cărbune la 210.000.000 tone, şi
tru libertate, pace şi independenţă, îm LIBAN evenimente de seam ă: luarea de po de energie electrică la 43 miliarde
potriva războiului, imperialismului, Kwh.
pactului de Ia Bagdad şi doctrinei Ei- BEIRUT 4 (Agrepres). — Presa li ziţie hotărîtă a ţărilor din Asia şi A-
.senhower". baneză acordă mare atenţie rezultate
lor lucrărilor conferinţei de la Cairo frica împotriva discriminării rasiale
„Al Ahbar" subliniază că „conferin de solidaritate a ţărilor Asiei şi Afri
ţa de la Cairo a condamnat complo cii. Ziarele continuă să publice la loc şi colonialismului şi un mişcător apel
turile imperialiste împotriva guverne de frunte apelurile şi rezoluţiile con
lor naţionale şi a sprijinit dreptul po ferinţei. pentru o conferinţă la cel mai înalt
poarelor la independenţă şi autodeter
minare". Ziarul „As Siasa", subliniid în ti nivel a marilor puteri".
. Popoarele din Asia şi Africa, scrie tlu marea importanţă a hotărîrilor a-
în încheiere ziarul, „cer cu toată ho- doptate în cadrul conferinţei, scrie: In Europa occidentali se intensifici „Fondul problemei se reduce la lipsa
tărîrea să se pună capăt odată pen „Popoarele Asiei şi Africii au hotărit'
tru totdeauna imperialismului şi colo a scăpa definitiv de imperialism". mişcarea de est împotriva bazelor atomice de dorinţă a Statelor Unite de a realiza
nialismului".
„Declaraţia conferinţei — scrie zia- ANGLIA protestează cu hotărîre împotri Naţională a Franţei „să respin un acord cu Uniunea Sovietică"
va construirii de baze pentru ra gă categoric măsurile care sub
LONDRA 4 (Agerpres). — chete şi împotriva patrulării minează suveranitatea naţională O SCRISOARE A UNUI PROFESOR AMERICAN PUBLICATA IN ZIARUL
TASS a n u n ţă : Tot mai multe deasupra Angliei a avioanelor şi pot duce la propria noas „NEW YORK TIMES"
organizaţii din Anglia protes militare americane încărcate cu tră distrugere**.
ludonezia continuă acţiunile tează împotriva zborurilor efec bombe cu hidrogen. NEW YORK 4 (Agerpres). — Fondul problemei se reduce la
de preluare a întreprinderilor olaiideze tuate de avioanele americane în departamentul Indre unde Ziarul „New York Times" a pu lipsa de dorinţă a Statelor U-
încărcate cu bombe nucleare şi FRANŢA nu de mult s-a prăbuşit un blicat o scrisoare a profesorului nite de a realiza un acord cu
DJAKARTA 4 (Agerpres) anunţat că o serie de Întreprin împotriva construirii pe terito bombardier militar cu reacţie a- Morton Cowden, de la catedra Uniunea Sovietică în cele 4 pro
--In Indonezia continuă acţiu deri olandeze ca de pildă brută riul Angliei de baze americane PARIS 4 (Agerpres). — Zia merican de la baza aeriană din de administraţie şi drept a uni bleme importante concrete şi li
nile pentru preluarea Întreprin rii, farmacii, hoteluri, vor pentru rachete. rul „THumanite" relatează.' că Chateauroux, consiliul munici versităţii Columbia, în care ara mitate : interzicerea experienţe
derilor, olandeze de către admi fi transferate săpţămîna viitoa în întreaga Franţă ia amploare pal din oraşul Prissac a cerut tă că o serie de declaraţii în lor nucleare, menţinerea statu-
nistraţia indoneziana. Agenţia re unor comitete desemnate de Consiliul general al organiza mişcarea , împotriva transformă „evacuarea de pe teritoriul Fran favoarea tratativelor dintre vest quo-ului în Europa răsăriteană,
autorităţile centrale. Agenţiile ţiei din Greenwich a- partidului rii teritoriului ţării intr-o tram ţei a tuturor bazelor militare şi est, inclusiv convorbirea lui admiterea Republicii Populare
France Presse relatează că la de presă anunţă că au fost pre laburist a adresat o rezoluţie bulină pentru acţiuni agresive americane şi renunţarea la cre N. S. Hruşciov cu Reston, con
•Makasaar — capitala insulei luate de guvern cinematografe fracţiunii parlamentare a parti împotriva ţărilor lagărului so area pe teritoriul ţării a insta ferinţele lui George Kennau, Chineze în O.N.U., şi recunoaş
le din partea de vest a insulei dului laburist, în care protes cialist. laţiilor pentru lansarea rache mesajul lui N. A. Bulgamin „ar terea noii Chine de către Sta
Gelebes, 17 întreprinderi olan Java. tează împotriva zborurilor efec telor1*. Consiliul a cerut de a- fi trebuit să provoace o revi tele Unite. Tocmai acestea sînt
deze au fost preluate de admi tuate de avioanele americane Ziarul arată că Consiliul Pă semenea ca guvernul francez zuire temeinică a unor aspecte problemeie concrete care pot fi
încărcate cu bombe cu hidro cii din departamentul Eure un „să dea dovadă de iniţiativă in rezolvate şi pe baza cărora U-
nistratorii indonezieni numiţi gen. de se află aeroporturi ale avia principale ale politiciS S.U.A. niunea Sovietică vrea să încheie
de guvern. La Bând ung s-a ţiei militare americane, organi problemele slăbirii încordării in o înţelegere cu Statele Unite...
Comitetul sindicatului unit al zează o campanie de protest ce- faţă de Uniunea Sovietica".
constructorilor de maşini din rind deputaţilor din Adunarea ternaţionale şi coexistenţei paş Din păcate, scrie Cowden, in In loc de a aborda fondul
districtul de sud al Londrei ii ice“. actualelor probleme litigioase cu
tr-un articol redacţional ziarul
Presa din D jakarta dem ască provocările „New York Times", precum şi oalm şi în mod rezonabil ţinînd
am erican e la adresa In do neziei seama de nevoile securităţii
secretarul de stat Dulles au americane, actualul guvern a
DJAKARTA 4 (Agerpres). — Ziarul „Sul uh Indonezia** Ieri poporul birman a sârbă- lă engleză, dezvoltarea ţării rale. Cu prilejul vizitei făcute tras din aceste noi idei conclu
Ziarele indoneziene demască protestează cu hotărire împo torit .cea de a zecea aniversare a fost cu totul neglijată, iar în Birmania de conducătorii so- zii greşite din cauza Interpretă fost paralizat de nesocotirea
încercările cercurilor imperialis triva zvonurilor răspîndite de a proclamării independenţei economia ei s-a limitat doar vietici acum 2 ani, ziarui „New rii nejuste a bazelor politicii ex forţei U.R.S.S., de năzuinţa de
te de a zdruncina unitatea po presa , americană în legătură terne sovietice.
porului indonezian în lupta sa cu posibilitatea ca în timpul Birmaniei. Această ţară din sud Ia dezvoltarea culturii de orez. Times of Burma" scria : Bir- a satisface pe republicanii de
pentru lichidarea rămăşiţelor călătoriei lui Sukarno în străi estul Asiei, avînd o suprafaţă Astfel, deşi în ţară creşte din manii şi celelalte popoare asia- Se susţine şi în prezent teza dreapta, de presiunea din partea
colonialismului în ţară şi pen nătate puterea să treacă în mî- oamenilor politici emigranţi
tru eliberarea Irianului de vest. na fostului vicepreşedinte Hatta. aproximativ de două ori mai belşug trestia de zahăr, în tice care au suportat asuprirea că Uniunea Sovietică urmăreşte şi de lipsa de imaginaţie.
Rezolvarea în parte a fiecărei
Ziarul „Bintane Timur“ ara Aceste zvonuri, arată ziarul mare ca a Angliei, a fost din Birmania nu exista pe timpul şi exploatarea colonialiştilor să încheie cu' Statele Unite „o probleme poate contribui la reg
ta că „S.U.A. ar vrea să scin „Merdeka**, urmăresc să aţîţe 1885 pînă în 1948 o colonie colonialiştilor britanici nici o şi-au îndreptat adesea privirile înţelegere" •în urma căreia cele lementarea chestiunilor în ade
deze Republica Indonezia în pasiunile în ţară. Referindu-se văr spinoase cu privire la Ger
mai multe părţi11. la declaraţia unui membru al engleză. Birmanii au opus o fabrică de zahăr. De aseme- către Rusia Sovietică. - Vizita două mari puteri ar „împărţi lu- mania si dezarmare".
guvernului, ziarul scrie că „gu mea“ şi ar institui împreună
Versiunea americană cu pri vernul este hotărît să răspu“ dă
aşa cum se cuvine la încercări „hegemonia" asupra întregului
vire la crearea unor aşa numi le de a folosi absenţa preşedin glob pămîntesc...
te state „libere*1 pe insulele in telui Sukarno.
doneziene, scrie ziarul, urmă: rezistenţă dîrză colonialiştilor nea, deşi în ţară existau bogate conducătorilor sovietici N. A.
reşte lichidarea Republicii uni
englezi, cărora le-a trebuit a- zăcăminte minerale, Birmania Bulganin şi N. S. Hruşciov a
tare prin despărţirea Javei de
proape 60 de ani de lupte pen- nu avea nici o uzină metalur- avut pentru poporul birman
celelalte insule.
tru a-i subjuga. Deşi colonia- gică. rezultate concrete. U.R.S.S. va
liştii englezi considerau că ţara După proclamarea indepen- colabora la pregătirea unui pro- 6 ŞI 7 IANUARIE 1958
este „pacificată", adică tipusă denţei, guvernul birman a pă- gram de dezvoltare a agricul-
definitiv ocupaţiei engleze, lup Şit la industrializarea ţării şi turii Ia efectuarea principale- SPECTACOLE » Constantinescu; 22,15 Muzică de es
tele au continuat dc fapt ne- a luat o serie de măsuri pen- lor lucrări de irigaţie, la cons-
întrerupt, iar eroicul popor bir- tru a pregăti totodată cadrele truirea cîtorva întreprinderi in- CINEMATOGRAFICE tradă ; 22,45 Program de doine.
man nu a încetat lupta de re- naţionale necesare. In ţară se dustriale în Birmania. De a-
zistenţă împotriva britanicilor, creează, numeroase centre ştim- semenea U.R.S.S. s-a oferit să DEVA: Căile dragostei: 1L1A: MARŢI 7 IANUARIE 1958. — Pro
Prin. Indonezia- SEBEŞ,: .Moulin gramul 1 : 6,15 Jocuri populare romî
k Răscoalele şi grevele s-au ţi- tffice pentru pregătirea specia- construiască şi să utilizeze la Ronge ; LONEA : Spre ţărmuri n o i; n eşti; .7,10 „Clubul curioşilor"; 7,35
nut lanţ. In timpul celui de al Iiştllor birmani necesari econo- Rangoon un institut tehnolo- TEIUŞ : Fiica Tibetului; ZLATNA: Muzică de estrad ă; 8,30 M uzică; 9,00
NEW YORK. — Ziarul Chicago zal in oraşul columbian Barranuilla. doiiea război mondial, poporul miei naţionale. gic, ca dar din partea poporu- Jan Ziska ; S1MERIA : C adrilul; HA Muzică din operete; 10,00 Muzică dis
Tribune a publicat un articol in Guvernul! columbian Ce-a acordat
care arată că Harold Stassen, con azil politic. Ei au relatat ca la Ca birman a luptat eroic impo- . ln domeniul politicii externe lui sovietic, ŢEG : Mikolko cel viteaz; 13ARU tractivă; 11,03 Muzică populară romî
silierul preşedintelui Eisenhower în racas autorităţile au arestat 2 gene
problema dezarmării, depune în pre rali şi un colonel din armata teres triva cotropitorilor japonezi în tinaru* stai oîcman şi-a mani- De asemenea, intre Birmania MARE: M am a; BRAD : Vînătoarea nească; 11,30 Muzică uşoară; 12,30
zent toate eforturile pentru a obţine tră, care simpatizau cu forţele re cele din urmă colonialiştii en- îestat ostilitatea faţă de pac- şi Romînia s-au statornicit re
îndepărtarea lui John Foster Dulles, bele. tragica; APOLDU DE S U S : Ruslan Cîntece de dor şi jocuri populare ro
de Ia Departamentul de Stat. Po
trivit relatărilor ziarului, Stassen a PARIS. — Trupele franceze din glezi au fost silit, să dea îna’- [e,e niilitare ag''esive înjghe- laţii trainice de prietenie şi şi Ludrnila; ALBA IULIA: Cu faţa mîneşti ; 13,05 Concert de prînz j
declarat recent unor ziarişti de încre Algeria au violat din nou frontiera
dere, că el îndeamnă pe preşedintele tunisiană. Intr-un comunicat dat poi în faţa luptei hotărîte a bate “e l,uter'le occidentale în colaborare. Au fost stabilite spre public; PETROŞANI: Căpita 14,00 Muzică din operele compozito
Eisenhower să propună Uniunii So publicităţii de către ambasada Tu
vietice „concesii importante în dome nisiei la Paris se arată că la 3 poporului birman dornic de li- aceasta zona a Guvernul relaţii diplomatice, la începu- nul şi .eroul său ; Trepte abrupte; O- rilor ru ş i; 14,45 Program de melo-
niul dezarmării". ianuarie, 15 camioane încărcate cu
soldaţi francezi au pătruns pe o birman a semnat împreună cu tul anului 1956 a fost înche- RĂŞTIE: Echipajul vasului Nadejda. •dii populare romîneşti; 15,30 Muzică
COLOMBO. — Intr-un comunicat adîncime de 3 km. în interiorul bertate, iar la 4 ianuarie 1948 ce] indian cele 5 princîpii a1e iat un acorcl comercial pe 3
oficial dat publicităţii în seara zilei Tunisiei. . " SELECT IU NI d e.estrad ă: 16,30 Sfaturi pentru echi
de 2 ianuarie la Colombo se anunţă - ng ia a os nevoita sa acor- coexistentei paşnice. De ase- ani, iar la Rangoon, capitala DIN PROGRAMUL DE RADIO pele ¦artistice de , am atori; 18,25 -Mu
că mai multe sute de persoane au DELHI. -r- Potrivit relatărilor de independenţa Birmamei. As-- meiiea? Birmania refuză să ac- Birmaniei, funcţionează o a- zică uşoară: 18,45 Muzică populară
Fost victimele inundaţiilor care au agenţiei Press Trust of India la 2
făcut adevărate ravagii în insula ianuarie şi-a încheiat lucrările la tăzi Birmania este o Republică cepte orice ajutor occidental genţie comercială romînă, Răs- LUNI 6 IANUARIE 1958. - Pro oltenească; 19,05'Muzică corală ro
Ceylon. Mai multe mii de persoane Madur cel de al 9-lea congres anual
au rămas fără locuinţe, recolta a al sindicatelor din India. Uniunea Birmană, în care înrobitor, vădind astfel hotă- punzînd invitaţiei Marii Adu- gramul 1: 6,35 Jocuri populare romt- mînească; 21,00 Seară de,concert E-
fost distrusă iar căile ferate şi-au puterea legislativă este exer- r{rea categorică a acestei ţări nări Naţionale, o delegaţie
întrerupt activitatea. Pagubele sini DELHI. — Răspunzînd invitaţiei n eşti; 6,45 Muzică distractivă; 7,40 ' nescu; 21,30 „Părinţi şi copii"; 21,45
evaluate la aproape 100 milioane guvernului indian la 3 ianuarie
de dolari. a sosit la Deihi Viliam Siroky, pri citată de un parlament format de a_şi menţine şi consolida parlamentară birmaneză a vi- Cîntece şi jocuri populare rom îneşti; Cîhtă Ştefan Lăzărescu; 22,30 Con
mul ministru al ' Republicii Cehos
BOGOTA. —. Ministerul Afacerilor lovace. Pe aeroportul Pâlam, V. Si din două Camere ai căror independenţa cucerită cu atî- zitat R. P. Romînă în vara 9;15 M uzică'populară din Dobrogea; cert de noapte. Programul I I : 14,03
Externe a! Columbiei a anunţat că roky şi persoanele care îl însoţesc membri sînt aleşi la fiecare 4 tea jertfe. Ataşamentul Bir- anului 1957, iar în luna no-
18 ofiţeri de aviaţie venezueleni, care au fost intimpinaţi de primul m inis 9,30 „Colegi de şcoală" ; -10,20 Gdn- ' Melodii populare romîneşti ; 14,40 Mu
au fugit cu avionul personal al pre tru Nehru, membrii guvernului, de
şedintelui Perez Jimenez după eşua putaţi ai parlamentului, membri ai ani. Parlamentul alege pentru maniei faţă de principiile coe- iembrie 1957, ţara noastră a ,cert, de estradă ; 11,03 Opera „Boema" zică • uşo ară; 18,25 Muzică populară
rea revoltei de la Maracay, au ateri- corpului diplomatic.
o perioadă de 5 ani pe preşe- xistenţei paşnice îşi găseşte primit vizita unei delegaţii gu- de Puccini; 13,05 Cîntece . şi • jocuri romînească; 18,55 Sfatul medicului:'
dintele Republicii, care la rin- expresia în relaţiile dintre Bir- vernamenfale a Uniunii Bir-
dul său desemnează pe primul mania şi ILR.SţS., R. P. Chi- mane, condusă de U Kyaw populare romîneşti ; 14,00 .Muzică de • Prirnul ajutor în fracturi; 19,00 Mu
estradă; 14,45 Melodii .populare -ro zică ' u ş o a r ă 20,30 Muzică uşOară ;
ministru al ţarii. neză şj ceîelalte ţări ale lagă- Myein, preşedintele Consiliului m îneşti; 15,45 Muzică - uşoară ; ,16,45 • 21,15 •Cîntă naistul Ion O prea; 21,30
Muzică ¦distractivă : 19,30 M uzică, in Cronica lite ra ră 'd e Ovid Crohmălni-
In cei 10 ani de la procla- rului socialist. In contrast cu de Miniştri al Uniunii Bir- strumentală; 20,15 Muzică- uşoară; ce-anu; ,21,45 Muzică din opereta „Lă-
marea independenţei sale, în politica puterilor colonialiste mane.
21,00 Concert de muzică populară rp- saţi-mă să cînt“ de Gherase Dendri-
ciuda Unor imense greutăţi, sta- care vor să-şi reocupe pozi- Cu prilejul aniversării înde- mînească; 21,30 Muzică din operete; no; 22,15 „Pagini din istoria muzicii";
tul birman a obţinut însem- ţiife pierdute, Uniunea Şovin- pendenţei Birmaniei poporul
nate succese pe calea dezvol- tică sprijină şi ajută Birmania romîn urează poporului bir- 23,20 Concert de noapte; Programul 23,15 Concert de noapte.
II: 14,03 Melodii populare; 15,00 Mu BULETINE DE ŞTIRI:
tării sal$ independente din pe drumul consolidării inde- mau noi succese în munca sa zică u şo ară; 15,30 .Muzică populară 5,00 : 6,00; 7.00; 11,00; 13,00;
punct dc vedere economic şi pendenţei naţionale şi a dez- paşnică creatoare şi în lupta
politic. Sub dominaţia colonia- voltării economice muitilate- comună pentru apărarea păcii. romînească; 18,05 Concert de estra 15,00; 17,00: 19,00; 20,00: 22,00:
d ă ; 19,00 Teatru la microfon! -„Copacii 23,52 (programul 1), 14.00; 16,00;
mor în picioare'*; 20,46 Cîhtă Ileana 18,CC: 21,00; 23,00 (programul II).
Redacţia şi administraţia ziarului str. 6 Martie nr, 9, Telefon: 188—189. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generaie P /l.I.R . nr. 236 320 din 6 noiembrie 1949. - Tiparul: Întreprinderea Poligrafică „1 Mai - DEVA.