Page 13 - 1958-02

p r o l e t a r i din TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-Vă ! ! • *6>»0**1?»<*i»«r t •J î- I t 1- J*•f.*v»i**•*•*.*«.9..«-.f,,o., •t>'S-*-«••••¦*• *$*.9*t4|t»#<.»4r««*tIU«0*&»«>»#» tiiflii iR.r*•<».iţ.«
Anul X Nr. 976 Miercuri 5 februarie 1958 4 pagini 20 bani
M A nriF E S T U L
Consiliului regional al Frontului Democraţiei Populare
C e fă fe n i şi cefăfene,
La 2 martie 1958, poporul nostru muncitor este che­
mat să aleagă pe cei mai buni fii ai săi ca deputaţi în
sfaturile populare regionale, raionale, orăşeneşti şi co­
munale.
’ Alegerile de deputaţi în sfaturile populare care au
loc în acest an, se desfăşoară în condiţiile în care po­
porul nostru muncitor, sub conducerea înţeleaptă a Par­
tidului Muncitoresc Romîn, obţine succese tot mai mari
pe tărîm politic, economic, social şi cultural, în condi­
ţiile creşterii neîncetate a prestigiului internaţional al
ţării, noastre; f
Puternicul lagăr al socialismului din care face parte
şi ţara noastră, cuprinde azi aproape un miliard de oa­
meni, strîns uniţi în .lupta pentru cauza, nobilă a păcii
şi socialismului. Astăzi ţările socialiste ocupă 26% din
suprafaţa globului şi cuprind peste 1/3 din populaţie.
Economia Uniunii Sovietice, a Chinei Populare şi
a celorlalte ţări socialiste, în anii de după cel de-al
doilea război mondial, s-a dezvoltat într-un ritm nemai­
cunoscut în istoria omenirii; lagărul socialist mondial
reprezintă astăzi o .forţă uriaşă, care creşte neîncetat
In economia mondială, lui îi revine peste 36% din în­
treaga extracţie de cărbune, şi aproape un sfert din pro­
ducţia de bumbac, . Din producţia industrială mondială
totală, aproximativ 1/3 revine ţărilor socialiste.
Şi în domeniul agriculturii, ţările lagărului socialist
au obţinut succese remarcabile prin mărirea suprafeţe­
lor arabile şi sporirea producţiei de cereale. Uniunea
Sovietică, păşind pe calea indicată de Lemn, a trans­
format întreaga agricultură pe baze socialiste. Numai .în
ultimii ani au fost valorificate peste 36 milioane ha. de
terenuri neproductivei
Cuceririle ştiinţei şi tehnicii sovietice în domeniiil
folosirii energiei nucleare în scopuri paşnice, experimen­
tarea cu succes a rachetei balistice intercontinentale şi
lansarea în spaţiul interplanetar a celor doi sateliţi arti­
ficiali ai pămîntului, au uimit întreaga lume şi au obligat
şi pe cei mai înrăiţi duşmani ai Uniunii Sovietice să recu
noască superioritatea netă a ştiinţei şi tehnicii sovietice
faţă de cele mai dezvoltate ţări capitaliste de pe glob.
Uriaşul potenţial tehnico-economic, moral şi politic
al lagărului socialist frînează tendinţele agresive ale
imperialiştilor de a provoca un nou război mondial şi
sporeşte prestigiul internaţional al lagărului socialist.
Cu toate că lagărul socialist dispune de forţe şi mij­
loace inepuizabile în domeniul economic, tehnic şi mili­
tar, el promovează o politică de apărare a intereselor fun­
damentale ale omenirii, pacea şi securitatea popoarelor.
Recentele propuneri sovietice pentru întîinirea la cel
mai înalt nivel a şefilor guvernelor statelor membre ale
Tratatului de la Varşovia şi ale Pactului Atlanticului de
Nord, în scopul reglementării pe calea tratativelor a pro­
blemelor ce frămîntă omenirea, s-au bucurat de simpatia
şi sprijinul unanim al tuturor popoarelor iubitoare de pace.
Neţinînd seamă de dorinţa fierbinte a popoarelor de
a trăi în linişte şi bunăstare, reprezentanţii monopolurilor
imperialiste din Occident, resping iniţiativele de pace ale
Uniunii Sovietice şi ale celorlalte ţări socialiste. Ei fac
încercări disperate de a menţine cursa înarmărilor, reîn#
vie militarismul în Germania occidentală, organizează
comploturi, provocări şi creează pe teritoriile altor state
baze de lansare a armelor rachete, cu preţul adîncirii ex­
ploatării şi mizeriei popoarelor din aceste ţări.
DAR POPOARELE NU VOR RĂZBOI! FORŢELE
PĂCII Ş! SOCIALISMULUI SÎNT AZI MULT MAI PU­
TERNICE DECîT FORŢELE NEGRE ALE REACŢI-
UNII IMPERIALISTE.
Consfătuirea reprezentanţilor partidelor comuniste şi
muncitoreşti ce a avut loc la Moscova cu prilejul celei
de-a 40-a aniversări a Marii Revoluţii Socialiste din Oc­
tombrie, a demonstrat unitatea de nezdruncinat a mişcării
comuniste mondiale şi voinţa fermă a popoarelor de a
apăra cauza păcii în lume.
Poporul romîn a primit cu însufleţire şi a aprobat
intrutotul Declaraţia partidelor comuniste şi muncitoreşti
şi Manifestul Păcii, elaborate de consfătuirea de ia Mos­
cova şi luptă din toate puterile pentru a-şi aduce contri­
buţia la înfăptuirea ideilor cuprinse în aceste documente
de însemnătate istorică mondială.
C e fă fe n i şi ce fă je n e ,
ii* 1’. ' ! !. ’i
Oamenii muncii din patria noastră şi-au cucerit li-
bertstea prin jertfe grele şi de aceea ei sînt profund inte­
resaţi în menţinerea păcii pentru că numai în asemenea
condiţii vor putea înfăptui opera de construcţie socialistă
şi de apărare a cuceririlor lor revoluţionare.
Poporul nostru, dornic să tfăiască. în pace . cu toate
ţările, se pronunţă pentru coexistenţă paşnică şi pentru
rezolvarea problemelor litigioase pe calea tratativelor. El
a condamnat agresiunea imperialistă din Egipt şi contra­
rev..ol..uţia din Ungari•a, ş'i *condamnă orice agresiu-n•e, spri-
Hunedoara
jinind în acelaşi timp toate popoarele care luptă pentru li­
bertate şi independenţă naţională.
Ca membră a Organizaţiei Naţiunilor Unite, Repu­
blica Populară Romînă a făcut numeroase eforturi me­
nite să ducă la întărirea colaborării internaţionale, bu-
curîndu-se de simpatia şi aprobarea unanimă a popoare­
lor iubitoare de pace.
Profund interesată în promovarea unor relaţii de co­
laborare şi bună vecinătate a statelor din Balcani, Repu­
blica Populară Pomină a propus convocarea unei confe­
rinţe la cel mai înalt nivel a şefilor statelor din ţările
balcanice. Această iniţiativă s-a bucurat de un larg ră­
sunet internaţional, demonstrînd hotărîrea neclintită a po­
porului nostru de a-şi aduce întreaga contribuţie la asi­
gurarea păcii în această parte a lumii.
Ţara noastră este interesată în stabilirea şi dezvolta­
rea relaţiilor, pe bază de egalitate în drepturi şi res­
pectarea suveranităţii, cu toate ţările, indiferent de orîn-
duirea lor socială şi de stat. In prezent Republica Popu­
lară Romînă întreţine reiaţii diplomatice cu 40 de ţări,
cu 32 de ţări are încheiate acorduri comerciale, iar Jn 23
ţări are agenţii comerciale.
Republica Populară Romînă este printre primele ţări
care au început să folosească energia atomică în scopuri
paşnice şi desfăşoară o luptă susţinută, alături de toate
ţările lagărului socialist, pentru ca această măreaţă cu­
cerire a minţii omeneşti să fie folosită pentru progresul
şi fericirea omenirii.
C e tă ţe n i şi cefăfene,
La 30 decembrie 1957 poporul nostru a sărbătorit
10 ani de la proclamarea Republicii Populare Romîne. In
decursul acestui deceniu, sub conducerea înţeleaptă a Par­
tidului Muncitoresc Romîn, oamenii muncii de la oraşe şi
sate au înfruntat cu eroism greutăţile întîmpinate, înfăp­
tuind realizări de însemnătate istorică mondială. Intr-un
răstimp scurt, dar bogat în fapte, regimul democrat-popu-
lar a transformat Romînia dintr-o ţară aservită puterilor
imperialiste, cu o economie înapoiată, într-o ţară liberă,
cu o industrie dezvoltată, cu o agricultură în plin pro­
gres, cu o cultură înfloritoare şi cu un nivel de trai al
celor ce muncesc în continuă creştere.
Volumul producţiei industriale în anul 1957 a fost de
4,2 ori mai mare decît în anul 1948 ; producţia de ma-
şini-unelte a crescut în această perioadă de peste 5 ori,
iar producţia bunurilor de larg consum de aproape 3 ori
şi jumătate. In ramurile construcţiei de maşini ca şi în in­
dustria materialelor de construcţii, producţia a crescut faţă
de anul 194S aproape de 8 ori, iar în industria chimică de
aproape 7 ori.
Republica Populară Romînă produce astăzi în 76 dc
zile atîta energie electrică şi în 4 luni atîta oţel, cît se pro­ parte, procesul de producţie este mecanizat, iar în ce pri­ regiunii noastre, mai ales de către ţărănimea muncitoare
ducea în tot anul 1938, anul cu cea mai mare producţie a
Romîniei burghezo-moşiereşti.
In anii puterii populare au fost construite şi moder­
nizate peste 200 întreprinderi industriale, s-au ridicat pu­
ternice obiective industriale şi au fost create noi ramuri ale
industriei care nu existau în Romînia burghezo-moşie-
rească, cum sînt industria de utilaj petrolifer şi minier,
industria de tractoare şi autocamioane, industria electro­
tehnică, chimică, farmaceutică, extracţiă de uraniu etc.
Ţinuturi întregi, ca Moldova, Oltenia, Maramureş şi
Dobrogea, care au fost lăsate în timpul regimului bur-
ghezo-moşieresc într-o stare de cruntă înapoiere, astăzi,
datorită politicii partidului şi guvernului nostru, cunosc
o dezvoltare vertiginoasă.
Ca rezultat al dezvoltării industriei grele a fost
creată o puternică industrie a bunurilor de larg consum,
care satisface în măsură tot mai mare cerinţele oamenilor
muncii de la oraşe şi sate. Populaţia ţării noastre a pri­
mit în anul 1957 de peste 2 ori mai multe produse tex­
tile şi încălţăminte şi de peste 3 ori mai multe produse
alimentare faţă de anul 1948.
Realizări importante s-au obţinut şi în direcţia dez­
voltării agriculturii şi transformării ei socialiste. La sfîr-
Şitul anului 1957, peste 1.300.000 familii de ţărani mun­
citori, corîvingîndu-se de justeţea politicii partidului în
domeniul dezvoltării agriculturii, au pornit pe drumul co­
lectivizării şi cooperativizării agriculturii. Sectorul socia­
list' din agricultură cuprinde în prezent peste 46% din su­
prafaţa agricolă a ţării.
Statul democrat-popular a pus la dispoziţia ţărăni­
mii muncitoare un număr de peste 110.000 maşini şi uti­
laje agricole, din care 28.500 tractoare.
Creşterea puterii economice a patriei noastre a creat
condiţii ca partidul şi guvernul , să ia noi măsuri pentru
ridicarea nivelului de trai, material şi cultural al oameni­
lor muncii.. . . ;
Aplicarea sistemului de salarizare îmbunătăţit, acor-
' dafea alocaţiilor de stat pentru copii, mărirea pensiilor
mici şi desfiinţarea cotelor obligatorii la majoritatea pro­
duselor agricole, sînt numai cîteva din complexul de mă­
suri luate de partid şi guvern pentru creşterea standardu­
I O amism ai munci9iB regiunea noastrâ, \
In întîmpinareaalegerilor de deputaţi în sfaturile l
| populare, desfăşuraţi larg întrecerea socialistă şi patrio- j
tică! Luptaţi pentru sporirea continuă a producţiei şi \
productivităţii muncii, reducerea preţului de cost şi im- ;
bunătăţirea calităţii produselor! |
vS•*9-**0»•«••••*»*•»»»•«••»« »»•¦»*•*«-»*«« • * - » 1 *•*#>«$••©>
lui de viaţă, măsuri care au determinat in 1957 o creştere nii noastre deservesc cerinţele mereu creseînde ale oa­
a veniturilor populaţiei cu aproximativ 4 miliarde lei faţă menilor muncii. In anul 1957, unităţile cooperaţiei meşte­
de 1956. şugăreşti şi-au lărgit sfera de activitate faţă de 11)54 prin
Succese deosebite au fost obţinute în anii regimului lărgirea numărului de secţii de Ia 212 la 276.
de democraţie populară în domeniul ştiinţei, artei şi lite­ Ca urmare a dezvoltării industriei şi a creşterii pro­
raturii. Puterea populara a lichidat analfabetismul şi a ducţiei bunurilor de larg consum, a sporit simţitor numă­
asigurat dreptul la învăţătură pentru toţi cetăţenii ţării. rul unităţilor din reţeaua comerţului de stat. In prezent,
Comorile ştiinţei şi culturii au devenit un bun al maselor numărul unităţilor de desfacere cu amănuntul a crescut
populare. Numeroasele biblioteci şi case de cultură, clu­ cu peste 40%, faţă de 1952, iar al unităţilor de alimentaţie
buri şi cămine culturale, teatre şi cinematografe, contri­ publică cu 57%.
buie într-o măsură mare la răspîndirea ştiinţei şi culturii, Volumul de desfacere cu amănuntul, in anul 1957 a
la formarea conştiinţei noi, socialiste, a oamenilor muncii. crescut la mărfurile alimentare, faţă de anul 1952, cu
113,7%, iar la cele industriale cu 121,7%.
C e fă fe n i şi cefăfene,
Regiunea Hunedoara, ca şi celelalte regiuni ale ţării C e tă ţe n i şi cefăfene,
noastre, a înregistrat în anii puterii populare o dezvol­
tare rapidă şi multilaterală. Ne mîndrim cu faptul că re­ Pe baza indicaţiilor Plenarei C.C. al P.M.R. din 3-5
giunea Hunedoara s-a transformat în anii puterii popu martie 1949, organele şi organizaţiile de partid din regiu­
lare într-un puternic centru industrial al ţării. nea noastră au desfăşurat o largă muncă politică pentru
orientarea ţărănimii muncitoare pc făgaşul agriculturii
Sub conducerea organizaţiilor de partid, oamenii socialiste.
muncii din regiunea noastră luptă cu însufleţire pentru
înfăptuirea politicii partidului şi guvernului R.P.R. şi a In prezent, în regiunea noastră avem constituite un
sarcinilor trasate de Congresul al doilea al Partidului număr de 357 gospodării agricole colective şi întovărăşiri
agricole, cuprinzînd 18.509 familii, care şi-au unit pe baza
Muncitoresc Romîn şi plenarele C.C. al P.M.R. liberului consimţămînt 25,800 ha teren, precum şi 153
întovărăşiri zootehnice cu o suprafaţă de 4.026 ha., 50.832
Succese de seamă s-au obţinut în ultimii ani în in­ oi şi 6.927 familii.
dustria carboniferă a regiunii. In Valea Jiului, cel mai Mari progrese s-au făcut şi în aplicarea metodelor
mare bazin carbonifer al ţării, au fost redeschise minele de agrotehnice avansate, înlăturîndu-se practicile vechi, îna­
la Vulcan şi Cimpa, părăsite de capitalişti, iar la Uricani poiate şi dăunătoare. Ingrăşămintele chimice, aproape ne­
s-a deschis o mină nouă. S-au îmbunătăţit considerabil cunoscute de ţăranii muncitori sub regimul burghezo-mo-
condiţiile de muncă ale minerilor. In prezent, în mare şieresc, sînt folosite astăzi în mod curent în agricultura
veşte transportul subteran, gradul de mecanizare este de din sectorul socialist. Aplicînd regulile agrotehnice îna­
peste 95%. Acest lucru a contribuit la sporirea producţiei intate, unităţile socialiste din agricultura regiunii noas­
de cărbune care a crescut faţă de 1948 în proporţie de tre obţin an de an recolte lot mai bogate. Productivitatea
180%. Mina Lupeni a devenit o mare furnizoare de căr­ medie la ha. pe regiune a crescut în G.A.C. ia grîu de la
bune cocsificabil pentru Combinatul siderurgic din Hune­ 1.507 kg. în 1955, la 1.651 kg; în 1957. iar la porumb de
doara. Exploatările carbonifere din Valea Jiului asigură la 2.100 kg. la 2.500 kg., în timp ce în sectorul individual
cu combustibil transportul feroviar şi consumul unui mare s-au obţinut 1.060 kg. grîu şi 2.000 kg. porumb la ha,
număr de întreprinderi industriale din ţară. DIN VENITURILE OBŢINUTE, GOSPODĂRIILE
AGRICOLE COLECTIVE DIN REGIUNE ŞI AU SPO­
Producţia de cărbune a Văii Jiului, în anul 1957 a RIT FONDUL DE BAZĂ LA PESTE 12.270.000 LEI, ceea
fost mai mare de 1,23 ori decît producţia totală de căr­ ce a avut ca urmare întărirea economico-organizatorică
bune brut extras pe ţară în anul 1938. a acestor unităţi, mărirea veniturilor colectiviştilor şi îm­
bunătăţirea continuă a nivelului de trai al acestora.
La Paroşeni s-a construit una din cele mai mari ter­
mocentrale din ţară, care furnizează o mare parte din In ramura creşterii animalelor s-au întreprins împor-
energia electrică necesară întreprinderilor regiunii noas­ tante măsuri care au dus la mărirea şepteluiui la caba­
tre şi altor regiuni. line cu 8%, la bovine cu 18%, iar la porcine cu 21%'
faţă de anul 1938.
Hunedoara, odinioară localitate mică şi fără impor­
tanţă, este astăzi cel mai mare centru siderurgic al ţării. O grijă deosebită s-a acordat şi refacerii sectorului
Dintr-un orăşel a cărei populaţie era în trecut de 5-6.000 pomicol şi viticol. S-au creat m regiunea noastră peste
locuitori, Hunedoara a devenit astăzi un oraş modern, în 100 ha. pepiniere pomicole şi aproape 20 ha. pepiniere vi­
plină 'dezvoltare, cu o populaţie de 50.000 de locuitori. ticole.
Oamenii muncii sînt mîndri dc marile construcţii indus­
triale ridicate în aceşti ani, ca : furnalul de 700 m.c., care Ţărănimea muncitoare primeşte din partea statului
produce în prezent de 1,5 ori mai multă fontă decît se democrat-popular un sprijin multilateral, concretizat in
producea în întreaga ţară pe vremea capitaliştilor, furna­ credite avantajoase, asistenţă agrotehnică gratuită, mij­
lul nr. 6, uzina cocso-chimică, termocentrala nr. 2, fa­ loace chimice gratuite pentru combaterea dăunătorilor etc.
brica de aglomerare şi altele.
Capitaliştii doar pălăvrăgeau despre înfiinţarea unei
C efăfeni şi cefăfene,
industrii c!e cocsificare a cărbunelui în ţara noastră, dar Omul cu nevoile sale stă în centrul grijii partidu­
n-au fost în stare să facă acest lucru. Prima uzină cocso- lui şi guvernului.
chimică a fost construită în Hunedoara de către regimul
democrat-popular punîndu-se astfel bazele unui puternic Astăzi, fiecărui om ai muncii din patria noastră ii
nucleu al industriei noastre chimice. este asigurat dreptul Ia muncă. Au apus pentru totdeauna
acele timpuri cînd zeci dc mii de oameni din regiune aş­
Uzina „Victoria“-Călan, dintr-o mică fabrică meta­ teptau zadarnic la porţile fabricilor pentru a găsi de lu­
lurgică, a devenit o uzină modernă, în cadrul căreia s-au cru. Nu vor putea uita niciodată minerii Văii Jiului că
construit, în ultimii 10 ani, un nou furnal de mare ca­ în august 1929, cînd cereau pîine şi o viaţă mai bună,
pacitate şi o uzină de semicocs. au primit gloanţe care au răpus multe vieţi omeneşti. Nu
Numai Combinatul siderurgic Hunedoara şi Uzina vor uita niciodată nici furnaliştii şi oţclarii de la Hune­
„Victoria”-Că!an produc de 4,2 ori mai multă fontă ca doara şi Călan, nici minerii din Brad, Ghelar şi Teliuc,
întreaga siderurgie a ţării din anul 1938. nici ceferiştii din Simeria, Petroşani şi Teiuş, acele zile
cînd erau şomeri şi aşteptau îlăinînzi ia porţile fabricilor
O dezvoltare însemnată au cunoscut şi celelalte ra­ pentru a primi de lucru. Statisticile din acele timpuri ne
muri ale industriei grele din regiunea noastră. S-a mă­ arată că numai în Valea Jiului erau în anul 1931 peste
rit simţitor capacitatea de producţie a minelor din Ghe- 16.000 şomeri.
lar şi Teliuc, ele devenind furnizoare principale de materie
primă pentru Combinatul siderurgic Hunedoara şi uzi­ Nici ţăranii muncitori nu vor uita acele timpuri cinci
nele din Călan. A crescut producţia întreprinderilor mi­ satele erau lăsate să se zbată în înapoiere şi obscurantism,
niere Gura-Barza, Ţebea, a Uzinelor metalurgice din Cu- cînd gospodăriile mici şi mijlocii se ruinau, iar averile
gir, Zlatna etc. moşierilor şi chiaburilor se rotunjeau.
Prin grija partidului, guvernului şi a organelor lo­ Viaţa de astăzi se deosebeşte radical de cea din tre­
cale, în regiunea noastră s-a construit şi dezvoltat o largă cut. Oamenilor muncii li se asigură dreptul la odihnă, la
reţea de întreprinderi producătoare de bunuri de larg con­ concedii plătite, Ia asistenţă medicală gratuită. Anual,
sum. Au fost construite în anii regimului de democraţie inii de muncitori sînt trimişi Ia staţiunile balneo-clima-
populară, fabrici moderne de pîine la Hunedoara şi Pe­ terice.
troşani, fabrica de produse lactate din Simeria, fabrici de
mezeluri, conserve etc. Concomitent cu marile construcţii industriale, în re­
giunea noastră au apărui şi s-au dezvoltat noi oraşe şi
Au fost modernizate şi înzestrate cu maşini noi, ve­ cartiere muncitoreşti, cum sînt Oraşul Muncitoresc din
chile întreprinderi ale industriei uşoare, cum sînt „Sebe­ Hunedoara, oraşul minerilor dtn Uricani, noi cartiere în
şul", „Simion Bărnuţiu” Alba Iulia, „Vidra" din Orăştie, Vulcan, Petroşani, Petrila, Lonea, Cugir, Călan şi altele.
I.A.R.T. Deva, care produc diferite sortimente de mărfuri
necesare consumului maselor. Oamenilor muncii din ^ceste centre ii s-au dat în fo­
losinţă peste 5.500 apartamente confortabile, iar un nu-
Uniţi în cooperative de producţie, meşteşugarii regiu­ (Conlinuare în pag. 2-a)