Page 18 - 1958-02

Pag;
O gospodărie colectivă
eu largi perspective de viitor
' Gospodăria colectivă „înfrăţirea" din
Jeledinţi, raionul Grăştie, are abia doi
ani de activitate. Cu toate acestea ea
se numără printre gospodăriile colec­
tive cu rezultate îmbucurătoare şi cu
largi perspective de viitor. Pe la ju­
mătatea lunii ianuarie din acest an,
colectiviştii s-au întrunit^ ca de obicei,
în tro adunare generală pentru a as­
culta darea de seamă a consiliului de
conducere asupra activităţi desfăşu­
rate în anul precedent. In această a-
dunăre au ieşit la iveală o serie de
rezultate îmbucurătoare obţinute de har­
nicii colectivişti din Jeledinţi.
Producţii bogate —
venituri mari
’Atît darea de seamă, cît şi discu­
ţiile au scos în evidenţă faptul că
prin eforturile depuse de colectivişti
. u ajutorul S.MT.-ului şi a agronomi­
lor, s-a ajuns ca întreaga suprafaţă
de teren arabil de 808 ha. să se lu­
creze, în anul trecut, la timp şi în
l une condiţiuni agrotehnice, obţinîndu-
cp astfel recolte bogate la toate galtu-'
rilci '•
Datorită acestui fapt a fost posibil
să se repartizeze la sfîrşitul anului
pentru fiecare zi-muncă cîte 5 kg. grîu;
7,500 kg. porumb, 2,100 kg. cartofi,
peste 25 kg. furaje, cîte 7 lei, precum
şi mari cantităţi de orz, ovăz, floarea-’
soarelui, ţuică, talpă, piele, bumbao şi
alte produse. Familia colectivistului
Avram Vinţe, compusă din două braţe
de munoă, a dus acasă la sfîrşitul
anului 2.715 kg. grîu, 4.073 kg. po­
rumb, 180 kg. orz, 923 kg. ovăz, 180 fără ă dezvolta puternic fondul de
kg. floarea-soarclui, 1.140 kg. cartofi, bază, nu este posibilă întărirea pu-
ŢŞ.......................................................? •
Comisie sportivă cu activitate rodnică
PETROŞANI (de la subre- bază U.T.M. de pe lîngă Trus­
ţia noastră voluntară.
Zilele trecute la Comitetul de loc colectivul sportiv, din
r mal U.T.M. Petroşani, a a- care cauză mulţi tineri au ră­
loc şedinţa de analiză a mas în afara concursurilor.
ncii comisiei raionale de or- Unele colective sportive din
.lizare a celei de-a IlI-a edi- Petroşani şi Lonea nu ţin o evi­
; : a Spartachiadel de iarnă a denţă clară a participanţilor,
ti creţului.
( onstituită în scopul de a coor- participanţi nu cuprinde şi pe
’y. i întreaga activitate a co- aceşti tineri participanţi.
:cZvelor sportive de pe lîngă Participanţii la discuţii au
it aprinderile şi şcolile din ra- făcut şi multe propuneri inte­
.on:il Petroşani, comisia, în şe­ resante cum ar fi 3 crearea căr­
dinţa ţinută recent a scos la ţii de onoare, sau a registrului
: eală situaţia reală a desfăşu- istoric al spartachiadei, în care
rii primei etape a spartachia- fiecare colectiv sportiv poate să
: pe colective, în raionul Pe- înscrie diferite aspecte din ca­
;ani. , .
Pin informarea prezentată de chiar Biografia unor sportivi
1 v Vasile Hlopeţki, preşedin­ începători şi altele.
tele U.C.F.S. a raionului Petro­ Din partea U.C.F.S. Bucu­
şani, s-au putut desprinde unele reşti, a luat cuvîntul tov. Ma­
părţi pozitive faţă de ediţiile
anterioare ale spartachiadei de
iarnă. Astfel pînă la 20 ianua­
rie a.c. în raionul Petroşani au
fost antrenaţi un număr de
15.000 de tineri (persoane fizi­ zare a spartachiadei, este lău­
ce) la mai multe discipline spor­ dabilă, întrucît duce la reuşita
tive, numărul lor urmînd a
creşte în viitoarele concursuri
ce se vor desfăşura pînă la 16
februarie, a.c., data închiderii
primei etape pe colectiv.
Concursurile de săniuţe, frîn-
te, schi', şah şi gimnastică au
fost organizate în bune con’dî-
tiuni de către toate colectivele
din raion. De asemenea, con­
cursurile de tenis de masă au
început a prinde viaţă datorită
sprijinului acordat de U.C.F.S.
regională, care a pus la dispozi­
ţia tinerilor sportivi mingile
necesare.
Alte părţi pozitive ale acti­
vităţii desfăşurate pînă în pre­
zent constau în : asistenţa me­
dicală acordată sportivilor de
către secţia raionala sanitară,
confecţionarea de afişe pe plan
local în raport cu specificul de
muncă al unor întreprinderi şi
şcoli ca U.R.U.M.P., Şcoala
profesională Petroşani etc. De
asemenea, legarea concursurilor
sportive din . cadrul spartachia­
dei de alegerea de deputaţi în
sfaturile populare a făcut ca
sportivii să cunoască pe candi­
daţii F.D.P. propuşi pentru ale­
gerile din 2 martie.
In continuarea şedinţei, mem­
brii comisiei1 au discutat şi u*
nele probleme în care se bate
pasul pe loc. Lipsa de preocu­
pare a unor secretari U.T.M.
de la întreprinderile din raionul
Petroşani, a făcut ca nu toţi u-
temiştii şi neutemiştii să ia par­
te activă la concursurile spor­
tive organizate. Organizaţia de
cantităţi însemnate de talpă, piele, bum- terli economice a gospodăriei colective.
ban, ţuică,peste un vagon şi jumătate
de ^ suma de 3’801 lei’
Colectivistul Samoilă Gdrfi are 72
de ani. El a muncit singur în gospo­
dăria colectivă, iar munca i-â fost
răsplătită cu următoarele cantităţi de
produse: 900 kg. grîu, 1.350 kg. po­
rumb, 60 kg. orz, 306 kg. ovăz, 60 kg.
floarea’-soarelui, 378 kg. cartofi, pre­
cum şi cantităţi însemnate de talpă,
piele, ţuică, bumbac, furaje şi suma de
1.260 lei. ••
In toamna trecută, colectiviştii —
însufleţiţi de realizările obţinute în
anul trecut — au acordat o mare a-
tenţie lucrărilor de însămînţare.
Cu grîu s-au însămînţat 120
ha., 10 ha. s-au însămînţat cu
orz de toamnă. Din acestea 50
ha. au fost îngrăşate cu băle-
gar, 10 ha cu îngrăşăminte chimice,
iar restul terenului a fost trifoi şi nu
era nevoie să mai fie îngrăşat înainte
de însămtnţarea sa cu grîu. Golecti-
viştii au creat astfel condiţiile pentru
ca în acest an să realizeze o recoltă
şi mai bogată;
Se dezvoltă fondul
de bază
* -•* !» '* Membrii gospodăriei colective nu s-au măvară, colectiviştii au prevăzut în
mulţumit să repartizeze veniturile din
anul trecut mimai la zile-muncă. O
parte însemnată din aceste venituri au
fost dirijate înspre dezvoltarea fon­
dului de bază, care este izvorul prin­
cipal al tuturor veniturilor gospodăriei
colective, Ei au fost ajutaţi de către
organizaţia de bază să înţeleagă că
tul 7 construcţii nu a sprijinit
din care cauză cifra de 15.000
. . ni drul spartachiadei, rezultate şi
rin Nicolae, care a arătat că
iniţiativa Comitetului raional
U.T.M. Petroşani de a analiza
activitatea comisiei de organi­
Rezultatul unei activităţi harnice
O atmosferă primitoare, cal­
dă, ne-a intimpinat la intrarea
in biblioteca sătească din co­
muna Petreşti, raionul Sebeş.
Perdeluţele albe la ferestre, flo­
rile vii, aşezate in ghivece fru­
mos întreţinute, curăţenia şi or­
dinea ce domneau aici, standu­
rile de cărţi şi rafturile ticsite
cu mii de volume, toate ne-au
îndemnat să poposim citeva mi­
nute in această lume a cărţilor.
1^ Aici am cunoscut-o intr-o sea­
ră pe bibliotecara Ioana Zdren-
ghea, femeia care a ştiut cu a-
tîta pricepere să dea aspect fami­
liar bibliotecii pe care o con­
duce.
Din comunicările ei, cit şi cu
ajutorul documentelor ţinute la
zi — registrul de activitate, in­
formări, fişe de cititori, planuri
de muncă — am aflat o seamă
de realizări ale bibliotecii, cît şi
perspectivele de viitor in mun­
ca cu cartea.
Cu toate că in comuna Pe­
treşti mai există o biblioteca la
fabrica de hirtie, totuşi bibliote­
cara Ioana Zdrenghea, ajutată
de un colectiv numeros, şi mai
ales de responsabilele cercurilor
de citit, a ştiut să atragă în a-
nul care a trecut un număr de
814 cititori, care au citit 5.904
cărţi.
Din acţiunile de masă între­
prinse de această bibliotecă, să
amintim doar cîteva : procese
literare, recenzii, seri literare
închinate operelor lui Erninescu,
Alecsandri, Sadoveanu etc.
Iri general, acţiunile nu s-au
mărginit la simple conferinţe
In anul 1957, colectiviştii au construit cut cabinetul tehnic a dus o ac­
o magazie pentru cereale cu o capaci­
tate de 14 vagoane, un pătul pentru
porumb cu o capacitate de 5 vagoane
şi o remiză pentru adăpostirea utilajului
în lungime de 30 m. şi lată de 8 m.
In afară de acestea au mai fost cum­
părate un cîntar bascul şi un autoca­
mion. Ferma de oi a fost mărită în
cursul anului cu încă 200 capete.
Pentru dezvoltarea gospodăriei co­
lective, colectiviştii au hotărît, în adu­
narea generală, ca în primăvara aces­
tui an să înfiinţeze o fermă de porci
care să aibă la început 10 scroafe de
prăsilă şi 20 porci care să fie puşi la
îngrăşat. Au mai hotărît să constru­
iască în cursul anului curent o ma­
ternitate cu o capacitate de 20 scroafe,
un grajd pentru 50 capete bovine şi
să cumpere un tractor U.T.O.S. cu
remorcă. Important este şi faptul că ei
au stabilit să ia fiinţă în cadrul gos-
podăriei, pe lîngă atelierul de fierărie
?> un atelier de tîmplărie.
In ceea ce priveşte culturile de pri­
planul de producţie ca pe lîngă plan­
tele cultivate pînă acum, să cultive 3
ha. cu tutun şi să înfiinţeze o grădină
de legume şi zarzavaturi pe o supra­
faţă de 8 ha, »>
Realizarea acestor sarcini deschid
perspective şi mai mari pentru gospo­
dăria colectivă din Jeledinţi. Şi nu în­
cape nici o îndoială că harnicii colec­
tivişti le vor realiza şi chiar depăşi.
ZEVEDEI s a m o il a
corespondent
desfăşurării concursurilor. De
asemenea din cele constatate
pe teren, în cadrul muncii de în­
drumare şi control, tov. Marin
Nicolae a arătat că cele discu­
tate corespund intereselor miş­
cării noastre sportive, iar fap­
tul că în cadrul raionului s-au
organizat şi concursuri în cin-
sîea alegerilor de deputaţi în
sfaturile populare, fac ca tine­
rii noştri să participe activ la
campania electorală.
In încheierea şedinţei, a luat
cuvîntul tov. Bîldea, membru al
Comitetului raional U.T.M. Pe­
troşani, care a aratat că prima
etapă a spartachiadei de iarnă
se desfăşoară la un nivel satis­
făcător, indicînd membrilor co­
misiei sarcinile de viitor.
In după-amiaza aceleaşi zile,
membrii comisiei raionale de or­
ganizare a spartachiadei au
participat la desfăşurarea pri­
mei etape a spartachiadei in co­
lectivul sportiv nou înfiinţai
„30 Decembrie" de pe lîngă
Şcoala profesională Petroşani.
Prof. ION V. FANE
sau expuneri asupra valorii ope­
relor autorilor prezentaţi, ci ele
au fost însoţite întotdeauna de
ceva nou, interesant in modul de
desfăşurare. Aşa, spre exemplu,
au fost puse in scenă principa­
lele lucrări ale clasicilor noş­
tri : Alecsandri, Caragiale, sce-
narizate unele din cele mai fru­
moase poezii ale lui Erninescu :
„Luceafărul", „împărat şi prole­
tar", „Scrisoarea III-a“, fotosin-
3u-se în acest scop cu ajutorul
Teatrului de stat din Sibiu, cos­
tumaţii adecvate, iar cu spriji­
nul fanfarei căminului cultural
din localitate, muzica necesară
asigurării atmosferei.
Să nu ne mirăm deci că la
Petreşti, cu ocazia serilor lite­
rare şi a proceselor literare, sala
căminului cultural, cu cele pes­
te 500 de locuri, devine de fie­
care dată neincăpătoare. Romî-
nii şi saşii din această comună
au prins gust pentru aceste ma­
nifestări şi, împreună, sint nelip­
siţi de la ele.
N-au fost uitaţi nici copiii co­
munei Petreşti in acţiunile or­
ganizate de biblioteca sătească.
Pentru ei a fost prezentată dra­
ma „Dumbrava minunată" de
Mihail Sadoveanu, în interpre­
tarea elevilor şcolii de 7 ani nr.
1 din Petreşti. In luna aprilie
a.c. ei vor asista la un proces
literar, după schiţa „Vizita" de
I. L. Caragiale.
Fără îndoială că un merit de­
osebit in organizarea acestor
manifestări, revine talentatului
profesor V. Zdrenghea, care,
prin cunoştinţele sale literare
DRUMUL SOCIALISMULUI
Din activitatea cabinetului tehnic
al minei Petrila
PETRILA (de Ia subredacţla
noastră voluntară). In anul tre­
tivitate bogată şl aceasta reiese
din numărul mare de inovaţii
aduse de muncitorii, tehnicienii
şi inginerii din cadrul exploată­
rii noastre.
Astfel, prin aplicarea celor
15 inovaţii, numai în anul 1957
s-au realizat economii de
339.000 Iei şi s-au rezolvat o
serie de probleme ce împiedicau
bunul mers al producţiei.
Succesele obţinute se datoresc
muncii depuse de colectivul de
invenţii şi inovaţii şi în spe­
cial aportului adus de muncito­
rii şi tehnicienii întreprinderii
noastre, care, căutînd să aducă
îmbunătăţiri continue în proce­
sul de producţie, au realizat e-
conomii însemnate şi au contri­
buit activ Ia creşterea producti­
vităţii muncii.
In vederea concursului de
inovaţii pe 1957 s-a dus o mun­
că susţinută de popularizare a
concursului, prin afişarea regu­
lamentului pentru concurs şi
prelucrarea acestuia Ia o şedin­
ţă cu inovatorii, insistîndu-se
asupra temelor ce priveau între­
prinderea noastră. Această mun­
că a dat rod. Cabinetul tehnic
de la exploatarea noastră, prin
fn co m u n a S în fan d reâ s -a în c a s a i
5 6 la sută din d eb itu l de auîoâm jpunere
pe anul 1958
In comuna Sîntandrei adună­
rile populare pentru stabilirea
autoimpunerllor pe anul 1958,
au avut loc între 18 şi 20 ia­
nuarie. Datorită muncii depuse
de comitetul executiv al sfatu­
lui popular comunal, ţăranii
muncitori şi-au achitat în nu­
măr mare sumele votate. Astfel,
sătenii din Sîntandrei, care vor
să construiască un cămin cul­
tural, au achitat 53,5 la sută
din sumele prevăzute pe acest
an, iar cei de la Bîrcea Mare 60
la sută din banii necesari con­
strucţiei unei şcoli elementare.
Pînă la 1 februarie a.c., pe
întreaga comună s-a încasat 56
Un nou fraseu de auîobus
HAŢEG (de la subredacţia
noastră voluntară. Incepind cu
28 ianuarie a.c. întreprinderea
regională de transporturi auto
a inaugurat un -nou traseu de­
servit de unul din autobusele
sale : Deva—Haţeg—Sarmizege-
tusa şi retur. Iniţiativa a fost
primită cu multă bucurie de că­
tre călătorii haţegani. Rămkie
şi în calitatea sa de autor a nu­
meroase piese dramatice, a fost
în măsură să imprime acţiuni­
lor întreprinse de bibliotecă,
reale calităţi artistice.
Cercurile de citit
Ne găsim încă în sala biblio­
tecii, cind bibliotecara Ioana
Zdrenghea, a început a servi cî-
ţiva cititori. Am urmărit şi noi
fişele complectate in ziua aceea.
Erau 30.
— Zi încărcată astăzi. De-ar
fi măcar toate la fel, ne spunea
bibliotecara, voioasă de această
realizare.
Printre cititorii fruntaşi ai a- de la bibliotecă. Discuţiile asu­
nului 1958 am remarcat pe Zoie
Vulcu — casnică, Ioan Binder
— pensionar, Ioan Roman, elev
in clasa IV-a şi pe casnica Eca-
terina Bota.
Cititoarea Ecaterina Bota toc­
mai se prezentase la bibliotecă
pentru a împrumuta alte cărţi.
O discuţie, mai mult şoptită,
între bibliotecară şi noua vizi­
tatoare, ne-a atras atenţia. Vor­
beau ceva despre cercurile de
citit. Am reuşit totuşi să reţi­
nem dorinţa Ecaterinei Bota de
a se organiza şi la ea acasă un
asemenea cerc de citit, din ace-
lea despre care auzise ea că
mai sint prin comună.
Această discuţie ne-a îndem-
nat să ne interesăm şi de via-
ţa cercurilor de citit din comu-
na Petreşti.
Sint 10 la număr. Peste cî­
teva zile vor fi 11, cu aceea ca­
re se va organiza la Ecaterina
realizarea celor mai mari eco­
nomii şi aplicarea celui mai
mare număr de inovaţii, a ocu­
pat Ia acest concurs primul Ioc
pe combinat. Această victorie
este un stimulent în munca de
viitor a inovatorilor noştri.
Inovaţiile aplicate au adus îm­
bunătăţiri în diferite domenii ca:
„Modificarea cuplungului la lo­
comotivele tip L.A.M. şl A.K.-2,
care a dus la reducerea timpu­
lui necesar pentru reparaţia u-
nei locomotive, de la 6 ore la
30 minute, realizîndu-se econo­
mii de peste 60.000 lei.
De asemenea, inovaţia „Nou
suport direcţional pentru loco­
motivele L.A.M. şi A.K.-2" a
dus Ia mărirea duratei de func­
ţionare a suporţilor.
Inovaţia tov. Mihai Ţie, Sulţ
şi Morar a dus la mărirea par­
cului de cărucioare cu peste
100 bucăţi, prin confecţionarea
unui nou tip de cărucior din ma­
terial vechi, realizîndu-se econo­
mii de peste 20.000 lei. Tov.
ing. Petru Ciupercă şi Gheorghe
Butuza, au realizat inovaţia:
„Apărător metalic pentru capul
de întindere la transportoarele
tip T.P.-l", care măreşte secu­
ritatea muncii. De asemenea tov.
ing. Petru Ciupercă, î ipreună
cu tov. Mihai Cocso, prin înlo­
cuirea legăturilor de rostogoli­
re, cu lagăre de alunecare Ia
transportoarele tip T.P.-l au reu­
şit să reducă numărul de repa-
la sută din debitul de autoim-
punere pe anul 1958.
Printre primii care şi-au a
chitat sumele de bani votate
se numără tovarăşul Gheorghe
Munteanu-Huţu, Petru Dugaci-
Mănăilă, Petre Mărcuş, Petre
Lupu, Petre Modoreanu şi al­
ţii.
Comitetul executiv al Sfatului
popular comunal Sîntandrei s-a
angajat ca pînă la 2 martie
a.c. — ziua alegerilor de depu­
taţi în sfaturile populare — să
realizeze 80 la sută din debitul
de autoimpunere pe anul 1958.
LIVIU JURJ
corespondent
doar ca Sfatul popular al co­
munei Sarmizegetusa să se în­
grijească ca în cel mai scurt
timp să amenajeze un garaj şi
chiar să asigure cazarea perso­
nalului care deserveşte acest
traseu.
P. FIRUŢ
corespondent
Bota. Pînă ia sfîrşitul anului,
vor lua fiinţă încă două. Cele
mai multe cercuri de citit sint
conduse de membre ale corpu­
lui didactic, repartizate pe car­
tiere, înglobînd in jurul a 140
de persoane.
Responsabilele celor mai bu­
ne cercuri de citit, cum sint Ana
Nicula, secretara şcolii de 7 ani
nr. 1, ţăranca Raîila Radu, Au­
relia Popiuc — directoarea că­
minului cultural, Elisabeta Enă-
chescu — educatoare la creşa
fabricii „1 Mai“ Petreşti, sau
educatoarea Cornelia Lascu, îşi
adună cititoarele săptămînal,
apoi, una dintre ele dă citire
broşurilor sau ziarelor primite
pra celor citite se ţin apoi lanţ.
Iată şi cîteva din materialele
prezentate in cercurile de ci­
tit : „întrebări şi răspunsuri în
privinţa transformării socialiste
a agriculturii", „Cum păstrăm
cartofii", „Sfaturi gospodăreşti",
„Reţete culinare”, „Am văzut
belşugul colhozurilor sovietice",
„Lucrări pregătitoare pentru în-
săminţările de primăvară", „Fo­
loasele întovărăşirii agricole",
„Nuvele", de I. L'. Caragiale,
iar din „Contemporanul", arti-
colul „Poliomielita",
Am întîrziat cam multişor
biblioteca sătească din Petreşti.
Nu ne-a părut insă rău de
timpul petrecut în anturajul a-
celora care muncesc cu atita
drag pe drumul luminării po­
porului.
GH. LUPAN
Nr';' 377
raţii necesare la transportoare
şi au realizat economii de peste
30.000 Iei.
In locurile unde nu se putea
folosi flacăra de acetilenă şina
de C.F. se tăia manual. După
introducerea inovaţiei tov. Pe­
tru Opreanu, şina se taie cu un
dispozitiv special, datorită că­
ruia se reduce Ia jumătate nu­
mărul de posturi, ca şi timpul
necesar unei tăieri.
In ceea ce priveşte exploa­
tarea, foarte importante sint
inovaţiile tov. ing Bujor Albu,
„Betonarea galeriilor în cofraj
Hx semicircular", care reduce
complect lucrările de rearmare
şi micşorează mult consumul de
beton. Inovaţia „Săparea galerii,
lor cu profil simplu şi dublu di­
rect îti vederea betonărli", a dus
la creşterea vitezei de înaintare,
ia reducerea numărului de pos­
turi şi a fconsumului de lemn.
Aceste două inovaţii au adus In curînd, pe ecranele cine­
economii postcalculate de peste
150.000 lei, iar economiile ante- matografelor din regiunea noa­
calcuiate se ridică la peste stră, va rula o nouă producţie
300.000 Iei. Succesele obţinute
se datoresc sprijinului primit cinematografică rominească —
din partea colectivului dc ino­ „ERUPŢIA" — Filmul este re­
vatori şi muncii depuse de co­
lectivul de invenţii şi inovaţii. alizat de Studioul cinematogra­
fic „Bucureşti", în cinstea săr­
Ing. PAULA JUGUREANU
bătoririi „Centenarului indus­
şef al Cabinetului tehnic triei petrolifere din Rominia".
de Ia mina Petrila Cu deosebită măiestrie, regia a
reuşit să prindă în secvenţele
filmului, o tulburătoare împle­
tire de drame şi destine ome­
neşti, ce se petrec pe o porţiune
de pămînt aridă şi tristă, sub
care zace una din cele mai
mari bogăţii ale patriei — au­
rul negru.
Au apărut în Editura Tineretului
Ş m ech eru l în paraclis
de SONIA LARIAN
Auloarea biciuieşte o serie de trăsă­ persoana autoarei un aspru şi necru­
turi negative care se mai văd şi as­ ţător judecător.
tăzi în comportarea unor tineri din
societatea noastră. Satirizarea acestor trăsături, în nu­
mele idealului etic comunist, dau por­
Superficialitatea, aroganţa, meschi­ tretelor satirice ale Soniei Larian o
năria, cupiditatea, falsa amabilitate, deosebită valoare educativă.
lipsa de scrupule etc. şi-au găsit în
O amintire neplăcută
de CONSTANTIN NEAGU
Nuvela întruneşte calităţile pe care descoperirea unor hoţi şi criminali,
le pretinde o lucrare de gen poliţist: care au reuşit să pună mîna pe cîteva
logică în deducţiile pe care le fac cer­ posturi-cheie dintr-o fabrică. La desco­
cetătorii, neprevăzut, interes crescînd perirea lor participă pe lingă organele
de ta prima pînă la ultima filă. de miliţie şl muncitorii cinstiţi din fa­
brică.
Povestirea dezvăluie lupta pentru
¦EBBBHQBDHHnBOBnnHHiDaBBBnffjnnaBaunnaontaflBananiaasaHnBBHBEnnanEBBWHD^aBnsjnnEKa)
Dările de seamă
şi alegerile roilor organe sindicale
La Trustul 4 C onstrucfii H u n e d o a ra
HUNEDOARA (de la subre­ continuare: „O lipsă ce s a
dacţia noastră voluntară). Cu manifestat pe linie de producţie,
toate că în anul precedent, au a fost aceea că conducerea ad­
existat o serie de schimbări de ministrativă n-a dat atenţia cu­
la un loc de muncă la altul, u- venită micii mecanizări, exis-
nele grupe sindicale fiind des­ tînd încă transporturi de mate­
completate, s-au putut totuşi riale pe distanţe foarte mari,
pregăti dări de seamă care prin aceasta produeîndu-se go­
au scos în evidenţă atît realiză­ luri în producţie".
rile, cît şi lipsurile din activita­
tea grupelor sindicale. In adunarea grupei sindicale
nr. 5 — dulgheri — discuţiile
In grupa sindicală nr. 2 — au fost axate în special pe pro­
şantier I.O.M. — s-a scos în e- blema calificării muncitorilor.
videnţă lipsa comitetului sindi­
cal de secţie care n-a sprijinit Noii organizatori de grupă
aleşi, sint dintre cei mai buni
suficient munca grupelor sindi­ muncitori, oameni cu frumoase
cale. Tovarăşul Petru Fărcaşu, rezultate în activitatea de pro­
după ce a arătat o seamă de ducţie şi sindicală.
lipsuri organizatorice a spus în
IOAN DURDUI
La Vulcan
VULCAN (de la subredacţia In continuare, darea de sea­
noastră voluntară). Recent a a- mă a arătat că deşi în cadrul
vut loc adunarea de alegeri a sectorului au activat 7 grupe
organelor sindicale în cadrul sindicale, totuşi, rezultatele n-au
sectorului V, electromecanic, al fost mulţumitoare. Aceasta da­
minei Vulcan. Darea de seamă torită fluctuaţiei care, în unele
prezentată de tov. Ioan Iancu, cazuri, a descomplectat grupele,
preşedintele comitetului de sec­ datorită faptului că adunările
tor, a cuprins printre altele ur­ de grupe nu s-au ţinut cu regu­
mătoarele realizări : preocupa­ laritate, datorită unor munci­
rea comitetului în vederea an­ tori ca Iosif şi Achim Comlody,
trenării muncitorilor la efectua­ Andrei Urlic, Constantin Marin
rea lucrărilor de reparaţii de şi alţii, care au venit tîrziu la
bună calitate şi la timp, întări­ şut şi au făcut nemotivate.
rea disciplinei în muncă, mobi­
lizarea muncitorilor la realiza­ Discuţiile purtate pe margi­
rea şi depăşirea sarcinilor de nea dării de seamă au mai scos
plan. Darea de seamă a scos în la iveală lipsuri în disciplină, în
evidenţă meritele unor munci­ atitudinea unor tineri sindicalişti
tori ca : Ioan Raiss, Alexandru faţă de vîrstnici, în întreţinerea
Moldovan, Anton Haţag, Fran- curată a locurilor de muncă. In
cisc Hei 11, Silviu Cocota, Boris încheiere au fost aleşi responsa­
Laszlo şi alţii. bilii de grupe sindicale.
A. 11.
In oraşul Deva
silvania", serviciul contabililă'
din cadrul T.A.P.L., Institi
Zilele trecute au avut loc în de proiectări şi altele.
unele grupe sindicale din cadrul
întreprinderilor şi instituţiilor Cu ocazia adunărilor, pr
oraşului Deva, adunări în care ginea dărilor de seamă
s-au prezentat dări de seamă şi
s-au ales noile organe sindica­ tale, au avut loc disc
le.
vind munca sindicală
Astfel de adunări au avut loc
la atelierul de tîmplărie al s-au făcui o seamă d
T.R.C.L, Hunedoara, restauran­
tul „Fumegi", cofetăria1 „Tran­