Page 10 - 1958-02
P. 10

Pag. 2                                                                                                                 DRUMUL SOCIALISMULUI                                                                                                          Nr. 975

        agnitogorsk-ul                                                          oiosirea                                                                                                                       O orchestră simfonică
                                                                                                                                                                                                               alcătuită din muncitori

   La nord-est de Karaganda,           tin, iâr dg aici lingourile de oţel                                                                                                                                        Cortina se ridică încet. Pe        tiţiile cercului muzical. Lăcătu­
pe drumul care coboară spre Va­                                                                                                                                                                                scena uriaşă a Palatului Cultu­       şul Mihail Şulianski şi maistrul
lea Frigului, în plină stepă, se       vor fi transportate la laminoare.        V                                      liei de oţel electrolitic şi de fe­ automate de maşini şi de sec- X                     ral al combinatului textil din        ţesător Anatoli Fevraliov ciută
construieşte uzina siderurgică                                                                                                                                                                                 Orehovo muzicanţii privesc cu a-      la vioară, ţesătoarca Klavd a
Karaganda — gigantul celui                Cuptoarele Martin vor produce         î In anul 1958 centralele elec-        roaliaje necesare obţinerii oţe­ ţii automate înregistrează o %                         lenţie la dirijor. Acesta ridică      Gromova — la contrabas, fila-
de-al şaselea cincinal.                cîte 500, iar în viitor cîte 700         t trice din Uniunea Sovietică                                                                                                  bagheta şi melodiile minunate         toarea Kapitolina Beleaeva — la
                                       tone de metal într-o singură şar­        % oor produce 281 miliarde kwh         lurilor de calitate. Puternicele continuă creştere in diferite X                        ale lui Ceaikovski se revarsă în      violoncel, iar dirijorul orchestrei,
    Imensul şantier de construcţie     jă. Aici pentru* prima oară în           % de energie electrică. In prezent                                                                                             sală. Iar cînd ultimele note se       David Puş, absolvent al conser­
 se întinde pînă la tînărul oraş       U.R.S.S. se prevede turnarea de          © in Uniunea Sovietică se produ-       surse de lumină electrică au ramuri ale industriei; creşte %                            sting, izbucnesc ovaţiile. Ar îi      vatorului din Sverdiovsk, a fost
 Temir-Tau, cuvînt care înseam­        lingouri de cîte 20 de tone fie­         % ce intr-o săptăniînă aceeaşi                                                                                                 greu de spus ce a prilejuit acest     pînă nu demult croitor.
n ă „muntele de fier", de-a lun­       care. Secţia , va produce oţeluri        % cantitate de energie electrică       făcut cu putinţă utilizarea fe­ de asemenea în ritm rapid nu- *                         entuziasm al publicului : inter­
 gul unui mic lac de acumulare         aliate şi semialiate.                                                           nomenului fotosintezei în in­ mărul uzinelor automate diri- X                           pretarea perfectă a melodiilor lui       Orchestra este mîndria texti-
înconjurat de conurile de piatră                                                ţ care a fost produsă ' in tot         dustria chimică. Pe baza ener­ jate cu ajutorul unor scheme X                           Ceaikovski sau faptul că orches-      ¦iştilor din Orehovo. Creată a-
 ale vulcanilor stinşi.                                                         l cursul anului 1928.                                                                                                          tranţii sînt muncitori, la fel cu     cum cîţiva ani, ea şi-a cucerit
                                                                                                                       giei electrice s-a procedat la electronice.                                        ©    cei din sală — ţesători, filatori,    curînd o largă popularitate prin
    Viitoarea uzină este conside­                                                                                                                                                                              lăcătuşi de la fabricile textile ale
 rată pe drept cuvînt fratele bun                                                                                      reutilarea totală a industriei Energia electrică a făcut po- %                                                                concertele pe care le-a dat într-o
 al vestitului combinat siderur­                                                                                                                                                                               combinatului ?
 gic Magnitogorsk. Primele două           Uzina vă deveni cea mai mare          X Ritmul de dezvoltare a ener-         cărbunelui. Masa principală de sibilă crearea unei puternice L                                                                serie de oraşe din regiunea Mos­
 furnale care se vor construi aici     furnizoare de tablă subţire din                                                 combustibil se extrage cu com­ industrii a construcţiilor, tre- ©                         Toţi membrii acestei orchestre
 înainte de 1960 vor fi cele mai       ţară. : '                                t geticii sovietice devansează rit-    binele şi excavatoarele. In pre­ cerea pe seama maşinilor a să- ©                       simfonice de amatori sînt mari        cova şi în oraşul Moscova, în
 mari între furnalele existente în                                                                                     zent se creează un sistem de păturilor de pămînt. Un hidro- ţ                           iubitori de muzică. In timpul lor
 prezent în Ucraina, Ural şi Si­          In noua întreprindere se va a-        X mul de dezvoltare a celorlalte       maşini miniere electrificate, ca­ monitor poate înlocui munca a ©                       liber ei sînt nelipsiţi de la repe­   sala de concerte „Ceaikovski", în
 beria de vest. Volumul util al a-     corda o mare atenţie mecanizării                                                re vor extrage cărbunele din 30.000 de săpători, fiind ac- ¦
 cestora va fi de cîte 1.513 m                                                  X ramuri ale industriei U.R.S.S.,      subteran fără intervenţia omu­ ţionat de un motor de 4.400 *                                                                  Sala Coloanelor din Casa Sindi­
 cubi. Potrivit proiectului, urmă­     şi automatizării proceselor de                                                  lui. kw. Un asemenea agregat ne- $
 toarele două furnale vor fi şi mai                                             t ceea ce creează o bază puter-                                                                                                                                      catelor.
                                       producţie.                                                                         Construirea pe numeroase cesită aceeaşi cantitate de e- $
 mari.                                   Potrivit planului, prima parte a       X nică pentru progresul rapid al       cursuri de apă din U.R.S.S. a nergie electrică ca şi un oraş ţ
     Noile furnale se vor deosebi                                                                                      unor hidrocentrale care produc cu o populaţie de 300.000 lo- j
                                       gigantului siderurgic urmează            | întregii economii. Folosirea e-      energia electrică cea mai ief­ cuitori. Şi mai multă energie ¦
 în multe privinţe de cele aflate
 în funcţiune la alte uzine din        să intre în funcţiune în 1960.           X nergiei electrice şi introduce-
                                                                                X rea proceselor electrotermice
 U.R.S.S.                                                                       X au permis dezvoltarea produc-
    Aici se prevede o presiune mai
                                                                                ?
 ridicată a gazelor asupra gurii
 de încărcare, presiune care se                                                                                        tină a contribuit la dezvoltarea electrică necesită excavatorul *                       >OOGOOOOO<CXX>00000O000CK>000O0<X!0000OO00CXX)0000OO000O00000C>OCOOOO00O000O000O00O0008
 ridică pînă la 1,5 atmosfere. Ae­
  rul insuflat în furnal şi destinat   Cele mai mari zăcăminte                                                         rapidă a producţiilor mari con­ păşitor — un gigant înzestrat *                           Maşini pentru extracţia cărbunelui
  arderii cocsului este de obicei în­                                                                                  sumatoare de energie — pro­ cu electromotoare a căror pu- *                                       fără intervenţia omului
  călzit la 900-950 de grade, dar
  la furnalele ce se construiesc la    carbonifere din lume                                                            ducţia de aluminiu, magneziu, tere depăşeşte 6.000 kw. Pe *
  noua uzină temperatura va fi ri­                                                                                     cauciuc sintetic, precum şi de şantierul de construcţie al hi- *
  dicată la 1.200 de grade. Va găsi
  o largă aplicare vîntul oxigenat.       Este pe sfîrşite întocmirea           naturii. Numaii în această porţi­      metale rare c a : titan, niobiu, drocentralei Kuibîşev pe Voi- «                           Nici un muncitor nu se gă­         afara abatajului — în galerie.
  Cocsul va fi transportat pentru      hărţii geologice a celui mai ma­         une relativ mică a bazinului de                                                                                                seşte în 5momentul de faţă în         Tocmai de aceea aici, şi nu în
  prima oară de la baterie la bun-     re bazin carbonifer din lume,            pe fluviul Lena pe o suprafaţă         zirconiu, germaniu, tantal etc. ga, cea mai mare din lume, cu <•                        frontul de abataj nr. 1 al minei      frontul de abataj, se găsesc doi -
  cărele furnalelor cu ajutorul u-     situat pe fluviul Lena din Iaku-         de 50.000 kmp au fost puse în e-                                                                                               nr. 4 din bazinul carbonifer al       trei muncitori. Unul din ei, cu
  nor transportoare.                   ţia (Siberia de est) cu rezerve          videnţă rezerve de combustibil         Dezvoltarea industriei aero­ ajutorul electricităţii au fost *                          Doneţului atunci cînd aici se ex­     ajutorul unui sistem de butoane
                                       prospectate evaluate la 5 trilioa­       care depăşesc 40 miliarde de                                                                                                   trage cărbunele. Această muncă        dirijează maşina ; ceilalţi doi co­
     Pe lîngă cele două furnale, în                                             tone. In ceea ce priveşte calita­      nautice ar fi de neînchipuit fă­ mecanizate 98 la sută din lu- •                        o execută o maşină minieră di­        boară din cînd în cînd în abataj
  cursul celui de-a! şaselea cinci­    ne de tone.                              tea, acest combustibil nu este                                                                                                 rijată de la distanţă.                pentru a instala acolo susţineri­
  nal vor fi puse în funcţiune cen­       Potrivit celor mai recente eva­       inferior celor mai cunoscute fe­       ră titan şi niobiu, iar radioteh- crările de betonare şi săpături- o                                                          le. In viitor şi această din urmă
  trala de termoficare a uzinei,                                                luri de cărbune cocsificabil.                                                                                                    De obicei in minele cu stra­        operaţie manuală va fi înlocuită
                                       luări, rezervele reale de cărbu­                                                nica nu s-ar putea dezvolta le de pămînt — lucrări care *                               turi cu cădere mare cărbunele         de un nou sistem de surpare to­
  cuptoare Martin, laminorul pen­      ne de aici vor depăşi pe cele               Iakuţia dc sud va avea în dez­                                                                                              este desprins de minerii tăietori     tală controlată a acoperişului.
                                       mondiale de 2-2,5 ori.                                                          fără germaniu. De exemplu,                necesită un mare    volum, de            ©«O  cu ajutorul unor ciocane pneu­
  tru laminarea continuă a tablei,                                                                                     pentru prepararea unei tone de            muncă. Cu ajutorul  curentului                matice. Noua maşină „UVK“ —              A4aşina „UVK“ a fost proiec­
                                                                                                                                                                                                               folosită la mina nr. 4, înlocu­       tată şi construită în bazinul Do­
  o fabrică de înnobilare şi aglo­                                                                                     titan pur este necesar să se electric au fost deplasate mase «                          ieşte munca minerilor. Ea are         neţului, la uzina constructoare
  merare, baterii de cocs şi alte o-                                                                                                                                                                           aspectul unui fierăstrău uriaş        de maşini miniere din Gadovka,
  biective de producţie.                                                                                               consume circa 100.000 kwh de uriaşe de pămînt, al căror vo- ©                           care, fără intervenţia omului, ta.    care fabrică şi combina „Don­
                                                                                                                                                                                                               ie făgaşul în strat şi desprinde      bas" larg folosită în Industria
      Uzina Karaganda va fi o în­                                                                                      energie electrică — atît cit se lum poate fi comparat cu cel *                          din acesta cărbunele. Fierăstrăul     cărbunelui. Tot aici .au fost con­
  treprindere cu ciclul siderurgic                                                                                                                                                                        X    este tras de-a lungul stratului cu    struite nu de mult două instala­
  complect. Metalul lichid din fur­                                                                                    consumă pentru producţia a al piramidelor din Egipt.                                    ajutorul unui troliu, instalat în     ţii pentru scoaterea cărbunelui,
  nale va fi trimis la oţelăria Mar­                                                                                                                                                                                                                 dirijate de asemenea de la dis­
                                          Noul bazin ocupă o suprafaţă          voltarea industriei siderurgice        100.000 tone de oţel.                     In 1958 puterea totală insta- %               că a extrage peste plan o tonă        tanţă.
                                       de cîteva sute de mii de km pă­          din răsăritul Uniunii Sovietice,                                                                                               de cărbune nu înseamnă chiar
                                       traţi şi se întinde de-a lungul          acelaşi rol pe care l-au îndepli­      Abundenţa de energie elec­ lată a centralelor electrice din «                           atît de mult în comparaţie cu             Potrivit datelor Comisiei de
                                       întregului curs al Lenei. In ma­         nit la timpul lor Donbassul în                                                                                                 vestitele recorduri ale lui Nikita    Stat a planificării din Ucraina,
                                       joritatea locurilor cărbunele se         partea europeană a U.R.S.S. şi         trică permite o largă automa­ U.R.S.S. va creşte cu peste X                             Izotov, Aleksei Stahanov şi altor     anul acesta uzinele republicii vor
                                       găseşte la o adinei me mică, ceea        Kuzbassul în Ural şi Siberia. E-       tizare a proceselor de produc­ 5.000.000 kw, iar in următorii X                         fruntaşi în producţie. Dar, din       produce 300 tipuri de noi ma­
                                       ce va permite extracţia lui prin         xistenţa cărbunelui cocsificabil       ţie. In întreprinderile indus­ 15 ani sporul producţiei de e- X                         marea armată a minerilor pu­          şini, instalaţii şi aparate auto­
                                       metode de lucru în carieră, cea          se îmbină fericit cu zăcămintele                                                                                               ţini sînt aceia care au realizat       mate pentru mecanizarea mai
                                       mai economică dintre toate me­           de minereu de fier descoperite         triei siderurgice sovietice 90 nergie electrică va ajunge la ©                          o productivitate a muncii record      departe a muncii minerilor.
                                       todele de exploatare.                    tot aci, care conţin 50-60 la                                                                                                  şi doar în anumite zile. Valoa­
                                                                                sută fier. Au şi fost prospectate      la sută din întreaga cantitate 600—700 miliarde kwh. Aceas- l                           rea iniţiativei lui Mamai constă                Cascada
                                          In viitorul apropiat cel mai          rezerve de cca o jurţiătate de mi­                                                                                             în aceea că prevede ca fiecare
                                       accesibil va fi zăcămîntul din           liard de tone de acest valoros         de fontă şi aproape aceeaşi tă cantitate de energie este su- X                          miner să dea zilnic cărbune               de hidrocentrale
                                       Iakuţiă de sud care conţine mai                                                 proporţie de oţel se elaborea­ ficientâ pentru a înlocui timp X                         peste plan.
                                       cu seamă cărbune cocsificabil, un        minereu. A fost soluţionată şi                                                                                                                                               de pe Am ur
                                                                                                                       ză actualmente în agregate de peste 20 de ani munca a *                                    Iniţiativa patriotică a brigăzii
                                                                                                                                                                                                               lui Nikolai Mamai a fost apro­           Cascada de hidrocentrale de pe
                                                                                                                       automatizate. Numărul liniilor 200.000 oameni.                                     %*   bată printr-o hotărîre a Comite­      Amur — fluviu limitrof cu China —
                                                                                                                                                                                                               tului Central al Partidului Co­       va avea o putere de peste 6.000.000
                                                                                                                                                                 ©©©©©©««©©©©«¦¦©«©o©*©«»©«««•                 munist din Ucraina. In hotărîre       kW. Prima hidrocentrală va fi con­
                                                                                                                                                                                                               se arată că forma concretă dc         struită pe rînl Zeia, aflucnt al Amu­
                                       excelent combustibil pentru me­                                                                                              0 lilfia iim                               întrecere socialistă propusă de       rului, în amonte de oraşul cu acelaşi
                                       talurgie. Grosimea straturilor a-        problema asigurării cu materii                                                          m inerilor                             brigada lui Mamai pentru depă­        nume. Barajul înalt de 100 metri care
                                       junge aici la 30-40 m — adică            prime auxiliare a viitoarei baze         Uzina siderurgică ce va fi                                                            şirea zilnică a normelor dc pro­      va stăvili acest rin vijelios cu ape a-
                                       este aproape egală cu înălţimea          metalurgice. S-au găsit de ase­        construită în cursul anilor viitori         Brigada minerilor din Donbas                ducţie poate fi răspîndită în         bundente va crea un lac de acumu­
                                       unei case cu 9-15 etaje — ceea           menea zăcăminte de var, dolo-          în regiunea Karaganda (din                condusă de Nikolai Mamai, Erou                toate ramurile industriei şi con­     lare de 80 miliarde m. c.
                                       ce constituie un fenomen rar al          mite şi cuarţit.                       Kazahstan) nu va avea egal în             al Muncii Socialiste, a iniţiat o             strucţiilor.
                                                                                                                       lume în ce priveşte productivita­         întrecere socialistă pentru depă­                                                      mieruia hidrocentralei de pe Zeia
                                                                                                                                                                                                                                                     va permite trecerea la tracţiunea elec­
                                                                                                                       tea muncii.                               şirea zilnică de către fiecare                                                      trică a unui important sector al Trans­
                                                                                                                          Noua întreprindere va fi alcă­         muncitor din abataj a normei pe                                                     siberianului şi construirea unei mari
                                                                                                                                                                 schimb cu 1.500 kg. de cărbune.                                                     uzine electrometalurgice. In urma re­
                                                                                                                       tuită dintr-o secţie cocsochimică,                                                                                            gularizării debitului acestui rîu, va fi
                                                                                                                       cu o puternică fabrică de înno­             Această brigadă lucrează în                                                       creată o cale de comunicaţie pe apă
                                                                                                                       bilare a cărbunelui ; o fabrică de        bazinul carbonifer al Doneţului
                                                                                                                       aglomerare, o secţie furnale for­         la una din minele din regiunea                                                      care va da posibilirntea să se valori­
                                                                                                                       mată din patru furnale ; o oţelă-         Voroşilovgrad. Caracterul con­
                                                                                                                       rie cu cîteva cuploare, avînd fie­        cret al ţelului pe care şi l-au                                                     fice uriaşe masive forestiere.
                                                                                                                       care o capacitate de 500 tone,            propus minerii permite să se
                                                                                                                       secţii laminoare, inclusiv un la­         mărească considerabil extracţia
                                                                                                                       minor degroşor pentru brame,              cărbunelui. încă în anul 1956
                                                                                                                       trei laminoare pentru tablă cu un         brigada lui Mamai a hotărît să
                                                                                                                                                                 realizeze o sporire a cantităţii
                                                                                                                       nivel ridicat de mecanizare. La           de cărbune extrasă zilnic de că­
                                                                                                                       aceste agregate viteza de lami­           tre fiecare miner cu o tonă faţă
                                                                                                                       nare va fi de 35 metri pe se­             de prevederile sarcinii pe schimb.
                                                                                                                       cundă.

                                                                                                                          Uzina va lucra pe baza mine­           Pornind întrecerea pe această
                                                                                                                       reurilor de fier şi cărbunilor lo­        bază, brigada a extras în tot a-
                                                                                                                       cali.                                     nul trecut mai bine de 4.000 de
                                                                                                                                                                 tone de cărbune peste plan.

                                                                                                                          Construclorii nodului hidraulic de pe    Desfăşurînd întrecerea pe baza
                                                                                                                       fluviul Obi lucrează de zor. Milioane     metodei brigăzii lui Mamai, toţi
                                                                                                                       de metri cubi de pămînt au fost săpaţi    muncitorii din mina unde lucrea­
                                                                                                                       si transportaţi, au fost montate mii de   ză această brigadă au extras
                                                                                                                       tone de construcţii metalice.             anul trecut peste plan aproxima­
                                                                                                                                                                 tiv 50.000 de tone de cărbune.
                                                                                                                          In fo to : Unul din sectoarele con­
                                                                                                                       strucţiei hidraulice de la Novosibirsk.     La prima vedere s-ar părea

In cursul celui de-al şaselea cin­ lîngă Moscova, de pildă, există un           trale. Cascada de pe Circik-Bozsui        De ta un singur punct de dispe­        Kuibîşev. Aceste aparate vor indica
                                                                                din Uzbekistan este alcătuită din      cer sînt în prezent dirijate centrale     în orice minut dispecerului care este
cinal ţoale hidrocentralele din Uniu­ singur lucrător operativ, dar şi aces­    peste zece hidrocentrale care furni­   electrice situate ta distanţe uriaşe      situaţia la fiecare din cele 20 de a-
                                                                                zează curent electric la zeci de uzi­  una de alta. Astfel, sistemul energe­     gregate ale hidrocentralei Kuibîşev,
nea Sovietică vor trece la comandă ta lucrează în afara centralei. El           ne, staţiuni de maşini şi tractoare,   tic de dincolo de Ural interconectea­     cum funcţionează linia de transport
                                                                                colhozuri. Toate aceste hidrocentrale  ză centrale electrice care se întind      de energie electrică, lungă de 900
automată şi telemecanică.              poate în orice moment, din orice         sînt dirijate de la mare distanţă de   pe o distanţă de 1.000 km, între ex­      de km, care este nivelul apei în la­
                                                                                un singur om. După indicaţiile apa­    tremitatea sudică şi cea nordică a        cul de acumulare etc. Instalaţii au­
   Peste 40 de centrate şi 200 de sub- punct, să primească prin telefon de      ratelor ,e! constată cum funcţionează                                            tomate speciale vor dirija un întreg
staţii sînt comandate de pe acum de la centrala închisă cu lacăt o infor­       oricare din agregatele tuturor hidro­  Uralului. Sistemui energetic al cen­      grup de turbine puternice, ceea ce
                                                                                centralelor cascadei, schimbă sarcina  trului cuprinde un teritoriu egal cu      va constitui ultima expresie în auto­
la distanţă. Comanda hidrocentralei maţie detailată asupra funcţionării         lor, reglează regimul electric şi hi­  Belgia, Danemarca, Olanda şi Elve­        matică. Automatele vor asigura re­
                                                                                draulic.                               ţia luate laolaltă. Aparate sensibile     gimul necesar de funcţionare a hidro-
Ţimleanskaia pe Don se face din o- generatoarelor. O voce limpede de                                                   de telemecanică asigură coordonarea       agregatelor, ungerea rulmenţilor, diri­
                                                                                   Trecerea hidrocentralelor la co­    funcţionării termocentralelor şi hidro­   jarea funcţionării compresoarelor şi
raşul Rostov. Un dispecer, care se bărbat îi va răspunde : „Vorbeşte hi­        manda automată este extrem de a-       centralelor, alimentarea fără întreru­    pompelor care debitează uleiul şi apa
                                                                                vantajoasă din punct de vedere eco­    peri cu curent electric a zeci de o-      în hidroagregate. In caz că se sem­
găseşte la Rostov, dirijează printr-o drocentrala Perervinsk. Raportez că       nomic. La cunoscuta hidrocentrală      raşe industriale şi căi ferate electri­   nalează un deranjament la vreun
                                                                                „Dneproghes" înainte de automatiza­    ficate, a sute de staţiuni de maşini      sector al liniei de transport de e-
apăsare pe buton puternicele turbine utilajele sînt in perfectă stare, func­    re pornirea celor nouă agregate ne­    şi tractoare şi colhozuri.                nergie electrică Kuibîşev-Moscova, el

de la Ţimleanskaia. „Operatorul au­ ţionează agregatul 2, sarcina pe ge­        cesita intervenţia a 72 de oameni,        La dirijarea centralelor electrice se  va fi deconectat în mod automat.
                                                                                iar punerea în funcţiune a fiecărei    folosesc instalaţii de calculat şi so­
tomat" creat de specialiştii sovietici nerator este de 1.750 k\V...“. Acest     turbine necesita cel puţin cîte cinci  luţionat, semiconductori, ultrasunetul    Dar prin aceasta nu va înceta furni­
                                                                                minute. In prezent, cu ajutorul unor   şi alte realizări ale tehnicii. Cele mai
porneşte sau opreşte numărul nece­ răspuns este dat de o bandă de mag­                                                 noi dispozitive telemecanice bazate pe    zarea de energie electrică a Moscovei.
                                                                                aparate automate această muncă este
sar de agregate, stabilind totodată    netofon reglată anticipat pentru toa­    îndeplinită de numai cinci oameni,     semiconductori vor fi folosite în sis­    Dacă pînă în ultimul timp se con­
fără greş cel mai economic regim       te poziţiile posibile. Aceleaşi aparate  iar pentru punerea in funcţiune a tu­  temul de comandă de la Moscova a
de funcţionare a lor. Un telesemnal    automate potrivesc şi răspunsul ne­      turor agregatelor sînt suîic: n'c 50   turbinelor celei mai puternice hidro­     sidera ca „îndepărtată" dirijarea cen­
străbate distanţa de la Rostov pînă    cesar.                                   de secunde.                            centrale din lume — hidrocentrala
                                                                                                                                                                 tralelor de la o distanţă de 300 de
la hidrocentrala Ţimleanskaia numai Intr-o serie de centrale electrice şi
                                                                                                                                                                 km, acum aparatele de telemecanică
într-o cincime de secundă. Datorită substaţii coboritoare din Altai, elec­
                                                                                                                                                                 instalate la Moscova vor permite să
nivelului atît de înalt de automati­ tricienii sînt de serviciu... acasă.
                                                                                                                                                                 se comande hidrocentrala Kuibîşev,
zare, hidrocentrala poate fi dirijată Centralele sînt încuiate, dacă însă va
                                                                                                                                                                 situată la o depărtare de 900 km de
de un singur om.                       fi necesară intervenţia electricianului
                                                                                                                                                                 capitală.
Vor fi trecute la telecomandă nu de serviciu, ceea ce se întîinplă foar­

numai puternicele hidrocentrale de pe te rar, atunci automate speciale îl
Volga şi Nipru, ci şi acele care sînt cheamă de acasă.

aşezate pe cursuri de apă relativ In unele regiuni sînt dirijate au­                                                                                                                                           Şantierele navale „S. Ordjoniki dze“ de la Leningrad lucrează ta con-

mici. La hidrocentrala Perervinsk de tomat, întregi cascade de hidrocen­
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15