Page 16 - 1958-02

P<ag,_4_ DRV MUL SOCIALISMULUI

yJi Nr. 976

Şedinţă festivă R eprim area

ou prilejul aniversării Tratatul mişcării greviste

în A rg e n tin a ‘

romîno - sovietic BUENOS AIRES 4. (Ager­
pres) TASS anunţă : In Argen­

Luni seara a avut loc în sala Ateneului R. P. Romîne, a- tina continuă de trei săptămîni

dunarea festivă organizată de Consiliul general A.R.L.U.S. cu greva funcţionarilor bancari ca­

prilejul celei de-a 10-a aniversări a semnării Tratatului de prie­ re cer majorarea salariilor şi

tenie, colaborare şi asistentă mutuală intre R.P. Romină şi îmbunătăţirea condiţiilor de

U.R.S.S. muncă. In baza decretului gu­

La adunarea festivă au luat parte conducătorii partidului Consecinţele parficipirii Franţei vernului cu privire la interzice­
" Ş l statului nostru, membri ai C.C. al P.M.R. şi membri ai gu­ rea pe termen de 40 de zile a
grevelor de orice fel, împotriva
In Grecia continui compania de protestvernului, conducători ai instituţiilor centrale şi ai organizaţii-
' lor obşteşti, activişti de partid, de stat şi ai organizaţiilor oa­
menilor muncii, oameni de ştiinţă, artă şi cultură, generali şi împotriva bazelor atomice la „piaţa comună" greviştilor au fost luate măsuri
ofiţeri superiori, fruntaşi în muncă din intreprinderile şi insti­ represive. Printre altele a fost
înlăturată conducerea Asociaţiei
tuţiile Capitalei, ziarişti.
In loja oficială au luat loc tovarăşii: Gheorghe Gheorghiu- ATENA 4 (Agerpres). — Or­ condamnă planurile americane PARIS 4. — Corespondentul Săptămînalul „Temcigriage funcţionarilor bancari, a fost în­
ganizaţiile politice şi sindicate­ de transformare a ţării într-o Agerpres anunţă : Articolele a- Chre*'en“ scrie la rîndul său că chis sediul asociaţiei şi au fost
Dej, Emil Bodnăraş, Nicolae Ceauşescu, Alexandru Drăghici, le profesionale din întreaga bază pentru un război atomic. părute în ultimul timp în presa Franţa este cea mai slab pregă­ operate numeroase arestări. Po­
Grecie continuă campania de franceză oglindesc îngrijorarea tită pentru noul său rol în ca­ trivit datelor Ligii argentiniene
Alexandru Moghioroş, Dumitru Coliu, Ion Gh. Maurer, Janoş protest împotriva planurilor de Sindicatul muncitorilor beto­ ce domneşte în numeroase cercuri drul „pieţii comune". Franţa a de luptă pentru drepturile omu­
y Fazekas, Vladimir Gheorghiu. instalare pe teritoriul grec a nieri din Pireu a adresat parla­ economice franceze în legă­ aderat la „piaţa comună" fiind lui, numărul arestaţilor se ci­
unor baze atomice şi a rampe­ mentului o telegramă de protest tură cu viitoarele consecinţe frează la 800.
In prezidiul adunării au luat loc tovarăşii Chivu Stoica, lor pentru lansarea rachetelor, în care cere ca în Grecia să ale participării Franţei la acor­ complect lipsită de valută. Ea are
Petre Borilă, Constantin Pirvulescu, general colonel Leontin întruniţi într-o şedinţă comună, nu fie instalate rampe pentru dul cu privire la „piaţa comu- nevoie de o limitare a impor­ Cu toate aceste măsuri, func­
tineri din diferite partide poli­ lansarea de rachete deoarece a- nă“. turilor şi nu de o desfiinţare a ţionarii bancari continuă lupta
Sălăjan, Ştefan Voitec, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bu­ tice : Partidul agrarian grec, ceasta va însemna distrugerea taxelor vamale care duce la spo­ pentru satisfacerea revendicări­
cureşti, A. A. Epişev, Atanase Joja, A. Bunaciu, acad. prof. P. Partidul democrat al poporului totală a ţării?. Uniunea persona­ După cum se ştie, deşi acest rirea importurilor. lor lor. Conducătorii asociaţiei
muncitor, Uniunea democrată de lului de la societăţile de gaz acord a fost încheiat, realizarea insistă asupra încetării ameste­
' Constantinescu-Iaşi, F. Dănălache, Nicolae Pascu, acad. prof. stînga, Partidul progresist şi aerian din Atena cere de aseme­ lui practică nu , va începe de- Unii comentator? de politică cului guvernului în treburile a-
Partidul progresist de centru, nea ca Grecia să nu participe cît la 1 ianuarie 1959 cînd ta­ externă subliniază un alt aspect sociaţiei, asupra eliberării tutu­
dr. Şt. Milcu, Virgil Trofin. au adoptat o moţiune în care la pregătirile pentru un nou răz­ xele vamale vor fi reduse cu 10 al participării Franţei la „piaţa ror arestaţilor şi asupra ducerii
boi. la sută. comună" şi anume acela privi­ de tratative privitoare la satis­
Adunarea festivă a fost deschisă de acad. prof. P. Constan- tor la suveranitatea ţării. Zia­ facerea revendicărilor grevişti­
Comparînd potenţialul econo­ rul „L’Humanite" subliniază lor.
' tinescu-Iaşi, vicepreşedinte al Consiliului General A.R.L.U.S. mic al partenerilor Franţei din astfel că participarea la „piaţa
Despre cea de-a 10-a aniversare a semnării Tratatului de cadrul „pieţii comune", mulţi comună" duce la o ştirbire a Lupta anticoionială
oameni politici şi reprezentanţi
prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală intre R. P. Romină ai cercurilor economice france­ suveranităţii naţionale deoarece în Africa
ze subliniază că Franţa va a- legăturile economice ale ţării se
şi Uniunea Sovietică, a vorbit tovarăşul Avram Bunaciu, rnem- vea de făcut faţă unei concu­ află sub controlul organelor de PARIS 4 .(Agerpres) La
renţe puternice. „Germania este conducere ale acestei uniuni. DAKAR (Senegal) a avut loc
. bru al C.C. al P.M.R., ministrul Afacerilor Externe al R.P. Ro- partenera principală a Franţei „Franţa riscă să piardă orice o conferinţă a reprezentanţilor
în cadrul „pieţii comune’”, scrie libertate în relaţiile sale cu ţă ­ tuturor partidelor politice din
mine. „L’Express". Ea este o rivală rile care nu fac parte din „piaţa Senegal care au elaborat un
primejdioasă în comerţul cu comună". Germania occidentală program minimal, la baza că­
A luat apoi cuvîntul ambasadorul Uniunii Sovietice la Bu­ mărfurile industriale şi cu uti­ îşi va'instaura dominaţia în or­ ruia stă cererea cu privire la
cureşti, A. A. Epişev. laj. Lipsite de taxele vamale ganele de conducere ale noului „autonomia internă deplină" a
prolecţionîste .mărfurile noastre bloc economic.
Cuvîntările au fost subliniate în repetate rînduri prin pu­ vor putea face cu greu faţă
concurenţei vest-germane“. „Unele ramuri industriale
ternice aplauze. Asistenţa a manifestat călduros pentru prie­ Comuniştii şi socialiştii j aponezi cer sau unele întreprinderi, scrie
„L’Humanite" vor dispare sub
tenia indestructibilă dintre poporul romîn şi marele popor so­

vietic, pentru noi succese /ie tărîmul colaborării rodnice, fră­ dizolvarea imediată a parlamentului
ţeşti, intre cele două ţări.

După adunarea festivă a avut loc un concert festiv dat de

orchestra simfonică a radiodifuziunii, dirijată de Alfred Ales- TOKIO 4 (Agerpres). — Zia­ tru dizolvarea parlamentului şi
rul „Akahata” publică un inter­ efectuarea cît mai grabnică a
sandrescu, maestru emerit al. artei. ¦ (Agerpreş) viu acordat de Nosaka, prim se­ unor noi alegeri. ,E1 a anunţat
cretar a! C.C. al P.C. din Japo­ că C.C. al P.C. din Japonia pre­
cjnfmţLP&a ditilrt populaţia nia, despre situaţia .internă a găteşte convocarea în februarie
m uiată fi utaqluam. ţării, politica Partidului • Comu­ a.c. a unei conferinţe naţionale
din rf). rlLutyaită nist, şi alte probleme. pentru stabilirea activităţii par­
tidului in campania electorală.

BUDAPESTA 4 Coresponden­ organizat adunari festive urma­ Arătînd că opinia publică din - loviturile concurenţei. Lupta de Africii occidentale şi ecuatoria'
concurenţă între cele şase ţări le franceze. Autorul programu­
i c c l i r i l i i secretarului generaltul Agerpres anunţă: In ultime­ te de bogate programe cultural Japonia cere tot mai insistent
le zile populaţia romină .şi ma­ artistice la care şi-au dat con­ dizolvarea parlamentului în timp va deveni deosebit de ascuţită. lui arată că acordarea autono­
ce actualul guvern evită acest al P. C. din indonezia Situaţia oamenilor muncii se va miei interne trebuie să consti­
ghiară din localităţile Gyula, cursul elevii şcolilor maghiare lucru, Nosaka a subliniat deo­ înrăutăţi deoarece atît monopo­ tuie un prim pas pe calea obţi­
sebita importanţă ;a, unităţii de lurile din Franţa cît şi cele din nerii independenţei naţionale şi-
Mehkerek şi Ketegyhaza din ju­ şi romîne, precum şi ansambluri acţiune a Partidului Comunist DJAKARTA 4 (Agerpres). La liştii străini mai continuă unel­ Germania occidentală îşi vor a stabilirii pe o bază nouă a
şi Partidului socialist, precum 3 februarie ziarul „ITari an Rak- tirile lor. Dar, a spus Aidit, ei rezolva dificultăţile întîmpinate relaţiilor dintre Franţa şi pose­
deţul Bekes a luat parte in nu­ culturale locale. şi a altor organizaţii democra­ jat” a publicat declaraţia se­ nu sfnt în stare să pună tnîna în această luptă pe seama cla­ siunile ei din Africa occidentală
tice în scopul creării unui front cretarului general al Partidului pe puterea centrală pe nici o sei muncitoare". şi ecuatorială.
măr mare la sărbătorirea împli­ La aceste manifestări au par­ unit. Comunist din Indonezia, Aidit, cale.
în care este analizată actuala
nirii unui deceniu de la semna­ ticipat reprezentanţi ai Frontu­ In prezent Partidul Comu­ situaţie politică din ţară. Aidit încercările de a crea statul
nist, Partidul socialist, sindica­ a declarat că după eşecul aten­ Sumatra sau un guvern indone­
rea Tratatului de prietenie, co- lui patriotic popular, Kovacs tele'şi organizaţiile democrate, tatului la viaţa preşedintelui zian în Sumatra arată dispera­
a spus îrr continuare Nosaka, Sukarno şi după ce poporul şi rea şi deruta forţelor reacţiona­
Jaboraje- şi asistenţă mutuală Peter .director în Ministerul desfăşoară o luptă activă pen­ guvernul Indoneziei au păşit pe re. Aidit a subliniat că noile
calea revoluţionară a luptei de uneltiri ale reacţiunii întîmpină
intre R. P. Romină şi R. P, Un­ Culturii, reprezentanţi ai comi­ eliberare a Iriauului de vest, hotărîrca fermă a guvernului
reacţionarii din ţară şi imperia- central ş i ' a conducerii forţelor
gară. Cu această ocazie consili­ tetelor judeţean şi de plasă al armate şi rezistenţa maselor pa­
triotice din Sumatra.
ul Frontului patriotic popular a P.M.S.U. şi ai comitetelor exe-

— cutive ale sfaturilor populare. La S c u r te ştiri...........................111

invitaţia consiliului naţional al
In U .R .S .S . a u - f o s t . Frontului patriotic popular, ,1a

construite dispozitive aceste manifestări au participat MOSCOVA. -T- La 2 februarie, S.R. 31 ianuarie, au fost arestaţi 11 stu­
şi reprezentanţi ai ambasadei Slriganov .însărcinatul cu afaceri ad- denţi de la universitatea „Humboldl"
inferim al U.R.S.S. la Washington a din Berlin care au difuzat în rîndul
automate de semnalizare R.P. Romîne la Budapesta. remis Departamentului de Stat al studenţilor din Berlinul occidental re­
S.U.A., spre a fi predat lui D. Eisen- vista lor siudenţească şi au discutat
a incendiilor :x:-y.vX C vX ::: Rechemarea ambasadorului a- hoxver, preşedintele Statelor Unite ale cu ei probleme privind lupta împotriva
meriican' Allison din Djakarta, Ainericii, un mesaj din partea lui N.A. pregătirii unui război atomic şi crea­
LENINGRAD 4 (Agerpres) a subliniat Aidit, este o dovadă Bulgaiiin, preşedintele Consiliului de rea în Europa a unei zone denucleari-
TASS an u n ţă : La expoziţia per­ a eşecului politicii imperialişti­ Miniştri al U.R.S.S. zate.
manentă a mijloacelor tehnice lor în Indonezia.
pentru combaterea incendiilor a- CARACAS. — In Venezuela conti­ LONDRA. — Ziarul „Observer“ pu­
tenţia vizitatorilor este atrasă -0 -- nuă să fie căutaţi foştii agenţi ni blică sub semnătura deputatului la­
poliţiei secrete a lui Jimeriez, care burist VI. Denis Healey un articol in
de noi exponate interesante. A- ifiţlJL Guvernul indonezian mai întreprind atacuri armate asupra care acesta îşi exprimă părerea că
cestea sini dispozitive automate a naţionalizat industria populaţiei şi chiar a clădirilor gu­ în scopul asigurării păcii este nece­
care semnalizează izbucnirea in­ i i i «»1 vernamentale. Astfel, la Caracas gar­ sar să se creeze o zonă neutră în
cendiului^ petroliferă da naţională a respins un atac al ţi­ Europa centrală.
nui grup de foşti poliţişti a lui Ji-
Aparatul are o construcţie DJAKARTA 4 (Agerpres). — menez împotriva unei clădiri. PARIS. — Ziarul „L’Humanite" a-
simplă, La apariţia unei flăcări Guvernul indonezian a retras nunjă că Consiliul municipal din Tou-
mecanismul acestuia reacţionând trustului petrolifer „Royal Dutch PARIS. — Comentînd împrumutul lon, din care fac parte reprezentanţi
la radiaţie, transmite impulsii Shell Oii” dreptul de a exploata acordat de S.U.A. Franţei, ziarul cercu­ a patru partide, s-a pronunţat în
staţiei de semnalizare.. Pe pupi­ terenurile petrolifere din provin- rilor industriale şi financiare fran­ unanimitate împotriva instalării pe te­
tru la pompierul de serviciu se oiia Atjeh şi din Sumatra de ceze „l.es Echos" subliniază că con­ ritoriul Franţei de rampe pentru lan­
'aprinde o lampă şi se emite un nord. Totodată instalaţiile şi te­ diţiile în care se acordă împrumutul sarea de rachete şl pentru promovarea
semnal sonor. Acest aparat este renurile petrolifere din aceste înseamnă stabilirea unui control străin unei politici de dezarmare generală,
destinat depozitelor, garajelor, zone au fost declarate proprie­ asupra economiei franceze. controlată şi concomitentă.
secţiilor unde există pericol de tatea statului.
incendiu. NEW YORK. — Situaţia celor 9 e- ROMA. — In diferite provincii din
Generalul Nasution, şeful sta­ levi negri care frecventează şcoala Italia continuă lupta îndîrjită a ţăra­
Un alt dispozitiv — „Atini" tului major al armatei indone­ medie centrală din Little Rock (statul nilor şi muncitorilor agricoli pentru
— semnalizator termic automat ziene, care a luat această mă­ Arkansas) devine tot mai periculoasă. îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi
de incendii îndeplineşte exact a- sură în baza împuternicirilor de Huliganii rasişti atacă aproape în fie­ viaţă. In provincia Ravenna, 60.000 de
ceeaşi funcţie, dar este declanşat care zi pe elevii negri. Nu demult un muncitori agricoli, dijmaşi, mici aren­
huligan în vîrstă de 17 ani a bătut daşi şi mici proprietari de pămînt au
prin acţiunea energiei calorice. care dispune, a declarat că prin pe eleva neagră Minnie Jeane Brown, organizat mari mitinguri şi demonstra­
iar poliţia a refuzat să ia măsuri. ţii, cerind mărirea salariilor şi asigu­
Un al treilea aparat — „Dapi“ această acţiune va fi asigurată rarea de lucru pentru muncitorii a-
BERLIN. — După cum anunţă a-
— semnalizator automat de in­ Capitala Republicii Populare Albania a căpătat în anii puterii populare un aspect mai atrăgător, mai frumos. continuarea extracţiei de petrol

cendii ,începe să funcţioneze Au fost construite noi blocuri şi cartiere. In clişeul nostru vă prezentării una din noile clădiri de pe bulevardul într-o serie de regiuni unde ea

cind in clădire apare fum. Stalin din Tirana. era sabotată de olandezi.

OOOOOOOOOC^COOOOCiOOOCOOOC c ’ \ / v* V V V V \ )000 - genţia ADN, în Berlinul occidental, la gricoli.

Note şi comentarii Opinia publică vest-germană cere Iir •¦¦:i!>l
re vi/Aii rea politicii externe
P ro m isiu n i Concluzia la început de mărfuri de pe piaţa amâni- pla cerfre a 'Unui general a R. F. Germane M A G A ZIN

guvernare promisiuni cu cană. de- peste; oţean.

Presa americană a în­ carul la sfirşit „reali- Qu alie cuvinte legea a- ' ', ¦ v\ - ’ BONN 4 (Agerpres)". =- In ne, de nuanţele cele mai dife JOI 6 FEBRUARIE 1958

ceput de pe acum să se zări"., amare. minlilă la început, o le- . , , Libertate“ urma dezbaterilor parlamentare rite, continuă să ducă o cam SPECTACOLE CINEMATOGRAFICE
ocupe de alegerile pentru
de politică externă în cadrul panie susţinută în favoarea re­ Don Juan, ORAŞTIE: Lumea tăcerii;
congresul S.U.A.; care vor Hâzii 'ge a iluziilor. cărora o . serie de deputaţi ai vizuirii actualei politici exter­ DEVA: Lumea tăcerii; PETROŞANI: S1MER1A: Vrăjitoarea; HAŢEG: In-
opoziţiei au acuzat guvernul ne a Republicii federale, consi- cinema: -„1 Noiembrie": Simfonia Le­ lilnire Ia b a l; BARU MARE; Sinha
avea loc în noiembrie a.c. Presa burgheză din Fran­ Adenauer că a împiedicat .în derînd-o ca potrivnică interese­ ningradului ; cinema „Alexandru Sa­ M oca; LONEA: Călătorie în tinereţe;
Majoritatea ziarelor care mod sistematic reunificarea ţă­ lor naţionale germane. bia" : Moulin R ouge; ALBA IU LIA : APOLDU DE S U S : Ghimpele; ZLAT-
In Statele Unite există Invitaţie la... ţa ridică în slăvi pretinsul
democratism al statului
reprezintă cercurile din o- o lege denumită .anii- sinucidere
francez. La noi (NR —
poziţie se ocupă de neres- irust“. Scopul ei, spune-se,
Unele ziare franceze cluc Ţranfa ) spun ziarele, e- rii, în întreaga Germanie occi­ Astfel, influentul ziar burghez O noapte de carnaval; BRAD: Găilc N A : Romeo şi Juliela; TEIUŞ: Ghim­
pectarea promisiunilor fă- este de a garanta libertatea
o zgomotoasă campanie xisiă o libertate absolută dentală şe ridică glasul de pro­ „Die Welt“ publică un articol dragostei: SEBEŞ : Camelia ; ILIA: pele.
cute de actualul preşedinte, concurenţei pe piaţa corner-
Să spicuim cîteva din spu- dală pentru întreprinderile pentru justificarea inslală- a P rim irilo r ,a organiză­ de fond în care arată că „for­
rii de rampe pentru lansa- îiilor 'politice, sindicale, de test împotriva actualei politici ţele cele mai lucide ale cercu­ SELECŢIUNI DIN PR: GRAMUL DF RADIO
sete preşedintelui în pre- mici. Sus-numita lege, ca rea rachetelor pe teritoriul breaslă, ¦o egalitate: de in- guvernamentale. rilor politice vest-germane se
cedenta campanie eleclora- de altfel multe legi ame- Franţei. Cel mai zelos pare îndepărtează azi tot mai rrtuli Progtatuul l : 6,45 Album şcolar? 7,10 cîntecuî şi jocul pe întinsul patriei;
lă : şomajul de masă nu ricane, prezintă se/ioase vidiat între cetăţenii de na­ Vicepreşedintele partidului li- de linia promovată de Ade­ Concert, de dimineaţă; 8,00 Materiale 14,40 Muzică distractivă; 17,00 Gîntă
ţionalităţi.,K rasă, convingeri ber-democrat, Mende, a rostit nauer, din presă; .9,00 Muzică din opere; Ion Gfeţuj 17,15 Să învăţăm limba
a fi îtisă organul socialiş­ luni o cuvîntare radiodifuzată 9.30 Legendele Olimpului; 11,03 Me­ rusă cîntînd; 17,30 Muzică uşoară
va mai lovi niciodată po- simptome de lege... iluzorie, tilor francezi, „Poputaire politice diferite ş.ain.d. în care a arătat că acuzaţiile Ziarul „Suddeutsche Zeitung“ lodii populare romîneşti; 12,30 Mu­ 18,55 Sfatul medicului: „Caverna tu­
porul american — astăzi Faptele întăresc argumen- aduse lui Adenauer în Bundes- zică uşoară; 14,00 Muzică de estradă; berculoasă" ; 19,05 Cronica ştiinţifică;

există în Statele Unite 4 tul. Intre anii 1952 — 1955 de Paris". Argumentele pro Toate bune> s'ar P“tea SPU'

milioane şom erii guvernul 11.000 comercianţi de colo- abundâ de la un capăt la ne• Dar ce. ie taci ctl ho‘ ^ tag- cu privire la faptul că po­ publică un editorial'consacrat în 15,05 Melodii populare; 16,15 Vor­ 19,15 Muzică de estradă; 19,45 De la
va ajuta statele la con- niale cu amănuntul . şi-au altul al articolelor sale. Se iărîrea _guvernului francez litica 'sa împiedică reunificarea întregime planului Rapacki, în beşte Mosc'ova; 17, 25 Vreau să ştiu; corespondenţii noştri voluntari; 19,55
strucţia de şcoli — proiec- lichidat afacerile, adică au vorbeşte de securitate, forţă, din 28 ianuarie' a.c. de a sînt întfutotul întemeiate. „Cri­ care se pronunţă de asemenea 18.30 Muzică uşoară de Saşa Cosman Noapte bună co p ii; 20,00 Tribuna Ra­
tul de lege n-d fost răci dat faliment. Locul lor a apărarea teritoriului fran- interzice Uniunea studenţi- tica Iul Dehler şi a lui Heine- pentru adoptarea propunerilor şi Gelu ' Solomonescu i 19,05 Muzică dio 20,45 Muzică populară romînească
lor algerieni. populară romînească; 19,30 Transmi­ din A rdeal; 22,30 cărţi şi eroi.
măcar adoptat; se va lărgi fost luat de 9.000 aşa-zise r-ez, de aşa-zisa. invazie co-
>000000
construcţia de locuinţe . magazine „stiper-markeţs", munistă etc. Cu alte cuvinte, 'vorba S mann, a declarat Mende, nu a cuprinse în , acest plan-. ¦ „Din siune din sala • Ateneului, a concertu­ BULETINE DE ŞTIRI:

fondurile au fost reduse filiale ale marilor între-Un singur argument lip- *faSulei lui 'Alexandreseu: ^ putut fi respinsă nici de depu­ punct de vedere al intereselor lui corului Filarmonicii de Stat 5,00 : 6,00 ; 7,00; 11,001 13,00;

considerabil; impozitele vor prinderi care controlează seştef odată cu instalarea N o i vrem egalitate dar nu taţii creşlin democraţi şi nici de reunificării, planul Rapacki ofe­ „George Enfescu" ; 21,40 Muzica popu­ 15,00; 17,00; 19,00 : 20,00 ; 22,00 ;

fi reduse — au crescut cu astăzi 86 la sută din 'vo~- rampelor, Franţa este irivi- (spunem noi), pentru¦ al- 23,52 (programul I), 14,00; 16,00;
18,00 j 21,00 1 23,00 (programul 11).
5 miliarde etc.- etc. . tumultotal al producţiei de tată la sinucidere, la silii- gerieni. ¦ . cancelar. ră perspective înseninate", scrie' lară'romînească ; ’ 22i30 Concert de

oero ( > 0 * 0 0 0 0 0 bOOOOOXX^OOOOOOOOOOOOOOOOOOCOOOOO OOOOOOOOOOO o 6 O©< i n t c . ' ©©©--I Numeroase ziare vesl ge'rma- ziarul.' ¦Ţ, esiradâJ Programul 11: H,03 Răsună

Redacţia şi administraţia ziarului str. O Martie nr. S, Telefon: ÎS’? 189. Taxa plătită în nttmerar conform aprobă:ii Direcţiunii Generale UTT.R nr. 236.320 din 6 noiembrie 1919. — Tiparul: Întreprinderea Poligrafica ,1 Mai" — DEVA.