Page 15 - 1958-02
P. 15
Nr. 976 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
DIN ACTIVITATEA ORGANIZAŢIILOR DE PARTID Tineri din Valea Jiului
P R I MUL L O R V O T Creşte numărul candidaţilor de partid COSTICÂ ZAHIA
CA NDI DA ŢIL OR F.D. P.La S. M. T. Orăştie
In prezent, organizaţia de brie, spre sfîrşit, şi în luna de 'Auzisem cuvinte frumoase despre fiecare lună Ie trimite prin mandat
bază de la S.M.T. Orăştie se şcoala de calificare pentru minerii din poştal 600—700 lei.
numără printre organizaţiile cembrie, organizaţia de bază a Vulcan, ba chiar că ar fi una din
fruntaşe în munca de primire cele mai bune din Valea Jiului. Am O poveste cu un acordeon
de candidaţi şi noi membri de analizat felul cum s-au achitat Mulţi dintre alegătorii re giunii noastre, care la 2 mar tie se vor prezentă în faţa urne dat fuga la şcoală, dar, spre surprin
partid. Acest lucru este dovedit lor, fac parte din rîndul tineretului, ce altădată era lipsit de dreptul de a vota. La redacţia derea mea, în ziua aceea, şcoala sc Uii Costică Zahia tui-i place să
de succesele obţinute în prima comuniştii de această sarcină, noastră, au sosit mai multe scrisori prin care tineri ce abia au împlinit 18 ani, îşi exprimă nuda în alt local. Atunci să căutăm piardă vremea în petreceri fără fost.
lună a anului 1958. Dacă in a- bucuria cu care vor da primul lor vot candidaţilor F.D.P., pentru îmbunătăţirea continuă a cel puţin un absolvent al şcolii. Cine El a învăţat de la şeful său de bri
nul 1957 această organizaţie de trăgînd la răspundere pe cei nivelului de trai, material şi cultural, pentru pace. poate vorbi mai convingător despre gadă să fie cumpătat, să preţuiască
bază a primit în rîndul candi un pom clecit propriile sale frucle, banii şi să le dea o întrebuinţare, bu
daţilor de partid doar 5 tova care au dat dovadă de pasivi mi-am zis. L-am găsii pe absolven nă. Dar Zahia e tinăr, are abia 25—26
răşi, în acest an, numai în luna tul şcolii de calificare in. camera nr. de ani, şi la această virstă tinerii sînt
ianuarie, ea a primit 12 tova tate. In vederea pregătirii celor 55 la căminul muncitoresc nr. 3 din veseli, le place să petreacă. Ce-ar fi
răşi. Demn de remarcat e faptul Vulcan, Alergătura n-a fost zadarni să-mi cumpăr un acordeon — şi-a zis
că printre cei primiţi în rîndul mai buni muncitori pentru a Zahia. Bani avea strinşi, putea să ia
candidaţilor de partid se află că. Cu această ocazie am văzut cum din grămadă şi să-şi. cumpere acor
cei mai buni tractorişti, ca Ha- deveni candidaţi, s-au organizat deonul. Dar iui. Hai să-mi încerc
ralambie Groitoru, Viorel Cim- arată un cămin muncitoresc model şl puterile, şi-a zis el. Să vedem pot ea
poieru, tehnicianul agronom în luna decembrie conferinţe, LA 2 MARTIE V O M V O TA
Ştefan Herbei şi alţii — majo am făcut cunoştinţă cu un tinăr miner ciştiga aftta intr-o
ritatea muncitori direct produc cu prilejul cărora' s-a vorbit în despre care voi lună ca pe banii
vorbi in rindurilc aceia să-mi cumpăr
tivi. faţa tinerilor tractorişti şi mun de faţă. Dar mai un acordeon şt
Cum a fost posibil acest lu iutii clteva cuvinte să-mi acopăr şt
citori din S.M.T., despre marea pentru înflorirea satelor noastre... despre căminul în celelalte cheltuieli
cru ? In primul rînd, organiza care locuieşte Cos- mărunte? Zis şi fă
ţia de bază s-a ocupat mai în cinste de a fi membru al parti fică Zahia şi a'fi cut. Tinărul miner
deaproape de cei mai buni trac 300 tineri mineri. s-a a.pucat cu nă
torişti şi muncitori din S.M.T. a- dului şi despre P.M.R. ca forţă In scrisoarea lor, tinerii Zenu vor merge pentru prima dată, propuşi de noi. II dăm pentru Un bloc din cără dejde de lucru. De
jutîndu-i să se pregătească pen Vasiu şi Marioara Solia, mem in rînd cu părinţii lor, la vot. înflorirea satelor noastre, pen mizi dc steri! încă
tru a deveni candidaţi de partid. conducătoare in R.P.R. Cu alte bri in întovărăşirea agricolă din absenţe nu putea fi
De la sosirea tractoriştilor şi satul Silvaşu Inferior, raionul — „Primul nostru vot — spun tru dezvoltarea sectorului so netencuit pe dina
mecanicilor în S.M.T. (majori cuvinte, organizaţia de bază a Haţeg, îşi exprimă bucuria că, ei in scrisoarea trimisă ziarului cialist al agriculturii, care ne vorba. De cind a
tatea au lucrat în cîmp pînă a- împlinind 18 ani, anul acesta — il dăm candidaţilor F.D.P., asigură un trai mai îmbelşugat. fară, dar al cărui
cum 2—3 luni), organizaţia de folosit cele mai corespunzătoare miner Zahia nu a
bază a repartizat fiecărui comu interior nu lasă ni
nist cîte 1—2 tractorişti sau metode de educare, cu ajutorul avut nici o „nerno-
muncitori fruntaşi, trasindu-le mic de dorit. Din
sarcina să se ocupe de educarea cărora a făcut pe cei 12 tineri prima clipă le im tivată". Lai locul de
lor, să-i sprijine în întocmirea presionează curăţe
documentelor. In luna noiem- tractorişti şi muncitori să înţe muncă in tuna ace
nia. Nimenea n-are voie să intre in
leagă că locul lor este alături ...pentru viitorul fericii al tineretului cămin cu hainele de la „şui" sau in ea cl a ajutat şl altora ca întreaga bri
cismc dc cauciuc. Camarile au par gadă sa meargă bine şi Zahia a reuşit
de comunişti. chet pe jos, cearceafuri albe sclipitoa să facă ce şi-a propus. A luat iu avans
re dc curăţenie, perdele albastre la 600 lei, iar Ia salariu 2.900. Acordeo
Trebuie subliniat şi faptul că, Ioan Haşa, instructor supe de asemenea, bucuria celor 18 de faptul că primul său vot, il geamuri, mese, dulapuri şi la fiecare nul l-a costat 2 325. însemnează că
rior de pionieri la Şcoala ele ani împliniţi, cind poate şi el dă pentru viaţa liberă a tinere palier spălătoare. Pc scurt ai impre i-a mai rămas din ciştigul de pe o
manifestlnd aceeaşi grijă, orga mentară de 7 ani din comuna să-şi dea votul pentru candida tului de azi, pentru viitorul lu sia că ie găseşti in'r-un hotel elegant lună după ce şi-a cumpărat acordeo
Pianu de Sus, raionul Sebeş, in ţii poporului. minos ce se deschide acestuia. şi confortabil. nul 1.175 lei.
nizaţia de bază a întocmit do scrisoarea trimisă îşi manifestă,
Din scrisoarea lui se desprin- 22.000 lei economii După ce Coslică Zahia a terminat
sarele a 8 candidaţi, cărora le-a la C.E.C. de povestit, l-am rugat să-mi arate
şi mie ce are in dulap ca îmbrăcă
expirat stagiul de candidatură, Costică Zahia, c un tinăr înalt, minte.
bine legat, al cărui grai le face să-i
urmînd ca în scurt timp să-i cauţi locul de naştere prin părţile Mol — Bucuros mi-a răspuns ei... Şi
dovei. Şi aşa e. Ei a venii in Valea am început a numără amindoi: 4 cos
discute, pentru a li primiţi în Jiului cam de 5 ani. In acest timp a tume de hăitui, material pentru alte
terminat şcoala de calificare de miner trei costume, 4 perechi de pantofi,
rîndurile membrilor de partid. H g i^ a to r iS slin c i r c u m s c r i p ţ i a © ie e tc r a ilj ajutor şi de miner pe care le-a ab bocanci, cismc şi o duzină dc cămăşi.
solvit printre cei dinţii. El a avut no Eu făcusem ochii mari.
Prestigiul de care se bucură
rocul să dea peste un şef dc brigadă — Nu vă miraţi, nu sini singurul
organizaţia de bază a făcut ca © răş® ^® as© ă 2 0 S im c ria care se îmbracă bine şi pune ceva
tot tinăr, — Ioan Visa — dar călit bani şi de-o parte. Alţi mineri tineri,
recent alţi tovarăşi, printre care după ce se căsătoresc, în 2—3 ani
de viaţă, trecut prin şantierul Salva- îşi construiesc şi casă. Ciştigul bun
Ştefan Diaconu, Loghici Popa, Agitatorul Petru Danciu e de me încredinţat, alături de alţi patru agi tatori problema pavării străzii Andrei la un miner e şi un certificat dc
serie turnător la Atelierele C.F.R. Si- tatori, munca de agitaţie în circum Mureşanu. Agitatorii i-au promis că Vişeu, un pui de moţ, care a luat bună purtare, de viaţă chibzuită. Cei
Ioan Chirtop şi alţii, să ceară meria. Munca de turnător cere — pe scripţia electorală orăşenească nr. 20 vor comunica această cerere a cetăţeni cc petrec in ziua salariului, a doua
lîngă răbdare şi precizie — talent şi — Simcria. lor organelor în drept. Altă latură a viaţa de miner în piept, de la virsta zi fac „nemotivalc“ şi nu mai pot
a fi primiţi în rîndurile can dragoste ele meserie. Stînd de vorbă activităţii agitatorilor a constat în ţine pasul cu alţii care se ţin de
într-una din aceste zile cu Petru Pentru ca munca de agitaţie să se popularizarea candidatului propus în de 13 ani. treabă. De aceea, încheie Costică Za
didaţilor de partid. v. p. Danciu, mi am dat seama că el dis poată desfăşura în bune condiţiuni. circumscripţia 20 şi anume a tovară hia, .aiunei., cind vei auzi că un mi
pune şi în activitatea sa de agitator Petru Danciu a propus organizaţiei şului Alexandru Pekcte, gestionar la Costică Zahia, spune despre el
La mina Vulcan de aceleaşi însuşiri de preţ. de partid ca unii dintre agitatorii re ner cişiigă bine, să ştii că acela e
partizaţi în colectivul său să cu O.C.L. şeful de brigadă, e- un tinăr serios,
VULCAN (de la subredacţia Din documente şi din discu Petru Danciu a intrat în rîndurile noască bine şi limba maghiară, întru Candidatul Alexandru Fekcte condu şi un om care ştie să preţuiască ba
noastră voluntară). — Recent, ţiile purtate în cadrul adunări a partidului încă din 1946. Tot ca,m de nit trei sferturi din alegătorii din cir punctual, muncilor. Un tinăr miner
în cadrul adunării generale a reieşit că tovarăşii sus-amintiţi pe vremea aceea duce el şi muncă cumscripţia 20, vorbesc limba maghia ce magazinul central din Simcria şi nii cîşligaţi, timpul şi puterea lui de
organizaţiei de bază nr. 8 de la sînt bine pregătiţi din punct de de agitaţie. In vederea alegerilor de e cunoscut tuturor cetăţenilor pentru care se gindeşte să-şi întemeieze o fa
mina Vulcan au fost puse în vedere politic şi că muncesc cu la 2 martie, lui Petru Danciu i s-a ră. Organizaţia de partid a ţinut cont buna deservire de care se bucură muncă.
simţ de răspundere în procesul cumpărătorii la acest magazin şi pen milie. In acest scop, el a sirius piuă
discuţie cererile de primire în de producţie. De aceea, aduna de această pi opunere şi a repartizat tru aprovizionarea din belşug cu ION BALAN
rea generală a hotărît ca ei să acum 22.000 lei. Coslică Zahia nu
rîndul candidaţilor de partid ale fie primiţi în rîndurile candida în colectivul agitatorului Petru Dan uită nici de părinţii lui bătrini. In
tovarăşilor ing. Aladar Balaş, ţilor de partid. ciu pe tovarăşii Iosif Gyulay, Arca-
Margareta Cîmpeanu, Ilie Io- AUREL HOZU
nescu şi Petru Lupu.
Trustul 4 Construcţii poate să-şl realizeze die Man, Ioan Cricovan şi Ilic Va ntărfurile cerute de consumatori.
sarcinfle de plan pe anul 1958 siu. Colectivul dc agitatori astfel for Aşa cum era şi firesc, colectivul
mat, a împărţit circumscripţia în 6
grupe de case, pentru a putea mobi de agitatori în munca sa cu cetăţenii
a început de la probleme locale ale
In anul trecut, Trustul 4 Con dri, finisarea clădirilor centru Toate aceste greutăţi şi lip liza mai uşor pe cetăţeni în vederea sirăzii, ale cartierului, ca mai pe ur
strucţii din Hunedoara a avut lui şcolar profesional, lucrări suri pot fi însă învinse, lichi convorbirilor re aveau să urmeze. mă să ajungă la probleme generale,
realizări importante. Şi-a rea de canalizare etc. date. Planul de măsuri tehnico- După împărţirea circumscripţiei pe de perspectivă, ce interesează întregul
lizat, aşa cum nu s-a întîmplat organizatorice poate preîntîm- grupe de case, întreg colectivul de a- oraş.
niciodată, înainte de termen După cum se vede, sarcinile pina o eventuală nerealizare a gitatori şi-a concentrat eforturile si
planul anual, a redus preţul de sînt multe şi nu chiar aşa de planului de producţie, poate a- multan asupra a cîte unui singur grup Cetăţenii primesc cu drag în casele
cost al construcţiilor, a. făcM.t uşor de înfăptuit. Totuşi, fafftul duce uşurarea în mare parte a de case -* ¦ ¦ lor pe agitatori, oameni cunoscuţi în
însemnate economii de materia că^ .aici lucrările au intrat în- muncii constructorilor. Dacă se stradă sau cartier, şi îşi iau angaja
le, a pus, în mare măsură sta tr-un ritm normal de muncă, dă atenţia cuvenită propuneri Cum lucrează ei ? Ce spun cetăţe mentul în convorbirile ce se înfiripă
vilă risipei de pe şantiere. Fap faptul că constructorii dau aten lor constructorilor, dacă aces nilor ? între ei să susţină cu votul lor pe
ţie mai mare îndeplinirii la timp
tele au fost consemnate la vre a obiectivelor de plan, însfîrşit, tea sînt rezolvate, garanţiile în — In primul rînd — spune Pe candidatul propus, iar pe de altă par Aparat de radio neglijat
mea lor. Acum, obiectul artico faptul că organele de partid şi făptuirii sarcinilor de plan pe tru Danciu, noi am popularizat reali te să răspundă ori de cîte ori se va
lului este altul: sarcinile pe a- sindicale au în permanenţă în anul 1958, vor spori considera zările regimului şi în special cele le face apel la ei ca cetăţeni, în vede
nul 1958 şi condiţiile de realiza atenţie problemele producţiei, bil. gate dc oraşul nostru şi strada noas rea unei acţiuni de folos obştesc.
re a acestora înainte de termen. garantează succesele ce nu vor tră. De exemplu : pavarea unei străzi,
întîrzia să se facă cunoscute. Intensificarea întrecerii socia Colectivului de agitatori din cir
Planul Trustului 4 Construc liste pe baze concrete,. comba
ţii Hunedoara, pe anul acesta, Desigur, sînt încă greutăţi şi terea indisciplinei şi a risipei electrificarea, aprovizionarea cu măr cumscripţia 20, a folosit cele mai a- SEBEŞ (de la subredacţia pus în funcţiune doar cind şcoa
noastră voluntară). la a fost vizitată de vreun in
are obiective de seamă. S-a lipsuri. Stabilitatea cadrelor de pe şantiere, o atenţie mai mare furi de larg consum, construirea unei decvate exemple pentru lămurirea ce spector şcolar regional şi cu o-
prevăzut terminarea laminorului constructori este încă relativă, înfăptuirii ritmice a planului, noi fabrici, cum e, dc exemplu, Fabrica tăţenilor. Ei au evocat realizările din In cancelaria şcolii din Po cazia revelionului.
bluming de 1.000, terminarea pe unele şantiere risipa mate întărirea spiritului de răspun de produse lactate din Simcria etc. ultimii doi ani şi au desfăşurat în iana zace închis cu lacăt, apa
laminorului de 650, a staţiei de rialelor mai dăinuie, calificarea dere pentru lucrări de calitate, faţa cetăţenilor perspectiva şi mai lu ratul de radio, cîştigat în vara E timpul ca pionierii care au
110 împreună cu linia de înaltă unor muncitori mai lasă de do aplicarea cu stricteţe a măsuri In oraşul nostru ca şi în alte ora trecută de pionierii din localita cîştigat aparatul de radio la
te la cel de-al doilea Festival concurs, să se bucure şi de fo
tensiune, a magaziei centrale, rit. De asemenea, sînt greutăţi lor izvorîte din propunerile şe ale statului nostru s-au făcut mul minoasă a zilei de mîine. De aceea, loasele lui. Conducerea şcolii
raional al tineretului. Motivul e are datoria să se Îngrijească de
construirea a 275 apartamente în ce priveşte aprovizionarea muncitorilor, folosirea maşini te, dar multe mai sînt şi de făcut. ei sînt ascultaţi cu interes, pentru că acest lucru !
în blocuri, executarea unor căi şantierelor cu materii şi mate lor la maximum, toate acestea Unii cetăţeni ridică probleme legate argumentul lor principal e fapta, şi-n că-i lipseşte autorizaţia de func
ferate de acces la oţelăria nouă riale la timp şi în cantităţi su vor duce la succese noi şi im de stradă, de cartierul lor, cum a fost faţa faptei, care e evidentă, nu poa IULIAN IONAŞ
Siemens Martin, rectificarea rîu. ficiente, sînt lipsuri în folosi portante, la realizarea înainte cazul cetăţeanului Gheorghe Şerban, te fi tăgadă. ţionare. Direcţiunea şcolii ne
Iui Cerna în zona blumingului, rea Ia capacitatea reală a ma de termen a planului de produc care a discutat cu colectivul de agi-
începerea strungăriei de cilin şinilor şi agregatelor. ţie pe anul 1958. 1. B. glijează acest fapt şi din anul
trecut, aparatul de radio a fost
Bogata experienţă a l i i i - factor important N., vorbind despre modul de or taşilor în producţie folosim în rea a arătat că în obiectivele în dicatelor noastre şi experienţa
patra îmbunătăţirea acM ăţn sindicile ganizare a consfătuirilor de pro primul rînd trecerea lor pe ta trecerii socialiste se prevăd în pozitivă acumulată. Conducăto
ducţie, a răspuns unor întrebări bla de onoare a minei, la pro totdeauna şi cele legate de cali rul delegaţiei sovietice, tovară
De curînd, minerii Văii Jiului Pe marginea vizitei membrii comitetului de grupă puse de mai mulţi activişti sin punerea organelor sindicale. To tatea textilelor produse. Brigă şul Şei ah in P. I. a arătat sarci
au primit vizita unei delegaţii delegaţiei sindicale sînt mereu în mijlocul oameni dicali din Valea Jiului. In în varăşilor care timp de 6 luni zile care depăşesc planul la toţi nile care stau în faţa sindicale
de activişti sindicali din Uniu sovietice in Valea Jiului lor, cunosc perfect problemele treprinderile şi minele sovietice, consecutiv se menţin în fruntea indicii, dar nu satisfac întoc lor sovietice — sarcini izvorîte
nea Sovietică. Din delegaţie au ce-i frămîntă, greutăţile pe ca consfătuirile de producţie sînt celorlalţi, li se trece numele în mai calitatea, nu sînt declarate din lucrările plenarei Consiliu
făcut parte activişti sindicali împărtăşit din experienţa sin re le au în producţie şi propun considerate ca acţiuni de mare cartea de aur a exploatării şi ca fruntaşe. Tot pentru continua lui Central al Sindicatelor So
din Consiliul Central al Sindi şefului de sector metode pentru importanţă, ele antrenînd pe li se înmîncază diplome de îmbunătăţire a calităţii produc vietice din ianuarie a.c.
catelor Sovietice, activişti din dicatelor sovietice. îmbunătăţirea procesului de pro muncitori în rezolvarea bunului onoare din partea comitetului ţiei în fabrică se iniţiază ac
ducţie. Tot în cadrul grupei se mers al producţiei. In minele sindical al exploatării. In ace ţiuni obşteşti pentru depistarea In încheierea consfătuirii, to
regiunile Moscova, Kuibîşev şi Grupa sindicală — centrul organizează şi întrecerea socia sovietice se ţin mai întîi adu laşi timp se face prin afişaj, tuturor cauzelor care fac să nu varăşul Petre Iacob, preşedin
Penza. Oaspeţii au vizitat ora de greutate al muncii listă între muncitori sau între nări de producţie pe sectoare presa locală şi staţiile de radio se menţină o calitate superioară. tele Consiliului sindical local
şele şi minele Lupeni şi Petri 1a brigăzi. Organizatorul de grupă, sau secţii, unde se analizează amplificare o largă populariza In aceste acţiuni, care se orga Petroşani, a scos în evidentă
şi au făcut un preţios schimb sindicale ales dintre muncitorii cei mai amănunţit situaţia producţiei fie re a succeselor lor, precum şi importanţa acestui schimb de
de experienţă cu activiştii sindi experimentaţi, se ocupă de popu cărui loc de muncă, succesele şi a metodelor de lucru folosite. nizează de două ori pe lună, in experienţă care a avut loc în
cali din raionul Petroşani. Tovarăşul Mihai Kovacs,' or larizarea fruntaşilor, de propu greutăţile pe care le are briga Pentru ca toate brigăzile şi sec tră şeful secţiei, şefii de brigăzi perioada cind la toate întreprin
ganizatorul unei grupe sindica nerea celor care au nevoie de a- da respectivă. Toate propunerile toarele să aibă condiţii bune de şi muncitori fruntaşi. Pentru derile din raion se desfăşoară
'k le de la mina Petrila, arăta, vor şi măsurile luate sînt trecute îndeplinire ritmică a planului, rebuturi muncitorii sînt penali alegerile noilor organe sindica
bind despre experienţa lor, că jutoare familiare sau de boală, intr-un registru de unde se poa conducerea exploatării este obli zaţi, dar acestea sînt foarte le. Schimbul de păreri făcut, va
Vizita delegaţiei sovietice şi în cadrul grupei sînt rezolvate te apoi, la viitoarea adunare, gată să dea la timp planul de mici, ăvîndu-se în vedere faptul
schimbul de experienţă au avut cele mai importante probleme iar ceilalţi factori de conducere verifica modul cum ele s-au falcat pe sectoare şi brigăzi, să că lupta pentru calitatea pro ajuta reciproc la îmbunătăţirea
loc intr-un moment cind în Valea de producţie şi cele legate de dus la îndeplinire de cei însăr asigure o bună aprovizionare şi ducţiei preocupă în cel mai înalt muncii sindicale şi contribuie la
Jiului, la toate exploatările şi nevoile obşteşti ale membrilor a grupei îşi îndeplinesc atribu cinaţi să le execute. Chestiunile să ţină la zi situaţia întrecerii grad colectivul fabricii ,,KaIi- întărirea prieteniei romîno-sovie-
întreprinderile se duce o inten ei. In grupa sindicală se dezbat care pentru a fi rezolvate au socialiste. De asemenea, comite nin“. iice. „Succesul muncii noastre
cifrele de plan ale brigăzilor de ţiile lor. In general, grupa sin nevoie de un sprijin tehnic din tul de secţie şi cel al întreprin sindicale — spunea tovarăşul
să muncă politică de masă cu mineri, problemele legate de a- partea conducerii exploatării, derii, mobilizează pe toţi mun * Şelahin — se dato-reşte îndru
ocazia alegerilor organelor sin provizionarea locurilor de mun dicală este considerată ca cen sînt expuse de către delegaţii citorii în întrecerea socialistă. mării şi conducerii dc către par
dicale. Aceste alegeri se află că, de protecţia muncitorilor, o- aleşi, în consfătuirea pe întrea In cadrul schimbului de ex tid a organizaţiilor sindicale".
intr-un stadiu înaintat în mai dihna lor, precum şi analiza re trul de greutate al muncii sin ga unitate de producţie. Tot în Calitatea producţiei este perienţă pe linia activităţii sin Introducerea în practică a me
toate minele şi întreprinderile. zultatelor obţinute în întrecerea dicale". aceste consfătuiri sînt desemna un obiectiv principal al dicale, oaspeţii sovietici au mai todelor înaintate de muncă pe
socialistă. „La noi — spunea te şi brigăzile sau sectoarele împărtăşit din experienţa sindi linie sindicală, adaptate la con
De aceea, învăţămintele des fov. Şahov N. N. — secretarul Consfătuirile fruntaşe care primesc stimulen întrecerii socialiste catelor sovietice în privinţa sti diţiile specifice ale exploatărilor
prinse din bogata experienţă a Comitetului Central al sindica de producţie te morale sau materiale. Condu mulării materiale a celor care-şi şi întreprinderilor din Valea Jiu
sindicatelor sovietice sînt un în tului muncitorilor din industria sînt un mijloc important cerile exploatărilor se preocupă In ceea ce priveşte îmbunătă depăşesc planul de producţie, a lui şi din toată regiunea noas
dreptar preţios în munca orga constructoare de maşini din de îm bunătăţire a muncii îndeaproape de rezolvarea ce ţirea şi controlul calităţii pro modului de acordare a ajutoare
nelor sindicale din Valea Jiului. U.R.S.S. — muncii sindicale în rinţelor ridicate în consfătuiri. ducţiei, tovarăşa Stepanova T. lor de boală etc. tră, va duce fără îndoială la
In cadrul discuţiilor prieteneşti grupă i se acordă cea mai mare Participanţii la schimbul de O mare importanţă se acordă N., preşedinta comitetului de în
atenţie. Organizatorul grupei şi experienţă şi-au mai notat învă muncitorilor care obţin cele mai treprindere al fabricii de textile Activiştii sindicali din Valea îmbunătăţirea activităţii obş
avute la Lupeni şi Petrila, pre ţăminte de seamă şi în ce pri
cum şi din expunerile făcute la veşte modul de organizare a bune rezultate în producţie, spu „Kalinin" din Moscova, a sub Jiului, printre care tov. Zamfir teşti şi, implicit, la ridicarea
schimbul de experienţă, oaspeţii consfătuirilor de producţie şi fe
sovietici au apreciat munca po lul de tratare şi urmărire a în nea tovarăşul Seveliov V. I., de liniat unele metode preţioase, fo Marin de la Lupeni,- Miliai Ko necontenită a producţiei şi pro
deplinirii propunerilor făcute de
litică de masă desfăşurată de muncitori. Tovarăşul Şaliov N. oarece socotim că întrecerea so losite în fabrica unde lucrează. vacs de la mina Petrila, Ion ductivităţii muncii, la ridicarea
organele noastre sindicale şi au
cialistă stă la baza succeselor La această fabrică, problema Tiţa de la U.R.U.M.P. şi Ion pe o treaptă mai înaltă a în
noastre Pentru stimularea frun cablaţii producţiei este una din Kovacs, preşedintele comitetului trecerii socialiste — garanţie a
cele mai importante. Vorbitoa sindical comerţ-cooperaţie din îndeplinirii şi depăşirii indicilor
Valea Jiului, ău arătat as-pecle de plan.
interesante din activitatea sin Ing. GH. DUMITRESCO
