Page 19 - 1958-02

Nr r 77
fir—.-¦¦¦— -----
Cu agitatorul Emil Stroia pe teren De la subredacjiiile noastre voluntare Colectiva din Turdaş
Şi-a rînduit frumos sculele în
trusa individuală, apoi şi-a des-
brăcat salopeta şi a plecat spre
casă. Cu capul puţin adus în-
tr-o parte mergea gkiditor.
După ce a mîncat ceva în
grabă şi a mai aranjat cîteva
treburi pe-acasă, a plecat în sat.
S-a oprit mai întîi la Consiliul
F.D.P. unde a discutat cu secre­
tarul de partid şi cu preşedin­
tele sfatului popular, apoi a ple­
cat din nou. Nu s-a oprit pînă
in circumscripţia câre i-a fost
încredinţată spre a sta de vorbă
cu cetăţenii în privinţa alege-
riilor de la 2 martie. In „Cin-
deni“, comuna Cugir, s-a oprit
la casa lui Ion Romoşan, ţăran
cu gpspodărie individuală. Aci,
prirrftt cu bunăvoinţă, a pornit
a discuta despre treburile gospo­
dăreşti. Pe nesimţite a trecut la
evenimentul pe care îl aşteptăm
cu to ţii: alegerile de deputaţi în
sfaturile populare.
S-a pornit discuţia despre
candidatul propus în circumsc­
ripţia comunală, despre cei pro­
puşi în circumscripţiile raională
şi regională. Emil Stroia a vor­
bit alegătorului despre viaţa
candidatului propus în circum­
scripţia electorală în care el îşi
desfăşoară activitatea. A vorbit
despre viaţa candidatului, împle­
tind faptele, munca acestuia cu
marile realizări înfăptuite în Cu­
gir. Au discutat apoi despre
viaţa noua care înfloreşte zi de
zi în patria noastră.
O veste huna
Am auzit o veste bună. Intr-o
adunare populară Ion Visa, mi­
ner, şeful unei brigăzi fruntaşe
de la mina Vulcan, a fost pro­
pus candidat de deputat in cir­
cumscripţia orăşenească nr. 10
din oraşul minier Vulcan. Pen­
tru ce numesc eu veste bună
ştirea despre candidatura lui
Ion Visa. Nu sintem neamuri,
dar, ceva totuşi ne leagă. Noi,
cei care scriem despre mineri
reportaje, nuvele sau schije, ne
stimăm şi iubim eroii. Căci cu
ajutorul lor intrăm inlr-o lume
cu nebănuite frumuseţi, aspră
şi bărbătească. Nu învăţăm oa­
re de la ei că ceea ce dă preţ
vieţii e lupta ? Nu învăţăm oa­
re de la ei să punem, după e-
xemplul lor, în tot ceea ce fa­
cem, pasiune şi dragoste, fără
de care nici o plăsmuire ome­
nească nu poate înfrunta vre­
mea ?
L-am. cunoscut pe Ion Visa la
o consfătuire de producţie de la
mina Vulcan. Abia ieşise de la
şut. Faţa ii era încă neagră de
cărbune. Dar sub praful care-i
acoperea faţa ca o mască de
catifea subţire, se puteau citi
trăsăturile unui chip bărbătesc,
dăltuit în lupta cu viaţa. Are
de-abia 21 de ani, dar figura
lui s-a maturizat. Moţul acesta,
din părţile Cimpenilor, e fiu de
miner. El însuşi, la 13 ani era
vagonetar. Nu de mult a termi­
nat o şcoală de maiştri mineri
La 2 martie toţi oamenii muncii din
Republica Populară Romînă vor păşi
din nou în faţa urnelor, pentru a da
votul lor celor mai vrednici şi devo­
taţi fii ai poporului, candidaţilor Fron­
tului Democraţiei Populare.
Cu ocazia alegerilor de deputaţi
atît pentru Marea Adunare Naţională
— organ suprem al puterii de stat —
cît şi pentru sfaturile populare — or­
gane locale ale puterii de stat, oame­
nii muncii din ţara noastră, sînt an­
trenaţi în această campanie încă din
primele momente ale începerii ei. Fie­
care alegător simte cu acest prilej
grija pentru nevoile obşteşti, grija a-
legerii atente şi cu răspundere a ace­
lora care să conducă treburile gospo­
dăreşti şi obşteşti.
Faptul că masele de oameni ai
muncii contribuie la toate acţiunile ce
se desfăşoară în vederea alegerilor de
deputaţi în stalurile populare, reflectă
caracterul nou, democratic al acestor
organe.
Actualele alegeri pentru sfaturile
populare au loc în condiţii în care,
pe baza hotărîrilor Plenarei C.C. al
P.M.R. din decembrie 1956, atribuţiile
organelor locale au fost mult lărgite.
Sfaturilor populare le revine astfel un
important rol în valorificarea uriaşe­
lor resurse în sporirea producţiei bu­
nurilor de larg consum de către in­
dustria locală şi cooperaţia meşteşugă­
rească, în îmbunătăţirea aprovizionării
oraşelor cu produse agro-alimentare şi
a satelor cu produse industriale, în ri­
dicarea nivelului producţiei agricole.
Orînduirea noastră socială şi de stat
creează astfel condiţii pcflitice, econo­
mice si sociale care asigură dezvolta­
rea iniţiativei şi participarea maselor
populare la conducerea treburilor gos­
podăreşti şi de stat.
Caracterul profund democratic al
statului nostru, rezultă nu numai din
vmmvi socia l is m u l v i
Fapte şi realizări a avut des­
tule numai în Cugir. Au fost
înfăptuite prefaceri social-cultu-
rale, în timp scurt. S-a ridicat
o şcoală medie pentru fiii oame­
nilor muncii, s-au creat noi con­
diţii de viaţă şi învăţătură pen­
tru elevii şcolilor profesionale
de ucenici, s-au ridicat construc­
ţii de locuinţe pentru muncitori,
magazine noi etc.
De la tov. Romoşan, agitato­
rul Emil Stroila s-a oprit la casa
lui Nicolae Trifan, din aceeaşi
circumscripţie electorală comu­
nală în care a fost propus can­
didat al F.D.P. tov. Augustin
Micu. împreună au discutat des­
pre cooperativizarea agriculturii,
despre mersul treburilor în sat.
Cu răbdare şi pricepere a lă­
murit problemele ridicate de ale­
gător'. A explicat acestuia ne­
cesitatea şi datoria de cinste pe
care o are el şi membrii fami­
liei de a fi prezenţi la vot în
ziua de 2 martie.
L-am rugat pe tov. Emil Stro­
ia să ne spună şi nouă cum se
pregăteşte pentru a duce muncă
de lămurire.
— Nu-i un secret. Pregătirea
aceasta e foarte simplă. îmi
place foarte mult să citesc zia­
rele. Studiez materialele apărute
în legătură cu problemele ce
frămîntă viaţa noastră. Am cău­
tat să cunosc în amănunt viaţa
candidatului respectiv. întrebă­
rile în legătură cu activitatea
şi astăzi conduce o brigadă de
tineret la mina Vulcan. Briga­
da lui Ion Visa lucrează intr-un
abataj-cameră in stratul III şi
e una din brigăzile fruntaşe de
la exploatarea minieră Vulcan.
In anul 1957 a dat, începind din
luna aprilie,
4.500 tone
cărbune peste
plan. Ion Vi­
sa a reuşit
să-şi. formeze
o brigadă o-
mogenă. Ti­
nerii mineri
pe care-i con­
duce ştiu că
Ion Visa nu
glumeşte cînd e vorba de mun­
că, de aceea în brigada lui nici
vorbă nu poate fi de absenţe
nemotivate. Dacă se întîmplă
totuşi să vină in brigada lui un
tinăr cu năravuri rele, Ion Visa,
cu ajutorul celorlalţi din briga­
dă, îl dau repede pe brazdă.
Muncind cu răbdare şi price­
pere, el a calificat în meseria
de miner 4 tineri. Aceştia sint
Costică Zahia, Ioan Baidac,
Gheorghe Bogdan şi Costică
Dumitru. De la vagonetar, la a-
jutor miner, a calificat pe Flo-
ricel Irimie şi pe Dumitru Mi-
trofan.
Datorită realizărilor frumoase
obţinute de brigadă, media cîş-
înaltul democratism
al sistemului nostru electoral
caracteristicile sfaturilor populare. ci
şi din modul în care masele populare
îşi aleg reprezentanţii săi în aceste
organe.
Sistemul nostru electoral, constituit
pe baza legilor care reglementează
desfăşurarea alegerilor pentru organele
puterii de stat, este rezultatul unei
lupte grele dar hotăiîte pe care au
dus-o oamenii muncii din ţara noas­
tră, pentru cucerirea drepturilor poli­
tice. El se bazează pe libertatea şi in­
dependenţa naţională cucerită de po­
porul nostru, pe desfiinţarea exploată­
rii omului, pe egalitatea în drepturi a
tuturor cetăţenilor patriei noastre şi u- Anglia, de pildă, candidaţii Irebuie isă
nitatea moral politică a tuturor oame­
nilor muncii, pe unitatea deplină dintre
poporul romiii şi naţionalităţile con­
locuitoare.
ic *
In Romînia burgKe'zo-moşierească
sistemul electoral era astfel alcătuit
ineît să asigure alegerea — după îm­
prejurări — a unuia sau altuia din nu­
meroasele partide burgheze existente.
Pentru a motiva caracterul restrîns
al „dreptului" electoral, burghezia a
folosit fel de fel de „teorii". Dintre a-
cestea cea mai răspîndită era aceea
a „elitei naţiunii", conform căreia vo­
tul trebuie să aparţină numai celor
mai „capabili", înţelegînd prin aceas­
ta pe cei care posedau o anumită ave­
re sau aveau un anumit grad de în-
invăţăiură. Polrivit acestor teorii, sis­
temul electoral burghezo-moşieresc era
bazat pe numeroase cenzuri de avere,
cultură, profesiune, vîrstă, sex, domi­
ciliu.
Cît despre practicile pregătirii ale-
candidaţilor sfnt multe, şi ne-am
dat seama că numai Cunoscînd
bine viaţa acestora pot fi date
răspunsuri competente la între­
bările alegătorilor.
Despre celelalte probleme în
legătură cu campania F.D.P. am
studiat decretul cu privire la a-
legeri.
Materialele apărute în ziarele
„Scînlei.a“ şi „Drumul socialis-
mului“ mi-au fost de un folos
real în pregătirea mea. Am la
mine in permanenţă Manifestul
păcii şi caut să fiu la curent cu
problemele vieţii internaţionale.
Nu-mi lipseşte carnetul pentru
notat în care consemnez propu­
nerile cetăţenilor pe care apoi
le comunic celor în drept.
îmi place foarte mult munca
aceasta de agitator. De aceea
caut mereu să fiu la înălţimea
acestei sarcini frumoase.
Am lăsat pe tov. Emil Stroia
să-şi vadă de alte sarcini. Mi-
am dat însă seama, că procede­
ele sale sfnt bune şi că obţine
în activitatea sa rezultate fru­
moase. Oamenii îl primesc cu
drag în mijlocul lor fiindcă în­
totdeauna au de învăţat de la el
ceva nou.
Fiecare am plecat la treburile
noastre. Emil Stroia s-a îndrep­
tat spre şcoala profesională de
ucenici din Cugir, unde avea să
vorbească elevilor despre felul
cum a ajuns el fruntaş în pro­
ducţie.
N. CAZAN
tigurilor lunare ale minerilor din
brigada lui Ion Visa e de 3.000
lei pe lună. In ziua cînd am fă­
cut cunoştinţă la consfătuire,
l-am vizitat pe Ion Visa şi a-
casă. M-a însoţit Costică Zahia,
miner din brigada lui... Ion Vi-
şa se spălase, se primenise, lua­
se masa. In casa lui era cald,
curat. In leagăn al doilea copil
al tinerei perechi, o fetiţă, abia
îmbăiată, dormea în scutece cu­
rate şi suridea prin somn. Am
intrat în toate cele 4 camere
din cîte se compune locuinţa
minerului şi am rămas plăcut
impresionat de ordinea ce dom­
nea în ele, dar şi de semnele de
bunăstare ce mă întîmpinau în
fiecare încăpere: mobilă nouă,
îmbrăcăminte, aparat de radio.
Ion Visa are pentru ce munci.
După şut el găseşte acasă inti­
mitatea căminului, căruia nu-i
lipseşte nimic pentru a se numi
fericit. Acesta e Ion Visa. Oda­
tă cu propunerea de candidat,
în viaţa lui se deschide un nou
capitol: activitatea lui cetăţe­
nească. Fără îndoială că el va
lucra şi pe acest tărîm cu ace­
eaşi hofărîre şi aceeaşi seriozi­
tate ca în abataj, iar alegătorii
săi, cetăţenii circumscripţiei e-
lectorale nr. 10, nu vor putea
decit să se bucure că au 'propus
drept candidat un om priceput.
ION BALAN
MIHAI CIOROBÎTCA
preşedinte adjunct al Tribunalului
regional Hunedoara — Deva
gerilor, cine nu-şi aminteşte de „tur­
neele electorale" de pe vremuri ale
foştilor candidaţi electorali, de discursu­ _ In ţara noastră, campania electorală
rile lor sforăitoare, de promisiuni de-
magogice şi vorbe de clacă, menite
să înşele şi să prostească oamenii.
Asemenea sisteme şi practici elec­
torale, dispărute pentru totdeauna din
viaţa politică a ţării noastre, mai dăi­
nuie şi astăzi în ţările capitaliste. In
depună o sumă de 150 lire sterline
— pe care o pierd dacă nu întrunesc
un anumit procent de voturi. In Sue­
dia, Canada şi numeroase state ame­
ricane, candidaţii trebuie să facă do­
vada unei anumite averi. In 18 state
americane nu au drept de vot cei ce
nu au urmat şcoli de un anumit grad,
iar în unele din aceste state ca Missi-
ssipi, Luisiâna etc., negrii nu au drep­
tul de vot d-eă nu ştiu să citească
bine englezeşte.
Toate aceste măsuri restrictive 1a
dreptul de vot al cetăj iilor în ţările
capitaliste, cît şi altele, cum sînt cen­
sul de vîrstă, sex, profesie, domiciliu
etc., oglindesc teama burgheziei de
mase şi încercările de a se menţine
prin orice mijloace la putere. Conse­
cinţa lor a fost că, la ultimele alegeri
din S.UA., peste douăzeci milioane
de cetăţeni au fost excluşi de ia vot,
opt milioane pentru că nu au putut
t0 x*rre r—Frr~^,G7i7i --j---a-q--ţ--.-3-
In prima lună a anului după doi arşi
Minerii de la exploatarea A- care, în aceeaşi perioadă, şi-a ! 6 martie 1956. O mînă de oa­ dări şi cu multă iniţiativă, ean
ninoasa au încheiat cu succese depăşit sarcinile planului cu
remarcabile prima lună a nou­ 795 tone de cărbune. meni din satul Turdaş, raionul au fost sprijiniţi în permanent-
lui an. Colectivul fiecărui sec­ Şi colectivele sectoarelor I şi
tor productiv de la această ex­ II şi-au realizat cu succes pre­ Orăştie, s-au adunat pentru a de organizaţia de bază, greută
ploatare, fiind antrenat în în­ vederile pianului pe luna ianu­ sărbători inaugurarea gospodă­ ţile inerente ale începutului (lip­
trecerea iniţiată de minerii Lo- arie. Sectorul I şi-a realizat riei colective „6 Martie11. Erau sa de seminţe, de atelaje etc.) au
nei, a reuşit să îndeplinească planul în proporţie de 100,5 laî fost învinse, iar la sfîrşitul a-
şi să depăşească sarcinile pla- sută, iar sectorul II în propor-j
( nului lunar. Locul I pe ex­ ţie de 100,9 la sută. puţini. Doar 23 de familii. Şi nului au rămas cu toţii mulţu­
ploatare a fost ocupat de colec­ Rezultatele înscrise de sec­
tivul sectorului III Piscu, care a toarele productive au făcut ca nici avutul lor nu era prea mare. miţi. Colectiviştii au primit pe
trimis fabricilor şi uzinelor din exploatarea carboniferă Ani- In afară de pămînt, noii colec­ lîngă veniturile în natură cîte 8
ţară, peste planul lunii ianua­ noasa să trimită patriei, în pri- \ tivişti au mai adus doar cîteva lei la zi-muncă. Veniturile mari
rie, 1.423 tone de cărbune. Pe ma lună a anului 1958, o can­ animale slabe şi un număr mic realizate dc- colectivişti au dat
locul II în întrecere, s-a clasat titate însemnată de cărbune]
de unelte şi ma­ ^ posibilitatea mul-
colectivul sectorului IV Priboi, peste plan. ;
şini agricole. Dar Insemnări §1 tor familii, ca
Agitatorii la datorie jg incepind chiar
cînd oamenii sint
hotăriţi şi dor­ pe m a r g i n e a dări §j din primul an de
nici să-şi fău­ de seamă i muncă in gospo­
ANINOASA. — Campania e- februarie, un număr de 115 a- rească o viaţă dăria colectivă,
lectorală în vederea alegerilor gitatori au vizitat locuitorii A- să-şi strîngă materialul pentru
mai fericită, mai îmbelşugată, construirea de case, grajduri sau
} de deputaţi în sfaturile popu­ ninoasei din cele 35 circum­ munca nu cunoaşte piedici. alte dependinţe. Altele şi-au
lare se află în plină desfăşu­ scripţii electorale, făcîndu-le cu­ cumpărat vaci de lapte şi mo­
rare. Agitatorii, cărora le re­ noscut importanţa zilei de 2 Aşa s-a petrecut şi cu colecti­
viştii din Turdaş. Alegînd în
consiliul de conducere nu­
mai oameni harnici, buni gospo- bilă.
vin sarcini importante şi multi­ martie, vorbindu-le despre rea­ Roade şi mai bogate
ple, muncesc cu conştiinciozi­ lizările regimului de democra­ In darea de seamă a consiliu­ îndeinînă experienţa unui an de
lui de conducere pe anul 1957, muncă. Insuşindu-ne ceea ce a
tate pentru ca fiecare om al ţie populară pe plan local şl este scris: „Invăţînd din expe­ fost bun, am pornit în anul care
rienţa primului an, în al doilea a^ trecut, hotărîţi să dezvoltăm
muncii să cunoască importanţa prezentîndu-le scurte biografii an (1957) munca noastră a Fost cît mai mult fondul de bază (in­
mai uşoară atît sub raport eco­ divizibil) al gospodăriei şi să
măreţului eveniment. ale candidaţilor din circum­ nomic, cît şi organizatoric. Atît
membrii consiliului de conduce­ asigurăm colectiviştilor reparti­
In cursul zilelor de 2 şi 3 scripţiile respective
re, cît şi colectiviştii, au avut la zarea cîe venituri în natură şi în
Conferinţă bani cit mai mari“.
ANINOASA. — In după-a- despre realizările regimului
miaza zilei de 2 februarie a.c., nostru democrat-popular în Constracţii în valoare de peste
500.000 lei
în sala de spectacole a clubu­ Valea Jiului.
lui minier din Aninoasa, tov. Cei peste 300 de participanţi
profesor Stelian loniţă, de la au ascultat cu viu interes ex- ( Colectiviştii din Turdaş s-au
punerea documentată făcută de convins că înfiinţarea unor ra­ Cine n-a fost anul trecut prin
Secţia de învăţămînt şi cultură tovarăşul profesor Stelian Io-( muri anexe este aproape imposi­ Turdaş şi acum îşi îndreaptă
bilă fără a avea construcţiile paşii într-acolo, rămîne surprins
a Sfatului popular raional Pe­ niţă. necesare. De aceea ei au prevă­ cînd îi apar în faţă toate aceste
zut în planul de producţie pe a- construcţii ce străjuiesc intrarea
troşani, a ţinut o conferinţă LICIU LUCIA nul 1957 să ridice mai multe in sat.
construcţii. Cu sprijinul organe­
Sectoare fruntaşe lor de partid şi de stat, ei au Dar colectiviştii nu s-au oprit
reuşit să construiască pînă la aici. Pentru anul în curs, ei au
LUPENI (de la subredacţia Ia sută. Realizări frumoase a sfîrşitul anului o magazie pentru hotărît să mai construiască un
cereale cu o capacitate de 15 va­ grajd pentru porci, cu o capa-
noastră voluntară). La încheie­ obţinut şi brigada condusă de goane ; două pătule pentru po­ citate de 25 capete, un coteţ
rumb tot de 15 vagoane, un şo­ pentru 200 păsări şi 2 camere
rea lunii ianuarie s-a constatat minerul Alexandru Musztă, pron pentru depozitarea nutre­ pentru instalarea unei tocători
ţurilor cu o capacitate de 10 va­ mecanice.
că sectorul II al minei Lupeni care a lucrat într-un preabataj goane, 1 siloz de 2 vagoane, un
grajd pentru 25 bovine şi s-a In acest an se va înfiinţa o
a extras peste plan 3.2L3 tone din stratul V, turnat fundaţia pentru o remiză fermă cu 8 vaci, o fermă de
de atelaje, procurîndu-se mate­ porci, fermă de găini, ferma de
cărbune. La această friimoasă Colectivul sectorului IV B de rialele necesare construirii ei.
oi va creşte simţitor, iar numă­
realizare au contribuit minerii asemenea şi-a depăşit planul.
rul vitelor de muncă va ajung»
din brigada lui Ioan Popa, cu Organizîndu-şi mai bine mun­
la 12 capete.
un plus de 883 tone cărbune. ca, minerii acestui sector ău în­
Bine au muncit şi minerii din cheiat luna cu 1.040 tone căr­
brigada lui Martin Adamoş, bune peste plan.
care şi-au depăşit planul cu 28 ADOLF PALIEVICI
Contractări cu statui 70,62 îei - valoarea unei zile-muncâ
Pe zi ce trece, în comuna Te- porumb şi 100 kg. grîu, Gheor­ Consiliul de conducere al gospo­ xandru Capronczoi, Victor Lup-
iuş, tot mai mulţi cetăţeni în­ ghe Breazu cu 100 kg. grîu, Ia- dăriei nu s-a îngrijit numai de şor şi ale altora, care au partici­
cheie contracte cu statul pentru cob Lucaci, Ioan Crişan şi al­ creşterea avutului obştesc, ci şi pat regulat la lucru, au primit
cereale şi sfeclă de zahăr din de a asigura colectiviştilor un produse care întrec cu mult ne­
recolta ce o vor obţine în aniu! ţii- trai îmbelşugat. Ca urmare a cesarul familiilor lor dintr-un ar
1958. Datorită înţelegerii juste In ceea ce priveşte încheie­ recoltelor mari de cereale reali­ de. zile.
a contractărilor cu sfatul, nu­ zate (2.420 kg. grîu la ha.) şi a
mai în luna ianuarie cetăţenii rea de contracte pentru cultiva­ •k
din Teiuş, au încheiat contracte rea sfeclei de zahăr, s-a realizat veniturilor băneşti însemnate,
pentru 2.945 kg. porumb, şi 2.640 încă din prima lună a anului colectiviştii au primit pentru fie­ Gospodăria colectivă „6 Mar-
kg. grîu. curent 65 la sută din prevederile care zi-muncă : 7 kg. grîu, 3,626 tie“ din Turdaş a pornit pe un
planului. Trebuie menţionat că kg. porumb, 8 kg. cartofi, 0,450 drum bun. Ajutată şi îndrumată
Printre primii cetăţeni care au 15 ha. *— din 30 ha. plan — au kg. ovăz, 0,100 kg. brînză, 0,050 de organele de partid şi de stat
încheiat asemenea contracte se fost contractate numai de cele 5 kg. lînă. 6 kg. paie, 10 kg. co­ să înfiinţeze cît mai multe ra­
numără Gligor Popa cu 200 kg. întovărăşiri agricole din comu­ ceni, 1 kg. zarzavaturi, 15 kg. fu­ muri anexe, va reuşi să se nu­
nă, •’ raje (5 kg. borceng şi 10 kg. tri­ mere în scurt timp printre gos­
foi), 0,025 kg. zahăr şi 13 lei. Este podăriile colective fruntaşe din
regiunea noastră.
lesne de înţeles că familiile co­
lectiviştilor Iosif Bartok, Ale­ S. BARBU
¦> o-<
fă politică, obştească şi de sfat, cadre circumscripţie electorală. In trecut fe­ dului Muncitoresc Romîn. Prin mem­
didactice, ingineri, tehnicieni, militari meile nu aveau dreptul de a alege şi brii săi trimişi în comisiile electorale
etc. Din aceştia, 67 deputaţi sînt din a fi alese. Regimul de democraţie şi ca delegaţi ai organizaţiilor oame­
rîndul naţionalităţilor conlocuitoare, 71 populară a asigurat, pentru prima nilor muncii, partidul veghează la
dovedi că posedă venituri corespun­ deputaţi sînt femei. oară în istoria ţării noastre, drepturi stricta legalitate a desfăşurării alege­
zătoare cu Jegea, 2,3 milioane pentru politice femeilor, dreptul de a alege rilor, la respectarea întocmai a drep­
că nu au dovedit un nivel cultural In cursul campaniei electorale pen­ şi de a fi alese. turilor cetăţenilor şi ia libera expri­
satisfăcător, 2 milioane pentru că nu tru alegerile din 11 martie 1956, peste mare a voinţei lor.
îndeplinesc condiţiile cu privire la pla­ 1.700.000 cetăţeni au luat parte la a- Votul direct reprezintă participarea
ta impozitelor etc. dunările pentru propunerile de candi­ nemijlocită la alegerea organelor pu­ Faptul că puterea de stat se află în
daţi, iar la întîlnirile candidaţilor cu terii de stat. Cetăţenii îşi aleg repre­ mîna clasei muncitoare, că sălile de
alegătorii au participat peste 6.000.000 zentanţii lor în sfatul popular comu­ întrunire, tipografiile, radioul etc., se
se desfăşoară cu participarea maselor cetăţeni. Aici s-au făcut numeroase pro­ nal, orăşenesc, raional, regional sau află la dispoziţia celor ce muncesc,
largi de alegători. Iricepînd cu măsu­ puneri menite să ducă la îmbunătă­ în Alarea Adunare Naţională. Sistemul garantează desfăşurarea unei campa­
rile luate, încă prin legea nr. 560 din ţirea continuă a activităţii organelor votului indirect, cunoscut şi la noi pînă nii electorale libere, care asigură tu­
16 iulie 1946, a sporit tot mal mult locale ale puterii de stat. Participarea nu de mult şi potrivit căruia ţăranii turor organizaţiilor oamenilor muncii,
numărul celor care au dreptul să a- activă a maselor în campania elec­ votau prin delegaţi, iar analfabeţii cetăţenilor R.P.R., dreptul nestînjenit
leagă, iar prin ultimele modificări a- torală, constituie o expresie vie a de­ erau excluşi de la vot, a rămas o ur­ de a populariza prin presă, adunări,
duse legii electorale în 1956, s-a a- mocratismului vieţii noastre de stat, mă a trecutului. Mai mult chiar, as­ radio şi alte mijloace candidaţii pro­
cordat dreptul de vot tuturor cetăţe­ a sistemului nostru electoral. tăzi se asigură posibilitatea de a vo­ puşi.
nilor R.P.R. Cîteva date sînt grăitoa­ ta şi bolnavilor imobilizaţi la pat, in­
re în această privinţă. In anul 1928, Exprimarea directă şi cea mal con­ firmilor, bătrinilor, persoanelor aflate Campania electorală are o mare În­
cînd puterea aparţinea burgheziei şi cretă a deplinelor drepturi electorale in călătorie în ziua alegerilor. semnătate pentru îmbunătăţirea activi­
moşierimii, pentru alegerea parlamen­ o constituie modul în care se face tăţii de viitor a sfaturilor populare,
tului au votat 2.840.000 cetăţeni, iar propunerea candidaţilor şi alegerea de­ Rotrivit Constituţiei noastre, alege­ pentru întărirea legăturii lor cu ma­
în 1948, puterea fiind în mîinile po­ putaţilor. In acest scop Constituţia ţă­ rea deputaţilor în organele puterii de sele. Contactul direct al candidaţilor
porului, cu ocazia alegerilor, de depu­ rii noastre stabileşte că, au dreptul de stat, se face prin vot secret. Astăzi se­ cu cetăţenii face ca între aceştia să
taţi pentru Marea Adunare Naţională, a alege toţi oamenii muncii, cetăţeni cretul votului este asigurat şi res­ existe o strînsă legătură. Atît can­
au votat 7.661.000 cetăţeni, iar la 3 ai R.P.R., care au împlinit vîrstă de pectat cu toată stricteţea. didatul cît şi alegătorii vin cu pro­
februarie 1957 au votat 11.553.690 cetă­ 18 ani, indiferent de naţionalitate, puneri preţioase care duc la îmbunătă­
ţeni. rasă, religie sau grad de cultură, pro­ întreg procesul alegerilor în R.P.R. ţirea gospodăririi satelor şi oraşelor.
fesiune sau durata domicilierii. Pot se desfăşoară într-o atmosferă de săr­ In acelaşi timp, sarcinile ce ne stau
Deosebirea dintre democraţia bur­ fi aleşi ca deputaţi, cetăţeni cu drept bătoare. "• *¦ în faţă în campania electorală sint
gheză formală şi democraţia populară de vot care au împlinit vîrstă de 23 împletite cu sarcinile oamenilor mun­
reală, privind sislemul electoral şi com­ ani. Sînt exceptaţi de la dreptul de ă Dar drepturile electorale nu se e- cii pentru îndeplinirea planului de pro­
poziţia socială a puterii de stat, reiese alege şi a fi aleşi persoanele lipsite puizează odată cu terminarea alegeri­ ducţie, pentru obţinerea de noi succese
pe deplin, comparînd compoziţia so­ de facultăţile mintale sau care ău lor. Deputaţii au faţă de alegători sar­ in toate domeniile de activitate.
pierdut drepturile electorale prinlr-o cina de a sluji interesele celor pe ca­
cială a parlamentelor din ţările capi­ hofărîre judecătorească. re îi reprezintă, iar aceştia de a con­ Ziua de 2 martie va fi o sărbătoare
trola şi a cere socoteală asupra mo­ a întregului popor. Exercitîndu-ne
taliste cu aceea a deputaţilor din Ma­ Oamenii muncii, indiferent de na­ dului cum aleşii lor se achită de no­ drepturile electorale, vom vota cu în­
ţionalitate îşi exercită în depti ă liber­ bila sarcină ce le-a fost încredinţată, credere, avînd în faţă imaginea ţării
rea Adunare Naţională a R.P.R. In tate deptul de a alege şi a fi aleşi. puţind chiar retrage mandatul depu­ noastre libere în care poporul şi-a fău­
In Marea Adunare Naţională ău fost tatului înainte de termen. Acest drept rit o viaţă fericită şi îmbelşugată. Vo-
Marea Adunare .Naţională, 169 de de­ aleşi din rîndul naţionalităţilor con­ de control asupra modului cum depu­ lliul candidaţii Frontului Democraţiei
locuitoare 67 deputaţi, iar în sfatu­ Populare, ne vom spune hotărîrea noas­
putaţi sînt muncitori şi ţărani care lu­ rile populare 18.000 deputaţi. taţii corespund încrederii date de ma­
tră în lupta penlru pace şi bună sta­
crează efectiv în producţie. Ceilalţi de­ Egalitatea votului este garantată de se, constituie o dovadă în plus a ca­
Constituţia R P.R. Fiecare alegător are re, pentru înflorirea continuă a ora­
putaţi sînt muncitori şi ţărani pro­ drept la un singur vot, nu poate fi racterului democratic ai sistemului nos­
înscris decît pe o singură listă şi într-o tru electoral. şelor şi satelor, pentru construirea so­
movaţi în munci de răspundere în via-
In ţara noastră campania electorală cialismului în R.P.R.
se desfăşoară sub conducerea Parti­