Page 9 - 1958-01
P. 9
Solemnitatea înmînăriiPRO! F.TAPI DIN TOATE TARO E rr\HTl VAI
unor distincţii
Duminică 5 ianuarie. a.c.< a avut R.P.R.“ CLASA IlI-a tovarăşilor llie stanţa Ivancu, Ioan Hermarin, Ioan
loc la Sfatul popular regional o şediti- Verdeţ şi Nicolae Cătană. L. Golcea, Traian Drăgan, Constantin
fă nsobişitiikă. Grupul 'de tovarăşi Sc -a- —conferuit ordinul „STEAUA Ciocotoiu, Vasile Costin, Maria Buia,
veniţi din toate colţurile .regiunii R.P.R.“ CLASA IV-a tovarăşilor Ioan Ioan Bîldea, Aurelia Bal, Ladislau
— aştepta nerăbdător| ceva. Sosise ora Vasilţum şi Ştefan Şoimoşi. Coş, Alexandru Boyte, Mircea Lăsconi.
Anul X Nr. 951 Marţi 7 ianuarie 1958 4 pagini 20 bani 10. In sala . festivă nu erau scaune, S-a conferit ordinul „STEAUA In numele Comitetului regional de
mese; nimăiuii nu-i venea să creadă R.P.R.“ CLASA V-a, tovarăşilor Aurel partid, tovarăşul, secretar Petre Durni-
¦«TOMijimaauB m ¦sa n a n m că ar putea fi, vorba de vreo .şedinţă Bulgărea şi Mircea Munteanu. irescu a felicitat pe cei decoraţi, urîn-
'î o cu ordine .de zi, şedinţă care să ana du-le noi succese în muncă. In numele
S-a conferit ORDINUL MUNCII
CONSTITUIREA Alegerea comitetului lizeze o problemă sau alta, să . critice CLASA ill-a tovarăşilor Andrei Cerven- celor decoraţi, au vorbit tovarăşii Ni
sau să evidenţieze pe un tovarăş sau covici, Balazs Rudolf, Gheorghe Oprea, colae Cătană, 'Alexandru Plic şi alţii,
Consiliilor raionale T.D.P. U. T. M. altul — totul era o enigmă. Cei pre Ion Ardeleanu, Octavian lenăşescu, care s-au angajat să muncească şi pe
zenţi aveau emoţii, se întrebau unii Aron Colceru, Nicolae Triteanu, Ale mai departe cu elan sporit.
în vederea alegerilor pentru sfaturile populare pe comună pe alţii, discutau, se frămîntau să afle xandru Şuluţiu, Anton Şcolnic, Gheor
scopul pentru care au fost convocaţi. ghe Giambaşu, Gheorghe Oprinescu, — Sini miner la Exploatarea car
In cursul zilei de sîmbătă au ales tov. Ioan Ardeleanu, prim- plan de măsuri privind organi BRAD (de la subredacţia Ion Karpinecz, Carol Szabo, Constan boniferă Lupeni — a spus tov: A. Po-
avut loc în întreaga regiune a- secretar al Comitetului raional zarea şi desfăşurarea campaniei noastră voluntară). Recent a Răbdarea şi emoţiile au dispărut tin Covaci, Gheorghe Şulea, Irimie boreni — exploatare care a obţinut in
dunări pentru constituirea Con P.M.R. Hunedoara, iar ca mem electorale. Tot în această şedin avut loc la Rişculiţa adunarea insă pentru un moment. In sală. şi-au Ştefan, Mihai •. Cervencovici, ing. anul trecut realizări însemnate.
siliilor raionale ale Frontului bri tovarăşii Ion Bidiga, miner ţă tovarăşul Gheorghe Oprea, generală pentru darea de seamă făcut apariţia tovarăşii llie Verdeţ, Gheorghe Niţă, Alexandru Plic, Ion
Democraţiei Populare, în vede din Ghelar, P. Serafim, preşe prim-secretar al comitetului ra şi alegerea comitetului comunal prim-secretar a l . Comitetului regional Bertoti, loachini Moga, Dumitru Ţogoi, laminarea acestei distincţii constU
rea alegerilor de deputaţi în sfa dintele G.A.C. din Rapoltu Mare ional de partid, a fost ales ca U.T.M. al P.M.R. Hunedoara, Dumitru Dejeu, Ioan Gorea, Ioan Lascu, Petru Bogdan, ¦iuie pentru mine o bucurie deosebită.
turile populare care vor avea Elena Herban, învăţătoare în preşedinte al consiliului raional preşedintele Comitetului executiv al Alexandru Poboreni, Marin Dincă,
loc la 2 martie. satul Bunila, Eugen Supali, în F.D.P. Cu acest prilej a fost dezbă Sfatului popular regional, Petre Du- Mihai Ciorobîtcă, Ovidiu Constanti- Decoraţia ce am primit-o îmi va spori
tovărăşit din comuna Băcia şi tută contribuţia adusă de tineret mitrescu, David Lazăr şi Samoilă nescu, Ioan Barna, Cornel Cismaş, considerabil elanul în munca de vii
La Petroşani alţii. * în direcţia transformării socia Momeu, secretari ai Comitetului re Rozalia Ghişoiu, Constantin Ghiţescu, tor) mă voi strădui ca sarcinile ce
liste a agriculturii, precum şi gional al P.M.R., Ioan Gorea, secretar Ioan Ivan, Olga Lupşor, Emil Laslău, revin brigăzii pe oare o conduc să le
La adunarea care a avut loc La O ră ştie Adunări pentru constituirea probleme privind întărirea vieţii al Comitetului executiv al Sfatului Ştefan Munteanu, Ioan Preja, Ioan realizăm ¦în acest an în 10 luni.
în oraşul Petroşani pentru con consiliilor raionale F.D.P. au de organizaţie. popular regional. Săvulescu, Andrei Szilagy.
stituirea Consiliului raional Şi-n Orăştie s-a ţinut aduna avut Ioc şi în celelalte raioane Printre cei care au lucit cuvîntul a
F.D.P., a luat cuvîntul tov. rea de constituirea Consiliului ale regiunii ca Sebeş, Ilia, Alba, Printre tinerii care au parti După clteva clipe de linişte, iov. S-a conferit MEDALIA MUNCII fost şi tov. llie Verdeţ, prim secretar
Ioan Barna, membru al C.C. al raional F.D.P. La adunare au precum şi în oraşul Hunedoara. cipat la discuţii în jurul dării Ioan Gorea a dat citire Decretului tovarăşilor: Ioan Sîrbu, Ioan Bîldea, a! Comitetului regional de partid, care,
de seamă prezentate, au fost Prezidiului Marii Adunări Naţionale Ioan Aloleşiu, Mircea Mainardis, Tra- ' după ce a vorbit despre unele succese
La aceste adunări reprezentanţi tov. Ioan Muftea,- Graţian Fur- a R.P.R., cu privire la acordarea de ian Barbu, Vasile Farcaş, Mozeş Geza, obţinute de oamenii din regiunea noa
dea, Victor Bulz şi alţii. Vorbi ordine şi medalii unor tovarăşi care Anton Dragotă, Dumitru Her, Aurel stră, din întreaga ţară şi de forţele
torii au criticat slaba activitate au avut merite deosebite în activitatea Morarii, Maria Zaharia, Otilia Pîrvui- lagărului socialist în întrecerea cu la
a comitetulili comunal U.T.M. de partid, economică, de stat şi so- că, Ileana Segato, Iordan Ilea, Aurel gărul capitalist, a felicitat pe cei pre
cial-culturală. zenţi şl prin ei pe toţi oamenii muncii
din regiunea Hunedoara pentru fru
moasele realizări obţinute în toate do
P.M.R., prim-secretar al Comi participat numeroşi oameni ai ai oamenilor muncii, ai organi desfăşurată în munca de tran In aplauzele furtunoase ale celor Suciu,. Petru Lungu, llie Moruş, ,Bu meniile de aotiviiate şi le-a ¦urat' noi
tetului raional P.M.R. Petroşani. muncii, conducători de instituţii zaţiilor de partid şi economice, sformare socialistă- a agriculturii prezenţi, tovarăşul , Dumitru Dejeu a jor Vuiau, Dumitru Susan, Amalia Re-, succese în munca de viitor.
Vorbitorul a arătat importanţa şi întreprinderi, reprezentanţi ai conducători de întreprinderi şi şi şi-au luat angajamentul ca în înmuiat distincţiile respective. • , ¦ goczy, Vasile Radu, Maria Pescarii; întreaga festivitate s-a desfăşurat
ce o prezintă alegerile de la 2 organizaţiilor de masă şi de par instituţii au ales în consiliile viitor să ducă o intensă muncă Elena Muntoiu, Maria Joandrea, Con
martie pentru deputaţi în sfatu tid, din rîndul cărora s-au pro F.D.P. pe cei mai destoinici şi de lămurire pentru atragerea de S-a conferit ordinul „STEAUA intr-o atmosferă tovărăşească.
rile populare şi a chemat pe toţi pus să facă parte din Consiliul noi membri în • întovărăşirea
aOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOQOOOOOOGOOOOOOOOOOOOOOO&OOOwOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOeCX.
oamenii muncii din raion să raional F.D.P. un număr de 17 devotaţi muncitori, ingineri, acti „Munca nouă“ din Rişculiţa şi
sprijine din toată inima această tovarăşi. Printre cei aleşi se vişti de partid, profesori, medici în întovărăşirea „7 ¦Noiembrie"
campanie electorală. află tovarăşii Alexandru Şuluţiu, etc. din satul Baldovîni.
prim-secretar al comitetului ra
S-a trecut apoi la constituirea ional de partid, Ion Popa, pre * Adunarea generală a fost pre
Consiliului. In urma propune şedintele gospodăriei agricole gătită, din timp şi drept rezultat
rilor făcute, participanţii la adu In cursul zilei de duminică e a ' s-a desfăşurat la un nivel
nare au ales consiliul raional colective din Pricaz, Ion Iancu, s-au constituit în majoritatea corespunzător, cu participarea Traiul nostru s-a schimbat
F.D.P. format din 15 tovarăşi. inginer şef al F. Chimice comunelor din regiune birourile unui număr de 54 utemişti. Acest
Printre aceştia se numără tova Orăştie, Ion Pmlea, medicul şef comunale ale Frontului Demo lucru se datoreşte şi faptului că Am ajuns la vîrsta de 65 de voltării fondului;de' bază' al gos: anual cantităţi, mari1.-Numai din
răşii Ioan Barna, Kristali Lu al raionului şi alţii. craţiei Populare, comisiile elec atît instructorul raional U.T.M.,
dovic, Paul Vornic, Simion Mun torale comunale şi comisiile e- Iosif Toma, cît şi instructorul ani, dar mi-aduc ca acum amin podăriei şi al muncii depuse de veniturile realizate în gospodă-
tean, Giga Lupşor, Peter Moise In prima sa şedinţă de lucru, lectorale de circumscripţii ra de partid, Gheorghe Iga, au a- rie, am construit casa (pe ca're
şi alţii. Ca preşedinte al consi Consiliul raional F.D.P. a ales ionale. Astfel, numai în raionul jutat comitetul U.T.M. la pre te de anii copilăriei. Au fost ani noi colectiviştii, în anul 1956
liului a fost ales tov. Ioan Barna. ca preşedinte pe tov. Alexandru Ilia s-au constituit 17 birouri gătirea adunării generale. clişeul de mai jos o reprezintă),
Şuluţiu, Jar ca secretar pe tov. comunale F.D.P., 17 comisii e- girei. Eram 8 copii la părinţi şi ne-a revenit, pentru fiecare zi- compusă din 2 camere,1 coridor
La H unedoara Ion Olaru. lectorale comunale, precum şi 5 In noul comitet au fost aleşi, şi pivniţă: Gospodăria nT-ă -a-
comisii electorale de circum Victor Bulz, Ana Jula, Ioan Buf numai tata lucra la un moment muncă, 17 lei, 5,600 kg grîu, 5 jutaf cu atelajele la transpor
Reprezentanţi ai organizaţiilor La Brad scripţii raionale. tea, Moise Faur şi Doina Faur. turi, iar o parte din colectivişti
de partid şi de masă, ai între Munca de secretar al comitetu dat. Pămînt nu aveam, iar cîş- kg porumb, 2 kg orz, 3,700 kg cu braţele.
prinderilor şi instituţiilor din ra Pe baza propunerilor făcute lui comunal U.T.M. a fost în
ionul Hunedoara s-au întrunit în cadrul unei adunări publice credinţată tov. Victor Bulz. tigul tatii — care era fierar — carţofi şi alte produse care au In casa nouă, astăzi arde be
sîmbătă în cadrul unei adunări ţinută sîmbătă după-amiază în cul electric, iar peste puţin timp
oraşul Brad, s-a constituit Con abia ne ajungea să trăim de pe făcut ca valoarea unei zile-mun- îmi voi cumpăra şi aparat de
o zi pe alta. că să se ridice la peste 70 lei.
Nici cînd am crescut mai ma Oricine citeşte aceste rînduri,
re, n-am dus-o mai bine. Deşi îşi va putea da seama că tra-
am învăţat, cu chin cu vai, me-_._Mul--noştr-u—s-a schimbat de cînd
pentru desemnarea membrilor siliul raional F.D.P. format din Btre R a p o l t u M a r e seria de rotar, din cauză că nu sîntem colectivişti. Produsele pe radio. IOAN DUDCA
consiliului raional F.D.P. Pe 15 tovarăşi. După alegere, Con s e e x tin d e re ţe a u a e le c tric ă aveam unelte şi materialele ne care le-am cîştigat au întrecut membru al gospodăriei
baza propunerilor făcute au fost siliul raional F.D.P. Brad s-a cesare, lucram destul de puţin. cu mult necesarul familiei, fapt
aleşi în unanimitate un număr de întrunit în prima sa şedinţă de Nu de mult au fost terminale rentului eiectric pînă în satul Aşa că şi veniturile erau mici. ce ne-a permis să valorificăm colective din Pricaz
15 tovarăşi. Ca preşedinte al lucru. Cu această ocazie mem Rapoltu Mare, raionul Hunedoa Toate acestea au fost. Din a- ip fP
ra. Pînă acum s-a şi introdus
^Consiliului raional F.D.P. a fost brii consiliului au adoptat un lucrările necesare aducerii cu- curent electric în căminul cultu nul 1950, luorez împreună cu so
ral. ţia în gospodăria colectivă, ca-
LA ÎNCEPUT DE AN re ne răsplăteşte munca din plin.
Această mare lucrare a fost e- Nu mai departe, la sfîrşitul pri
mului an de muncă în colectivă
xecutată cu fonduri din auto- am primit 5.041 kg cereale
impunere şi cu ajutorul statului. (grîu, porumb, secară), în afa
Comitetul executiv al sfatului
Hunedoara, ora 6,50. Sirena Uzeze mai bine agregatele... Dar Fontă. Fontă 1958. popular comunal se interesează ră de alte produse. In anul
combinatului sună prelung. Un la cîte nu sînt hotăriţi siderur- La oţelărie, macaralele de în prezent ca din banii încasaţi 1953, 3.629 kg grîu, 1.495 kg
dele se revarsă peste oraşul ve giştii! şarjare apucă troacele pline din autoimpunere, să cumpere porumb, 2.135 kg sfeclă furaje
chi, trec de blocul cocsarilor, vîrf cu fier vechi, calcar, mi becuri pentru toată reţeaua co ră, 1.152 kg cartofi şi 5.551 lei.
de stadion, se lovesc de blocu Iată, au trecut două zile. nereu şi le deşartă în cuptoare. munei şi să procure materialul Venituri mari am primit şi în
rile O. M.-ului şi se pierd în La cocserie, cuptor după cup Injectoarele de păcură duduie, necesar instalaţiilor electrice în anii 1954 şi 1955, cînd s-au re
copacii Chizidului, albiţi de pro- tor se descarcă, vagon după probele de laborator se succed, casele cetăţenilor, care se vor partizat cîte 11 şi respectiv 14
moroacă. vagon ia drumul turnului de ră şticurile sînt tăiate. Oţelul curge executa în prima jumătate a a- lei la zi-muncă, în afară de 15,5
cire. In două zile, peste plan, tumultuos pe rină. In hala de nului. kg la zi-muncă, cîte au revenit
Incotoşmănifi în pufoici, în 180 tone cocs. Şi rezistenţa la turnare, jos, prin tricte, meta în anul 1955. Ca urmare a dez-
paltoane, oamenii iuţesc paşii. tobă. Admis, 280 kg. Realizat,
Frig, frig şi ceaţă. O ceaţă al- pe total şi pe fiece schimb, pes lul lichid umple lingotierele.
bă-cenuşie, densă, care spre coc- te 300 kg. In ziua de 1 ianua Oamenii zîmbesc. CIFRELE de plan p e A N U L 1958 cont de părerea muncitorilor.
serie, printr-un ciudat fenomen, rie, imediat după revelion, oa In cadrul discuţiilor, vorbitorii
capătă reflexe viorii. menii lui Căbuţă realizează o Oţel. Oţel 1958. în discuţia colectivuluimina
rezistenţă de 301 kg, ai lui Va- şi-au manifestat ataşamentul faţă
La poarta nr. 10, portarul în siu de 305. In ziua de 2 ianua La laminoare, lingourile tre Zilele trecute a avut loc la Deşi în anul trecut s-au ob sînt alte sarcini care stau în de propunerile şi recomandările
fofolit în şuba cu guler de bla rie, . schimbul condus de ing. cute prin caje iau modelul ce mina Vulcan o consfătuire în ţinut unele rezultate, s-au ma făcute. Tînăxul inginer-Constan
nă de oaie şi încălţat în nişte Ioan Căbuţă o ia înaintea schim rut de comenzi. Foarfecă din vederea discutării cifrelor de nifestat şi o serie de lipsuri faţa minerilor de la Vulcan. De tin Cioată, şeful sectorului II,
pîsiari enormi, trecindu-şi greu bului Iui Traian Vasiu cu 2 kg fundul halei ţăcăne ritmic şi a- plan pe anul acesta şi pe luna care în anul acesta trebuie nea asemenea normatorii, au devenit s-a angajat să dea împreună cu
tatea corpului de pe un picior în ce priveşte rezistenţa: 304 surzitor, bucâţind bara de oţel. ianuarie. La început a luat cu părat lichidate. In primul nod, simpli funcţionari, în loc să con ortacii săi, peste planul prevă
pe altul, cu regularitatea unui kg. In noaptea de 3 ianuarie, După răcire, un om îmbrăcat vîntul tov. Iosif Coteţ, şeful ex unii maiştri nu ştiu să se apro troleze locurile de muncă, iar zut pe luna ianuarie, 1.200 tone
pendul, aşteaptă şl el schimbul. schimbul inginerului Emeric ploatării, care a scos în relief pie de muncitori, să-i atragă, personalul de la topografie, în de cărbune. Tov. mg;. Sabău, şe-,
Oamenii, cu gesturi parcă auto Caba, realizează 300. într-o salopetă boită în toate cu frunte cu tov. inginer Petruţ, în ful sectorului III, a arătat de
mate, prezintă legitimaţiile. Se asemenea că este de acord cu
vorbeşte puţin. La ieşire, in şir Cocs. Cocs 1958. lorile, aplică pe fiecare ţaglă cele discutate şi s-a angajat
neîntrerupt, cei din schimbul de cu vopsea galbenă sau verde, în numele colectivului de muncă
noapte zoresc spre casă. Benzile de la a 'glomerator lu
un indicativ.
Ţagle. Ţagle 1958.
Frig. Pămîntul e îngheţat necă cpntinuu pe role. Minereul, Foc, fum, aburi, zăpadă mă rezultatele bune obţinute de mi să se ocupe de calificarea lor. loc să se deplaseze pe teren, să să dea peste planul acestei luni
bocnă şi acoperit de o pinză praful de furnal, se comprimă. runtă, frig. E 1958. In combinat, neri în anul trecut, şi unele lip Mecanicii de sectoare nu-şi fac pună hărţile la punct şi să le 500 tone d e .cărbune.
La furnalele vechi, pe pla a început un an nou, un an ai suri care necesită a fi îndrep datoria aşa cum trebuie, monta verifice, se mulţumeşte să stea
alb-murdară de zăpadă. Aburii, In încheiere, a luat cuvîntul
care se ridică din toate gurile toul de încărcare, corfele sînt doma celorlalţi, dar totuşi alt tate în anul acesta, pentru creş jul nu se face de calitate, ven în birou. tov. Nicolae Işfan, secretar al
de canal, care răbufnesc din
conductele ce străbat combina parcă mai pline ca de obicei, fel. Şi oamenii, siderurgiştii, terea continuă a producţiei de tilatoarele nu sînt etanşe din Accent deosebit trebuie pus şi Comitetului orăşenesc de partid
tul de la un capăt la altul, cei parcă aleargă mai iute spre gî- aceiaşi, dar parcă alţii. Mai cărbune la mina Vulcan. Dato cauza cărora se pierde jnult pe respectarea N.T.S.-ului.. Pro Vulcan. El a arătat că sarcinile
ce albesc cerul la fiece răcire tul furnalelor. Jos, oamenii lui dîrzi, mai kotărîţi să facă mai rită avîntului în muncă al mi aer. Lupta pentru întărirea dis tecţia muncii constă nu numai în enumerate, lipsurile scoase în
a şarjelor de cocs, se transfor Culda, Mîtcâ, Bîldea, desfundă mult decît au făcut in ’57. nerilor, planul a putut fi reali ciplinei, respectarea celor 480 controlarea muncitorilor de fe relief, angajamentele luate, con
mă în fulgi mici de zăpadă, sti unul după altul, ¦şticurile. zat în anul trecut încă de la 17 minute de lucru, efectuarea lul cum, respectă ei N.T.S.-ul, ci stituie garanţia ca în luna ia
cloşi, ce se aştern continuu pes A. JURCA decembrie. schimbului la locul de muncă, şi în vegherea ca aceştia să pri- nuarie planul să fie realizat şi
te tot. In combinat, odată cu depăşit. O sarcină importantă
începerea gerurilor . începe şi oooooooooooooooooooooooooooooooooooooocoooooooo^o oooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooovoooooooc mească materialul de protecţie. care stă în faţa colectivului mi
ninsoarea. In continuare, tov. Cotoţ a nei este şi aceea a calificării
liii
Forfota conteneşte. Ajunşi Ia arătat importantele sarcini care sistematice a muncitorilor, fapt
locurile de muncă, jurnaliştii', stau în faţa minerilor de la Vul- ce duce la creşterea producţiei
can în anul acesta. Faţă de anul
oţelarii, cocsarii, toţi muncitorii 1957, planul pe anul acesta va şi productivităţii muncii, Ia re-
combinatului, încep lucrul; lu- L trebui să crească cu 10 la sută. ducerea preţului de cost pe tona
crul de fiece zi, acelaşi, şi par- o O altă sarcină, care stă în faţa. de cărbune. Problema întăririi
că totuşi altul. O colectivului minei este reducerea disciplinei la locul de munca,
Acum, la început de an, du- g preţului de cost cu 8,71 la sută folosirea la maximum a timpului
pă ce muncitorii combinatului o pe tona. de cărbune, pentru a de lucru, folosirea din plin a
au încheiat pe precedentul cu menţine drapelul de exploatare capacităţii maşinilor, sînt factorii
mii de tone de otel şi fruntaşă pe Valea Jiului. care constituie cheia succeselor.
laminate peste plan, sînt hotăriţi Aceste rezultate vor putea fi Colectivul minei Vulcan şi-a
să facă mai m u lt; să producă obţinute dacă fiecare conducă- manifestat hotărîrea ca să de
mai multă fontă, să elaboreze o tor la locul său de muncă, va pună eforturi din ce în ce mai
mai multe şarje de oţel, şă la 8 şti să ceară ajutorul comitetu- mari, pentru îndeplinirea şi de
mineze mai multe lingouri, să ţ lui de • partid, ¦organizaţiilor Be păşirea planului de cărbune,
comprime mai mulţi piloţi de g bază de partid de la sectoare, AUREL HOZU
'cărbune, să reducă rebuturile şi 6 dacă forţele vor fi mobilizate şi (de la subredacjia noastră
"declasatele sub admis, să uti- Aspecte de la expoziţia „?eLe ani de putere populară în regiunea Hunedoara" deschişiă la Deva* vo bine organizate, dacă se va ţinş voluntară^
-! '¦ 'V'- ¦ . . , v . -f>.•r A - WA1l;•’r " •• • *" ^TŢTrnrj "uŢv, i , \ \ \' .o *.‘ »v\ '• \ \ \¦ »\ \\ \ V
' - KVP
1! ’’ ' V- A lii'li.' V lV 'T; Vi !
F,. "
' 111' ’ : 11• ..'I 1. l i rici;! ) } ) • ! ; ;; V k' .•Afin (A V
¦. ; •/• "... -•.• •/