Page 11 - 1958-02
P. 11
Nr. 975 tiiu m u E SOCIALISMULUI Paj/.’ 3^
Stropitul d e I a r n ă a p o m ilo r şti voluntari
Unul dintre cei mai temuţi tr-o măsură mai mică* se ur chelui din San Jose, se combat organizaţiei de Cruce
duşmani ai pomilor fructiferi, măreşte lichidarea dăunătorului,
care a făcut adevărate ravagii iar acolo unde dăunătorul nu e- prin stropiri de iarnă cu prepa şk din raionul Sebeş
in patrimoniul nostru pomicol xistă, se luptă împotriva pătrun
este păduchele din San Jose. derii lui. rate D.N.O.C. şi diferite , ouă de, Dr. TIRPĂ ION
Combaterea acestui periculos Mijloacele ce ne stau la în alte coccide, precum şi muşchii preşedintele Comitetului raional de
dăunător constituie una dintre demînă pentru combaterea pă Cruce Roşie, duce o muncă susţi
cele mai importante probleme duchelui din San Jose în plan şi lichenii. j nută privind sarcinile ce-i revin
ce stau in faţa pomicultorîlor şi taţiile de pomi, constau in stro pe această linie. Datorită muncii
Pe marginea unei a cadrelor tehnice din agricul pitul pomilor cu diferite sub In sfirşit, executarea, trata depuse personal şi de întregul co
tură. In raionul Sebeş, ca şi în stanţe toxice pentru acest para mentului do iarnă este mai con lectiv, raionul Sebeş se situează pe
celelalte raioane ale regiunii zit, stropiri ce se execută atit
noastre, efectele atacului acestui în faza de vegetaţie activă a venabil şi . sub raportul posibili locul 3 din regiune.
dăunător sînt foarte vizibile în pomului, adică pe verde, cît şi tăţilor de recrutare a braţelor
mod cu totul deosebit la livezile în faza de vegetaţie latentă, a- de muncă. ...ih-şşx’iTx'TvU
mai vechi, care au îmbătrinit cu dică de la căderea frunzelor pî pil p
La clubul „Alexandru Sahia“ din lată, sîntem în 28 ianuarie. La ora Pe marginea expunerii tinerii Virgil mult înainte de vreme, intrind nă la umflarea mugurilor. Sub Pentru da stropirile să asigure iii!
Hunedoara, îşi desfăşoară activitatea 18 şi 5 minute, cu o mapă sub braţ, a- Galoş, Petru Lupu şi Ştefan Brethe au într-un pronunţat declin atît ca stanţele cele mai importante fo
una din casele alegătorului. Ora 17. In pare tov. Paul Crişan împreună cu tov. pus întrebări la care au primit răspun producţie, cît şi ca vegetaţie. losite la stropit împotriva pădu- rezultatul .urmărit, trebuie luate STAICU PETRU
sală, cîţiva tineri răsfoiesc broşurile şi Viorica Dragotescu, bibliotecară şi res suri. in prealabil măsuri de curăţirea
ziarele aşezate din belşug pe masa lun In vederea luptei cu acest Sfaful inginerului secretar al Comtietului raional de
gă drapată în roşu. Doi băieţi învîrt ponsabilă a „Casei alegătorului". După Întîlnirea a fost reuşită, plăcută, a- dăunător avem la îndemînă ur pomilor, şi răzuirea scoarţei Cruce roşie. Datorită muncii depuse
butoanele aparatului de radio căutînd un consult în trei (apăruse şi tov. Po- tractivă. Păcat însă că participarea ti mătoarele: in localităţile şi li agronom pentru ca dăunătorul să nu fie în anul trecut, iov. Staicu s-a cla
cine ştie ce muzică. toroacă) asupra participării, întîlnirea nerilor a lăsat de dorit. vezile în care atacul are o deo sat printre secretarii fruntaşi din
e amînată pentru mai tîrziu. sebită intensitate, se urmăreşte chelui din San Jose s în t: ule adăpostit de acţiunea soluţiei.
Un panou cu realizările înfăptuite în Explicaţia slabei participări se află reducerea intensităţii atacului, iurile minerale, emulsionabile de regiune.
republică, lozinci, două-trei picturi, har In sală se strînseră mai mulţi tineri. în aceea că prea puţin s-a muncit în localizarea lui şi ameliorarea tip spic, I.C.A.R. etc., produsele Această lucrare prezintă un de
ta patriei; într-un colţ, o pliantă de Tov. Paul Crişan, regizor la teatrul si- direcţia mobilizării tineretului la aceas stării generale a pomului. In li pe bază de D.N.O.C. folosite | Dr. 1LUPESGU ION
lemn are lipite pe ea cîteva articole derurgiştilor îşi începe expunerea. Evo- tă acţiune. Tov. Dragotescu, a luat le vezile şi localităţile infectate în- numai in stropirile de iarnă şi osebit interes şi este necesar ca
decupate din ziar privind propunerile cînd minunat aspecte ale alegerilor gătura cu Comitetul U.T.M. din combi polisulfura de calciu şi produ I membru in Comitetul raional de
de candidaţi ai F.D.P. Alături, sala de din trecut, lupta partidelor istorice pen nat, a fost şi prin secţii, cu toate a- rOR APARE IN EDITURA sele pe bază de fosfor organic fiecare pomiicultor să înţeleagă \ Cruce Roşie. Ca activist voluntar
tru voturi, matrapazlîcurile practicate cestea prea puţini tineri au avut cu folosite la stropirile de vară. acest lucru spre folosul său. î munceşte cu toată dragostea, obţi-
şah şi biblioteca. Nimic de zis, din a- noştinţă de faplt. Ar fi bine dacă în TINERETULUI « iiînd o serie de rezultate frumoase.
cest punct de vedere, Combinatul a a- de aceştia, promisiunile candidaţilor în permanenţă un agitator priceput ar face Pentru a obţine rezultate bu Problema sănătăţii plantelor
menajat frumos o „Casă a alegătorului". campania electorală, precum şi ce anu de serviciu ; ar fi bine dacă s-ar popu Bătălia nevăzută ne, trebuie executat întreg ci
me se alegea din aceste promisiuni, lariza mai mult programul casei — clul de stropiri, adică două stro cultivate şi a pudurilor a deve
Să-i vedem activitatea. 22 ianuarie: prin staţia de radioficare de pildă ; şi de N. MĂRGEANU piri de iarnă şi 2—3 stropiri de
program artistic dat de ansamblul mu trecerea comunelor ostile în carantină, ar fi bine dacă s-ar organiza mai mul vară. Stropitul de iarnă în con nit o problemă de stat. Potrivit
zical al C .S.H .; 24 ianuarie : întîlnire votul celor ce deja decedaseră, modul te acţiuni urmate de programe artis Gol. „Gutezătorii" diţiile actuale de lucru prezintă
cu tinerii care votează pentru prima în care decurgeau alegerile, cu bătăi, tice. un interes deosebit, avînd o se unei hotăriri a Consiliului de
dată; 20 ianuarie: conferinţa „Democra Acţiunea romanului se desfăşoa rie de avantaje practice.
ţia muncitorească", prezentată de tov. omoruri, furturi de urne, presărînd „Casa alegătorului" amintită, cu con ră pe două planuri: două forţe se Miniştri, toţi deţinătorii de pomi
toate acestea cu amintiri, cuvintele vor diţiile de care dispune poate deveni şi r înfruntă şl de fiecare parte justi- Astfel, la aplicarea tratamen sînt obligaţi să-şi execute pe
Elena Scurtu, bibliotecară; 28 ianuarie: bitorului au fost fără exagerare, savu trebuie să devină o casă a alegătorului 1 ficarea acţiunii e alta ! de o parte telor de iarnă se folosesc, prepa
rate de tinerii participanţi. model. i lăcomie, lipsa de scrupule, egoismul rate D.N.O.C. şi, ulei horticol, proprietăţile lor tratamentele de
întîlnire cu tinerii care votează pentru ^ împins pînă la crimă, de cealaltă care au o foarte puternică ac
Pe urmă tov. Crişan a expus modul A. J. \ parte curajul susţinut de un cald ţiune asupra dăunătorului as combaterea dăunătorilor şi bo
prima dată. cum vor decurge alegerile din 2 martie. patriotism, de o atitudine categorică cuns sub carapacea sa, prepa
şi fermă faţă de duşmanii interni rate care nu pot fi folosite pe lilor, printre care un loc de
şi externi ai ţării. verde.
frunte îl ocupă stropirile de iar
Lupta se dă în jurul unor do La stropirile de iarnă se pot nă ale pomilor.
cumente secrete, care conţin a m ă -; aplica tratamente cu concentra
nunte tehnice în legătură cu nişte ţia soluţiei mult mai mare de Pentru a veni în ajutorul cul
zăcăminte de uraniu. cît vara, ceea ce face tratamen
tul mai eficace. Intrucît în tivatorilor, statul a acordat a-
Cartea respectă întocmai schema timpul iernii pomii sînt lipsiţi
. romanului poliţist: firul acţiunii e | de vegetaţia abundenlă din cestora o serie de înlesniri care,
C sinuos şi captivant, episoadele se timpul verii, el este mai uşor
> înlănţuiesc astfel îneît menţin me do stropit, soluţia pulverizată să-i stimuleze în aceste acţiuni.
poate pătrunde in toate părţile
reu trează atenţia cititorului, iar greu accesibile vara şi poate fi Astfel, prin secţiile agricole ra
tonul general al povestirii este complect scăldat in soluţie, fapt
curgător şi agreabil. care contribuie la ridicarea va ionale se pune la dispoziţia tu
lorii lucrării sub aspect calita
Fiii marii ursoaice tiv. turor cultivatorilor in mod g ra
de L. WELSCOPF O dată cu combaterea pădu*' tuit aparatura, materialele şi n-
De vorbă cu un candida! Col. „Cutezătorii“ sistenţa tehnică, urmînd ca a-
Aspecte din viaţa de toate zilele ceştia să presteze munca la
a unui trib indian din America de
— Şi, spuneţi, tovarăşe Brinzei, cum cum din nişte fiare vechi scoteau o zbenguiau toată ziulica. Ştii de ce îmi Nord, în jurul anilor 1876—1877. stropit sau să plătească contra
a jost? mlndreţe de oţel l După multe rugă venea greu ? Eu cînd eram mic n-am valoarea muncii prestată pentru
minţi am jo s t' trecut pe platforma de cunoscut bucuriile copilăriei. Nu ştiam Autoarea descrie în cadrul unei
— Păi cum să jie? Terminasem decît muncă şi codrul de mămăligă. acţiuni captivante viaţa tribului r executarea lucrării. Mai mult
stagiul militar, /lcnsd ce să jac ? Pă- încărcare, dar nu la cuptoare ci ma Nu-mi mai ardea de joacă, de alergat /
mint n-aveam, pe la alţii nu mai vro caragiu. Am lucrat şi aici un an. Dar acum îi înţeleg pe puştii mei. Co Dakota şi lupta sa plină de eroism, ) decît atit, cultivatorilor care au
iam să slugăresc şi atuncea am spus pilele mele n-au nici o grijă. Au de
mamei că plec la Hunedoara. Precis — Aţi lucrat şi ca topitor? toate. De ce nu s-ar bucura din plin dar zadarnică împotriva înaintării mai puţin de 20 bucăţi pomi, li
nici eu nu ştiam ce voi jace aici. La — Cariera mea de topitor a fost de bucuriile copilăriei 7 Şi eu fac totul albilor, care pun stăpînire pe pă- se acordă complect gratuit stro
drept vorbind nici acum nu ştiu cum foarte scurtă. După ciieva luni eram pentru ca fericirea lor să jie deplină. mînturile ce au aparţinut din tot
de mi-a trecut prin cap să vin tocmai deja prim-topitor. Se formau pe atunci deauna indienilor. pitul pomilor împotriva pădu
din Dorohoi la celălalt capăt al ţării. primele brigăzi de tineret şi, cum eu — Pînă acum ne-aţi vorbit de două chelui din San Jose. Rămîne ca
Auzisem eu că aici se găseşte de lu eram tînăr şi aveam o oarecare expe mari bucurii ale dumneavoastră. A fost In faţa cititorului se perindă
rienţă, am fost numit responsabilul li traficanţi de arme, căutători de aur, şi pomicultorii să înţeleagă şi să
cru şi dacă munceşti bine, capeţi plată nei brigăzi de tineret la cuptorul 5. cumva şi a treia ? ostaşi în solda armatei cuceritoare,
bună. CU produci atiia ţi se plăteşte. ţărani alungaţi de pe pămînturile lor preţuiască aşa cum se cuvine
— Deci una din dorinţele dumnea — Da. Asta s-a întîmplat de curind C de către societăţile funciare, tot te-
Mă săturasem de numea plătită pe un voastră s-a realizat! în sala festivă a combinatului. Am / Iul de oameni, deosebiţi unii de al- mijloacele cu care statul vine
preţ de nimic, primit de Ia bogătanii fost propus candidat de deputat pen f ţii, dar atraşi toţi de acelaşi ini-
— Da. Acum era aşa cum dorisem tru circumscripţia electorală regională i raj al „vestului îndepărtat", în ajutorul lor şi să treacă ho-
satului. Mi-am luat cufărul la spinare eu. Eram nespus de bucuros că îm nr. 81. ţ Traducerea din limba germană
şi am plecat la Hunedoara. Asta a preună cu ortacii mei puteam stăpini > aparţine lui Corvin Gruia, care a tărîţi la lucru, deoarece dacă e-
fost in anul 1948. şi supune voinţei noastre aceste cup — Este o apreciere a activităţii de ^ redat tonul originalului înfr-o lim-
toare. Şi bucuria era mai mare de pusă de dumneavoastră. ' bă adecvată. xecută la timp şi în cele mai
— Şi mai departe ce s-a întun- fiecare dată cind vedeam oţelul ela
plat 7 borat de noi, în cochile, cum este dus — Mă bucură această încredere a bune condiţiuni lucrările de iar-,1
la laminoare şi de aici ia drumul ne tovarăşilor mei de muncă şi le pro
— M-am angajat imediat la cons număratelor uzine din ţară. Este bucu mit că voi munci din toată inima nă în livada de pomi, asigura,
trucţia cuptoarelor Martin. La început ria, satisfacţia datoriei împlinite t pentru a nu-i dezamăgi. V-aş ruga să
sănătatea pomilor lor, şi prin af-
mi-a plăcut, dar pe mine mă atrăgea — Pînă cind aţi lucrat ca prim- mă iertaţi, eu trebuie să plec. Am o
altceva. Mă atrăgea flăcările cuptoa topitor ? reparaţie la cuptorul 2. ceasta o producţie bogată &c
relor. Pentru mine, topitorii mi se pă
reau oameni straşnici. Mă uitam, la ei — Cinci ani. Pînă în 1955, cind am Şi maistrul Dumitru Brinzei, legă- fructe şi de o calitate superi
jost numit maistru la cuptoare. Tot nîndu-şi statura înaltă s-a îndreptat oară.
In faţa ta reparaţii. După cum vezi, cun ajuns cu paşi mari spre cuptorul 2. In partea
microfonul ui după 9 ani în acelaşi loc de unde am cealaltă a halei, la cuptorul 5, unde ALBU NICOLAE
plecat. Numai că acum trebuie să gri- şi-a Jăcut ucenicia tînărul Brinzei, se
Pregătindu-se pentru a înt'wi- jesc ctc toate cuptoarele. elabora o nouă şarjă. Iar la cuptorul inginer
pina alegerile de deputaţi in 3 se jac ultimele pregătiri pentru ela
sfaturile populare, elenii şcolii — Intr-o seară v-am văzut la tea borare. In celelalte cuptoare, oţelul la secţia agricolă a Sfatului
profesionale din Cugir, pe lin tru cu două fetiţe, sint ale dumnea fierbea clocotind. Jos, sudorii taie fie
gă faptul că se străduiesc să rul greu pentru a fi gata pregătit popular raional Sebeş
obţină note bune la învăţătură voastră ? pentru cuploare. Macaralele, transportă
şi să-şi însuşească într-un mod şi încarcă mereu. O locomotivă trage Un cerc de radioam atori
mai temeinic cunoştinţele practi — Da. M-am căsătorit aici, în anul după ea un tren lung încărcat cu lin
ce, au prezentat zilele trecute la 1950. Am o casă foarte frumoasă în gouri înroşite. LUPENI (de la subredacfia importanţa pe care o arfe radio
staţia de radioficare din locali oraşul muncitoresc. Stau în strada A. noastră voluntară). amatorismul ca ramură a ştiin
tate un bogat program artistic. Anionela, cea mai mare, va merge Este aspectul de fiecare zi al mun ţei şi tehnicii şi contribuţia pe
la şcoală peste un an, iar Elena, me In ziua de 28 ianuarie 1958, care o aduce la întărirea capa
zina, are abia patru ani. Prima dată cii creatoare a harnicilor oţelari... a luat fiinţă, într-un cadru fes cităţii de apărare a, patriei
tiv, cercul de radioamatori care noastre.
nu prea mă „împăcăm“ cu copiii. Se MIRCEA NEAGU va funcţiona pe lingă clubul
sindicatului minier din Lupeni, In prezent cercul de radio
sub conducerea organizaţiei amatori numără 26 de membri,
A.V.S.A.P. in majoritate tineri de diferite
profesii. Printre aceştia se nu
înfiinţarea acestui cerc are mără dr. Bolog Ludovic, Resiga
ca scop atragerea unui număr Gheorghe, şef telefonist, Sopuş
cit mai mare de tineri şi vîrst- Andrei, telefonist Y06—1688 şi
nici în rîndul radioamatorilor alţii.
din R.P.R.
Cursurile cercului de radio
La deschiderea festivităţii tov. amatori se vor ţine de 3 ori pe
săptăm înă: marţi, joi şi sîm-
Moroni Constantin, radioamator bătă între orele 18 şi 20.
cu indicativul Y06—1490, ini NICOLAE LUTÂ
ţiatorul acestui cerc, a arătat
Din repertoriul programului au
făcut parte: „Cîntecul celor de Articolul „Pc linia unei susţinute ac C ă m in u l c u ltu r a l din D obra spartachiada de iarnă. Aşa de pildă,
18 ani", interpretat de corul tivităţi culturale'1 şi chemarea la între a început concursul de şah, la care s au
şcolii, poeziile ,,Buletin de vot", cere, lansată de căminul cultural din înscris 37 de tovarăşi ; se fac intense
„Cântec pentru aleşii noştri“ şi Apoldu de Sus — publicate în „Dru pregătiri la sală, cu cele două echipe
piesa satirică într-un act J o s mul socialismului" nr. 944 din 28 de
Tudorache, sus Tudorache“ de cembrie 1957 —- au produs un mare in s-a angajat în întrecere de gimnastică — băieţi şi fete. Odată
Mircea Ştefănescu. De aseme teres la Dobra. Materialele publicate cu venirea timpului favorabil, îşi vor
nea, au mai fost interpretate au fost citite la început într-un colec- începe activitatea şi echipele de volei
bucăţi muzicale la diferite in iiv rcstrîns ai conducerii căminului cul
strumente ca vioară, acordeon tural, mai apoi, au fost invitaţi şi se „Comitetul comunal de partid, Co mitelul executiv al Sfatului popular şi nurilor de muncă, şi-au început activi şi fotbal.
etc. cretarul comitetului comunal de par lalea.
tid, secretara statului popular comunal colectivul de muncă al căminului cultu ral „23 August" din comuna Dobra, ra Pe tov. Marin Dincă, director al că
Echipa artistică a Şcolii pro şi restul membrilor din comitetul că Cu succes se desfăşoară la Dobra minului cultural clin Dobra recent de
fesionale din Cugir şi-a plani minului. Obiectivele chemării se cereau ionul Ilia, văzînd chemarea Ia întrece re pentru cel mai bun cămin cultural, prezentarea conferinţelor. Colectivul de corat cu „Ordinul Muncii" clasa Ili-a
ficat şi unele ieşiri în satele din a fi bine analizate. Sarcina angajării conferenţiari — responsabil tovarăşa l-am rugat să ne dezvăluie „secretele"
împrejurimi. Vor fi vizitate sa în concurs nu părea a fi chiar uşoară. au luat cunoştinţă cu bucurie de acest mijloc, de stimulare a activităţii cul Berta Dincă — a pregătit şi prezentat succeselor în munca culţural-artislică
tele Vinerea, Orăstioara de De aceea, de la bun început, tovarăşii din comuna sa. Iată le: îndrumarea si
Jos, Geoagiu şi oraşul Alba Iu- din Dobra au stabilit că numai prin turale de la sale. în ianuarie 4 conferinţe, printre care: - controlul primit din partea comitetului
lia. unirea tuturor forţelor ce activează în Primim cu bucurie întrecerea şi, pe lîngă cele 10 puncte din chemare, „întovărăşirile agricole" — prezentată comunal de partid şi a sfatului popular
cadrul căminului, vor fi în măsură să de întovărăşitul Romulus Tornai, „Ier comunal ; sprijin efectiv adus de inte
ia URUM Petroşani realizeze toate obiectivele chemării şi propunem a se mai include următoa rele: natul vitelor" — expusă de ing. zooteh lectuali şi mai ales de membrii corpului
chiar şă propună includerea în chema 1. Prezentarea lunară a unui program artistic în localitate şi două în nist Laurenţiu Tot, „Declaraţia comu didactic ; serioasa contribuţie materială
Muncă rodnică !a forje re a unor noi obiective. nă a partidelor comuniste şi muncito acordată de cooperativa din comuna
deplasare, nu numai cu brigada artistică de agitaţie şi echipa de teatru, reşti" — prezentată de tov. Marin prin preşedintele acesteia, Iov. Roman
La atelierul de forje al URUMP Aşa s-a ujuns la concluzia ci dobre- Dincă. Conferinţele au fost urmate de Neagu j (în 1957 cooperativa a acordat
linia graficului de producţie nu a nii se pot angaja cu încredere în con ci şi cu corul, orchestra şi echipa de dansuri. programe artistice sau filme. căminului suma de 5.000 lei pentru cos Dr. BREBENARU VICTOR
scăzut de multe luni de zile sub curs şi că există perspective ca prin 2. Informarea politică a ţărănimii muncitoare să se facă odată pe lună, tumele coriştilor, un aparat de radio
cifrele de 25—30 la sută peste tre căminele fruntaşe, un loc de cinste A fost organizat şi cercul „Să ne „Orion" (1.200 lei), pînză pentru cos îndrumător tehnic al grupei sani
plan. Hărnicia cu care se lucrează să-l ocupe căminul „23 August" din atît la comună, cît şi în toate satele aparţinătoare acesteia. cunoaştem patria". Responsabila cercu tume şi pavoazare) participarea salaria tare din comuna Boz, grupă frun
ză aici este fără îndoială urmarea Dobra. lui, învăţătoarea Cornelia Găceu, ajuta ţilor tuturor instituţiilor, în frunte cu
exemplului mobilizator al comunis 3. Funcţionarea cercurilor agro-zo otehnice, conform planului stabilit, cu tă de un colectiv de tovarăşi, a întoc taşă pe regiune.
tului Ioan Bocşa şi al candidaţilor Adunarea lărgită, cu participarea tu mit un ciclu de 8 lecţii, pe care le vor conducătorii lor, la formele de activi
de partid Gheorghe Sereş şi Andrei turor acelora ce au o sarcină'la cămi numărul de lecţii şi de cursanţi. 1i,-:, prezenta în etapa indicată de chemare. 2 Dr. MEISNER IOAN
Boier. nul cultural, cît şi a tuturor şefilor de tate ale căminului.
instituţii de pe raza comunei, a con- Cura se pregătesc pentru brigada artistică de ¦ agitaţie. Căminul cultural din Dobra are o | este unul dintre cei mai buni în-
In luna aceasta, colectivul de la pentru concurs bună orchestră de mandoline şi bala Şi, totuşi, la Dobra mai sînt cîţiva i dăunători tehnici ai grupelor sani-
forje munceşte cu avînt sporit pen I, Incepînd cu data de 23 februarie, bri laici, instruită de profesorul Leonid intelectuali care au rămas în afara că | tare fruntaşe pe raion.
tru a cinsti, în acest fel, apropiatele lirmat dorinţa unanimă de a se an Odată încadrat în eonaisrs, căminul gada îşi va desfăşura programul în Bancov. Repertoriu! bogat — 20 de minului şi aportul cărora ar întări şi
alegeri de deputaţi în sfaturile trena în concurs şi de a se răspunde cultural din Dobra — pe baza progra cintece — alcătuit din bucăţi romîneşli, mai mult însufleţită activitate desfăşu
populare, pentru a pune la dispo tovarăşilor din Apoldu de Sus. In adu mului săptămînal — s-a încadrat re Dobra şi satele -programate pentru a fi
ziţia minerilor armăturile necesare. nare s-a prelucrat din ijou chemarea, a pede într-o activitate promiţătoare. vizitate. sovietice şi maghiare, este apreciat a- rată aici. Este vorba de învăţătorii Na
fost prezentat răspunsul la întrecere şi
Astfel, la armăturile metalice s-a discutat amănunţit planul de mun Gorul, valorosul cor din. Dobra. sub Echipa de teatru, instruită de tova tît la Dobra, cît şi în împrejurimi. La dejda şi Alexandru Sorescu, medicul
pentru galerii, planul lunar a fost că determinat de chemare: conducerea profesorului Traisn Svriea, răşa învăţătoare Elena Dimpcriu, după ora actuală, orchestra dispune de 18 veterinar Gheorghe Bulinschi, avocatul
îndeplinit încă din 23—24 ianuarie, s-a angajat să intre In concurs cu ce a prezentat în ziua de 19 ianuarie instrumente, din care o balalaică-con- Romulus Igna. Poate cu ocazia acestei
şj iar planul lunar al construcţiei de Iată răspunsul dob’renilor: „Suita pe teme populare" de Bazavan : piesa „Gum semeni, aşa culegi" a pus trabas, o balalaică-alt şi un banjou, au bătăii; culturale, tovarăşii amintiţi vor
stîlpi metalici pentru abataje, a fost doină, învîrtită, horă, sîibă şi cîntecul în repetiţie piesa „Noaptea albă", după fost procurate de curînd.
îndeplinit cu 5 zile înainte de ter „Bădiţa al meu". In afară de aceasta, care va pregăti „S-a întîmplat la se
men. corul pregăteşte în cinstea alegerilor ceriş". Cît priveşte obiectivele noi, propuse, simţi mai călduroasă chemarea cărui
bucăţile: „Hai la vot" şi „Haideţi să
votăm". Repetiţiile la acest repertoriu A fost reorganizată şi echipa de de tovarăşii din Dobra, există toată g a nului cultural şi vor da sprijinul aş
au început încă în primele zile ale lu dansuri — aceea care deocamdată con ranţia că ciclul celor 16 lecţii planifi teptat.
nii ianuarie şi se desfăşoară cu inten stituie punctul mai slab al căminului. cate, va fi încheiat în termenul stabi
sitate, conform programului. Cu toate acestea, echipa tace în prezent lit. Face să te antrenezi în această în
repetiţie la jocurile „Romana” şi „Mu- trecere. Este vorba de cinstea, hărnicia
Un colectiv format din tovarăşii Ma reşana": Pe lîngă toate acestea sub îndruma şi renunîelc comunei tăie f
rea prof. Octavian Giurgiu, se desfă-
rin Dincă, Robinson Negrilă — direc Pentru combaterea misticismului şi a
superstiţiilor, atît la Dobra, cît şi în sa şoaiă şi unele discipline prevăzute în GH. LUPAjN
torul şcolii elementare de 7 ani şi prof. tele aparţinătoare (Abucca, Făgcţel şi
Octavian Giurgiu pregăteşte materialul Strctea), au fost organizate cercuri de
ştiinţă popularizată, care pe baza pla
