Page 2 - 1958-02
P. 2
Pag. 2 m J M U L SOCIALISMULUI Nr. 973
U-WfctW^fVMSlhiJS
mbonălăjim n P r i e t e n i i c ă r ţ i i La alegerea Comitetului
La clubul minier din Petrila miner la sectorul I, Augustin
rîftd ftii poţi vedea adesea mulţi oameni Topor, paznic la gospodăria de raional al femeilor
ai muncii îndreptîndu-se s p re ' locuinţe, Ştefan Grecu, munci
sala bibliotecii. Ei vin aci pen tor la sectorul VIII şi Vasile din raionul Haţeg
In zilele de 25—26 ianuarie In ce priveşte educarea patrio tru a aduce cărţile citite şi pen Romanescu, miner la sectorul
a.c. s-a ţinut la Hunedoara con
ferinţa orăşenească U.T.M. pen Ooofertnţa orăşenească tică a tineretului conferinţa a tru a împrumuta altele noi. III.
tru darea de seamă şi alegerea
noului organ de conducere. U . T J . hunedoara scos în evidenţă faptul că co Privindu-i, printre ei poţi re Pentru a veni în ajutorul ce La 26 ianuarie a.c., in sala meilor din strada Valea Ungu
mitetul orăşenesc U.T.M. a reu cunoaşte cu uşurinţă pe vechiul tăţenilor au fost organizate 6 festivă a oraşului Haţeg, s-a ţi rului din oraşul Haţeg, a lă
Participarea activă a tinere rean în activitatea de produc şit să obţină rezultate mulţumi şi pasionatul cititor Mihai Be- biblioteci volante, printre care nut conferinţa raională a femei murit 16 familii să facă cereri
tului la Îndeplinirea sarcinilor ţie, care, laolaltă cu efortul ge toare. In această direcţie s-a lei, muncitor la sectorul VIII la Şcoala minieră, Căminul nr. lor. Participantele la conferinţă, pentru înscrierea in întovărăşi
de producţie a fost una din ce neral al tuturor muncitorilor, ţinut un ciclu de .conferinţe cu al mingi Petrila. Printre zecile 3, Lunca Florii, Atelierul elec circa 200 de delegate şi invi re. Asemenea exemple se pot da
le mai importante probleme ca s-a concretizai în obţinerea u- caracter educativ organizate de cărţi citite de dînsul se nu tate, care au venit din toate păr multe şi din satele Sălaşu Supe
re s-a situat în centrul lucrări nor rezultate de seamă. _Planul săptămînal, împreună cu SRSC mără „Calvarul" de Tolstoi, „A- tric, atelierul de grup şi la mi ţile raionului, înainte de a trece rior, Sălaşu Inferior, Galaţ, O-
lor conferinţei. Atît darea de global de producţie al combina in cluburile tineretului. De ase nii împotrivirii" de Qeo Bogza, nă, de unde cititorii pot ridica la alegerea comitetului raional colişul Mic etc.
seamă prezentată de tov. Ale tului a fost îndeplinit pe anul menea, cele două universităţi „Născuţi in furtună" de N. Os- al femeilor, au ascultat darea
xandru Marcu, prim-secretar al 1957 cu 13 zile inainte de ter populare deschise anul acesta trovski, „Dulăii" de Z. Stancu, cind pleacă de la serviciu căr de seamă a comitetului organi De asemenea, în cele patru
comitetului orăşenesc U.T.M., men ; al Trustului 4 construc in oraşul Hunedoara, contribuie „A venit un om" de F. Muntea- ţile pe care le doresc sau pe zatoric care şi-a desfăşurat acti gospodării agricole colective,
cit şi delegaţii care au parti ţii cu 8 zile mai devreme, in în mare măsură la educarea ti care le-au cerut. Aceasta a fă vitatea in perioada alegerii co femeile au dovedit mult spint
cipat apoi la discuţii, au supus timp ce brigadierii de pe şan neretului, la îmbogăţirea cunoş nu şi altele. mitetelor comunale şi săteşti ale gospodăresc, iniţiativă şi price
unei minuţioase analize felul tierul Bluming au obţinut locul tinţelor sale de cultură gene In curînd tov. Belei va deveni cut ca numărul cititorilor în femeilor. pere. Astfel, colectivista Paras-
‘în care tineretul hunedorean şi-a II pe ţară în întrecerea socia rală. scrişi la bibliotecă să ajungă la chiva Brăilă din Ostrov a pres
listă dintre şantierele de tine purtător al insignei „Prieten al 2.086, iar al acelor care frecven Atit din darea de seamă, cit tat singură 200 zile-muncă, a-
adus aportul la infăptuirea o- ret. Numai aceste acţiuni însă nu cărţii". Şi el nu este singurul tează in mod regulat biblioteca, şi din discuţiile purtate, a reie trăgînd şi pe alte femei, iar
biectivelor celui de-al doilea sint suficiente pentru sădirea in cititor căruia aş putea să-i a- la 890. şit că principala sarcină care
plan cincinal. A reieşit că acti Conferinţa a scos totodată la inimile tinerilor a sentimentelor duc laude ;• ca dînsul sînt mulţi. stă în faţp femeilor din raionul Margareta Neagu şi Ilca Nisto-
vitatea in producţie a tinerilor, iveală faptul că entuziasmul ti patriotice, pentru dezvoltarea Iată cîţiva: Kalman Notavaş, MARIOARA SARAIACU Haţeg, in perioada .aceasta rescu din G.A.C. Riu Bărbat au
din întreprinderile şi instituţii neretului hunedorean ar fi fost continuă a acestora. Formele de
le oraşului, a cunoscut în cursul mai rodnic dacă în activitatea educare sint multiple, numai că bibliotecară
anului trecut o reală Îmbunătă practică a comitetului orăşenesc ele nu sint folosite cu destulă
U.T.M. nu s-ar fi manifestat şi pricepere. Comitetul orăşenesc zvoitarea r â u rilo r anexe de producţie este: dovedit mult interes în consoli
ţire. Ca prim rezultat al mun unele lipsuri. In cuvintul lor, U.T.M., a neglijat organizarea darea gospodăriei.
cii politice de masă desfăşura numeroşi delegaţi, printre care de intîlniri cu vîrstnicii, unde isotifia adunării generale
tă in această perioadă de că Maria Spineanu, Anton Zlătior, Sprijinirea muncii pentru Cu toate succesele obţinute
tre organizaţiile de bază U.T.M., Ivan Mateescu, Nicolae Copilu
este intensificarea întrecerii so şi alţii, au criticat aspru tendin transform area socialistă in munca cu femeile privind
ţa fostului comitet orăşenesc de cooperativizarea, conferinţa a
cialiste in sectoarele productive, a da prioritate cifrelor, în dau a agriculturii subliniat că este nevoie de o
care a cuprins in rindurile ei a- na calităţii acestora. Un alt as
proape 13.000 tineri, din mij pect negativ combătut cu tărie, aceştia să vorbească tinerilor (Urmare din pag. l-a) acest an să se acorde o atenţie Pe lingă acţiunile gospodă mai temeinică activitate în rîn
locul cărora s-au ridicat peste a fost lipsa de legătură cu te despre tinereţea vitregită de mult mai mare acestei probleme. reşti, de înfrumuseţare a satelor dul femeilor, pentru ca acestea
4.000 fruntaşi în producţie. Prin renul a membrilor comitetului bucurii pe care ei au avut-o, des sine şi reducerea valorii zilei- şi de sprijinire a tuturor ac să-şi dea mai bine seama de
munca plină de abnegaţie şi orăşenesc U.T.M. Datorită aces pre trecutul glorios de luptă al muncă. Adunarea generală a combă ţiunilor cu caracter obştesc de importanţa ce o are cooperati
înaltul spirit de răspundere do tui mod greşit de muncă, de partidului nostru, despre pa tut atitudinea înapoiată a unor masă, la care femeile cu spiri vizarea agriculturii pentru via
vedit in activitatea sa, tinere seori sarcinile trasate de comi triotismul înflăcărat al U.T.C- Adunarea generală a apreciat colectivişti care manifestă ne tul lor de bune gospodine, pot ţa lor. Multe delegate şi invi
tul hunedorean a reuşit să cîş- tet nu erau duse la îndeplinire. iştilor. Aceeaşi neglijenţă a că anul trecut s-a îmbunătăţit glijenţă faţă de păstrarea avu
tige încrederea deplină a orga manifestat-o comitetul şi fa simţitor participarea colectiviş tului obştesc, lăsînd uneltele cu aduce o contribuţie de seamă, tate, în cuvîntul lor, au propus
nelor de partid din întreprinderi Mai multă atenţie ţă de joile de tineret, care de tilor la muncile din cadrul gos care muncesc în ploaie sau ză
care, in semn de apreciere, i-a seori se organizează superficial, podăriei. In acest sens a fost padă. conferinţa a arătat că femeile ca în proiectul de plan să se
încredinţat spre patronare un condiţiilor de viaţă ale neimprimîndu-li-se un conţinut evidenţiată, printre altele şi fa
număr de 30 secţii. La chema educativ. milia colectivistului Aurel Crişan Discuţii vii s-au purtat şi în joacă un mare rol in transfor prevadă organizarea unor vizite
rea organizaţiei de a crea for tineretului şi educării care a efectuat în cursul anului jurul planului de producţie pe
me tinereşti de muncă la dife Conferinţa orăşenească UTM trecut 708 zile-muncă, primind anul 1958. Ţinînd seama de lip marea socialistă a agriculturii, cu femeile în satele cu gospo
rite locuri de producţie, tinere patriotice a acestuia Hunedoara, a dovedit creş drept răsplată 3.040 kg. grîu,
tul hunedorean a răspuns cu terea din punct de vede 566 kg porumb, 1.323 kg car surile din anii trecuţi şi de con problemă care de altfel frămîntă dării şi întovărăşiri agricole şi
entuziasm şi devotament, ceea Cu mult spirit de răspundere re politic al tinerilor, pre tofi, 3.540 kg. fin, 123 litri ţuică, diţiile existente, colectiviştii au
ce a făcut ca in prezent să e- au fost dezbătute în lucrările cum şi un dezvoltat spirit de cantităţi însemnate de alte pro hotărît să mărească în acest an mult pe gospodinele din raion. intîlniri între colectiviste şi ţă
xiste in întreg oraşul 218 bri conferinţei problemele legate de răspundere. Aceasta dovedeşte duse şi suma de 3.894 lei.
găzi de producţie. Tineretul a condiţiile de viaţă ale tinerilor, caracterul combativ de care au numărul de vaci de la două, la In această problemă, multe rancele muncitoare cu gospodă
preluat cu curaj şi a aplicai cit şi de educaţia patriotică a fost animate dezbaterile celor Numeroşi colectivişti au arătat opt capete. Au hotărît de aseme
practic iniţiativa valoroasă a ti acestora. mai arzătoare probleme, cit şi nea să mărească turma de oi şi familii depind de poziţia pe ca rii individuale.
nerilor de la „Progresul" Brăi marele număr de propuneri va că consiliul de conducere nu a să înfiinţeze o fermă de porci,
la, care a avut ca urmare rea Condiţiile de viaţă ale tinere loroase făcute în sensul îmbu manifestat preocuparea necesară cumpărînd chiar acum la înce re o ia femeia. Dacă ea este lă Pe lingă rolul pe care-1 au
lizarea pe întregul oraş a unor tului ce lucrează in întreprin nătăţirii muncii de organizaţie. pentru dezvoltarea ramurilor putul anului 5 scrofiţe de pră-
economii de peste 11.000.000 lei. derile din oraşul Hunedoara — anexe. Gospodăria dispune de silă. murită pe deplin in această femeile în cooperativizarea agri
De asemenea, îmbrăţişarea cu a constatat conferinţa — au cu Pe bună dreptate se poate condiţii pentru a înfiinţa şi dez
căldură a iniţiativei tinerilor de noscut, în perioada anului tre spune că proiectul de hotărîri volta ramura zootehnică, pentru Cunoscînd că grădina de le privinţă, cu uşurinţă îşi poate culturii, în conferinţă, s-au dis
la uzina „Tudor Vladimirescu" cut, o îmbunătăţire simţitoare adoptat în baza propunerilor fă a înfiinţa ateliere de fierărie şi gume aduce venituri mari, co
Bucureşti, a făcut ca numărul în ceea ce priveşte cazarea şi cute de participanţii la confe rotărie etc. Asemenea ramuri, lectiviştii au hotărît să măreas convinge soţul de a se înscrie cutat şi alte probleme în legă
orelor de muncă voluntară e- masa servită la cantină. Eviden rinţă, a dat o orientare justă, care ar fi adus venituri băneşti că suprafaţa cultivată cu legume
fectuate de tineri pentru cură tă este preocuparea deosebită bine definită, comitetului U.T.M. însemnate gospodăriei colective, şi zarzavaturi. Pentru a-şi spori în gospodărie sau întovărăşire. tură cu activitatea acestora.
ţenia in secţii, să atingă cifra pe care au dovedit-o în acest nou ales, îndreptindu-i atenţia nu au fost dezvoltate anul tre veniturile băneşti, ei au
de 20.000 in timp ce pentru co sens conducerile I.C.S.H. şi spre rezolvarea celor mai im cut. Colectiviştii au propus ca în hotărît de asemenea să Sint numeroase exemplele care Asţfel, s-a vorbit despre grija
lectarea fierului vechi şi pentru C. S. H. Astfel conducerea portante probleme, fapt ce va mărească suprafeţele cultivate
acţiuni de înfrumuseţarea ora I. C. S. H. a depus efor asigura succesul deplin al mun cu plante tehnice, cum sînt sfe dovedesc marea contribuţie pe pe care trebuie s-o aibă mamele
şului, tinerii hunedoreni au mai turi susţinute pentru rea- cii U.T.M. pe viitor. cla de zahăr, floarea-soarelui şi
efectuat alte 50.000 ore muncă menajarea taberei O. T. unde altele. care o pot da femeile în coope in educarea tinerei generaţii,
voluntară . pavilionul nr. 25 şi cel al absol
venţilor şcolilor profesionale, rativizarea agriculturii. In -scur despre sprijinirea activităţii sfa
Conduita tineretului in pro constituie un exemplu de orga
ducţie a cunoscut şi ea o îmbu nizare şi gospodărire. Măsuri tul timp ce a trecut de la înce turilor populare, a acţiunilor
nătăţire evidentă. Disciplina in eficace de îmbunătăţirea cazării
muncă, grija faţă de maşini şi tinerilor a luat şi combinatul si perea alegerilor de femei, după obşteşti, de culturalizare a ma
agregate, atitudinea faţă de vir- derurgic., în urma consfătuirii
organizate în acest sens cu ti noua formă de organizare, noile selor sau de înfrumuseţare a
stnici şi superiori, se imprimă nerii din tabăra nr. 1. Confe
rinţa a apreciat apoi că mai comitete comunale şi săteşti ale comunei.
tot mai mult, întregind astfel există încă greutăţi în această
direcţie, datorită faptului că Hu femeilor, au muncit pentru dez Cele 17 tovarăşe care au luat
prestigiul clştigat pe merit de nedoara e în plină şi continuă voltarea sectorului socialist, ob- cuvintul, printre care Maria Do-
construcţie, ceea ce face ca zil ţinînd rezultate frumoase. Ast brei, Maria Antal, Margareta
tinerii noştri. fel, în satul Berthelot, toate fe Neagu, Elisabeta Donţiu, Adela
meile au intrat în întovărăşire ţ Dragu, Ilca Nistorescu şi alte
Conferinţa a apreciat progre exemplul lor fiind urmat şi de le, au vorbit despre aceste as
femeile din satele Crăguiş şi pecte ale muncii femeilor, accen-
Copaci, care de asemenea au iuind în special pe cea mai im
intrat în întovărăşirile agricole portantă problemă — cooperati
existente. Maria Belea, Clara vizarea agriculturii.
Ghiţescu, Rozalia Babeş, Maria După darea de seamă şi dis
t r ă d a n i e şi r e z u l t a t e Cazac, lulia Dăncescu şi multe cuţiile purtate, conferinţa a ales
La o depărtare de 3 ore de pripă, era necorespunzător, mo pentru crearea condiţiilor nece altele, se numără printre tova Comitetul raional al femeilor
comuna Loman, printre dealurile bilierul şcolar inexistent, iar ma sare desfăşurării învăţămîntului răşele care au contribuit în bu din Haţeg, compus din 41 de
tovarăşe, alese din rîndul celor
de la poalele munţilor Sebeşu terialul didactic insuficient. A- în cătun, tov. Chitacu a răspuns nă măsură la lămurirea altor fe
lui, se găseşte cătunul Goseni. ceste lipsuri de ordin material printr-o pregătire temeinică a mei vecine. care au avut cele mai frumoa
In acest cătun, locuit de oieri şi au putut fi înlăturate numai prin copiilor. Este interesantă expo
tăietori de pădure, a luat munca neobosită dusă zi de zi. ziţia de obiecte executate de elevi In satul Păucineşti, femei ca se rezultate in muncă. In prima
fiinţă în anii regimului demo- Primind sprijin din partea sfa la orele de activitate practică Iosefina Popescu, Netuţa Ar- sa şedinţă, comitetul raional şi-a
crat-popular o şcoală de 4 ani. tului popular Loman şi creînd în ateliere. Aici se întîlnesc zeci mioni şi Maria Dumoni şi-au
Aici învaţă carte copiii acelora un comitet de părinţi activ, a de obiecte : împletituri, îndoituri, lămurit soţii să intre în coope ales biroul din care fac parte
care în regimul trecut, îngro pornit cn hărnicie la amenaja ţesături, obiecte din lemn etc. rativa zootehnică de creşterea tovarăşele: Rozina Popa, ca
şaţi numărul analfabeţilor de pe rea localului de şcoală, ia con vitelor mari, iar în Demsuş, Ma
aceste plaiuri. fecţionarea de mobilier şi mate Pe plan extraşcolar tov. Chi rfa Danciu şi-a lămurit socrii să preşedintă, Ardeleanu Doina, se
rial didactic. In prezent, cursu tacu duce o muncă intensă pen intre în întovărăşire. Tovarăşa cretară, Ana Berindeanu şi Cla
Deşi cu experienţă în învă- rile se desfăşoară în condiţii tru crearea unei întovărăşiri ra Ghiţescu, vicepreşedintă, iar
ţămînt, munca învăţătorului zootehnice. Maria Rogobete, Maria Cristian
şi Irina Rill, ca membre în bi
Mihai Chitacu nu a fost uşoară. optime. l. IANCU Malixima Donţiu, desfăşurind roul raional al femeilor.
sul făcut de tineretul hunedo- nic să se nască noi cerinţe. Localul de şcoală amenajat în La ajutorul dat de părinţi corespondent o susţinută muncă în rîndul fe R. BUDIN
ţiei populare a organizat un ionale. In cursul anului 1957 a repertoriu au avut un caracter dîn rîndul maselor de oameni ai
studio al actorului, amator, con fost organizată şi o expoziţie de
dus de tovarăşul Aurel Marines- artă plastică — în cinstea zilei de general, pentru viitor, conduce muncii.
cu, unde sînt instruiţi în mod 7 Noiembrie — la care s-au
rea casei de creaţie trebuie să O sarcină Importantă ce revi
îndrume formaţiile artistice de ne casei creaţiei populare este
amatori, în funcţie de specificul
permanent 30 de artişti amatori prezentat peste 203 lucrări, din muncii din localitatea unde-şi aceea a unei mai serioase preo
ai formaţiunilor de teatru. Tre care 47 au fost selecţionate pen desfăşoară activitatea echipele cupări pentru îndrumarea activi
respective. Casa creaţiei popu
buie să spunem însă că acestei tru expoziţia din Bucureşti. Ase lare trebuie să se ocupe în viitor tăţii colectivelor de creaţie ale
de o îndrumare mai concretă a
- Concluzii şi perspective - acţiuni î s-ăr fi putut da o am menea expoziţie este prevăzută repertoriului, formaţiilor artisti brigăzilor artistice de agi
taţie. In cercurile litera
ploare mai mare, iar dacă nu s-a a fi organizată şi în anul 1953, re de la raioane trebu
In urmă cu un an şi jumătate Ca primă acţiune întreprinsă 117 elemente talentate. Această făcut acest lucru, Casa creaţiei luîndu-se de pe acum măsurile
în ţara noastră s-au creat ca de Casa creaţiei populare, a fost manifestare, apreciată de către
sele regionale ale creaţiei popu cunoaşterea — printr-o docu publicul spectator, a fost extin populare şi-a propus ca în 1958, organizatorice corespunzătoare. ce din localităţile cu naţionali ie atraşi şi membrii acestor co
lare, care prin munca lor, con mentaţie amănunţită — a forţe să şi în centrele raionale din
tribuie la ridicarea nivelului ca lor artistice de amatori din regi- Sebeş, Alba, Haţeg şi Orăştie, instruirea responsabililor de for Cu toate că în 1957 Gasa cre tăţi conlocuitoare, a căror acti lective de creaţie şi discutate
litativ al activităţii cultural-e- une. In acest scop s-au întocmit dînd rezultate' bune, în sensul
ducative şi artistice a cămine fişe pe genurile de activitate ar depistării de noi elemente talen maţii, prin cursuri şi seminarii, aţiei populare a avut o serie de vitate este destul de slab îndru- programele alcătuite pentru bri
lor culturale de la sate şi clu tistică a fiecărei unităţi cultu tate şi a îmbogăţirii repertoriu să fie o preocupare de bază în acţiuni frumoase, fotuşi va tre mală. găzi, iar cele mai bune să fie
burilor sindicale. Menite să în rale în parte, care cuprind date lui formaţiilor artistice de ama publicate pentru a folosi ca o-
drume şi să sprijine creaţia în legătură cu instructorii echi tori1. mth'itatea sa. bui ca in viitor să se gândească Una din preocupările de sea rientare şi altor colective. Casa
populară şi toate genurile de pelor, repertoriul unităţilor cul mă — înscrisă în planul de
artă, să orienteze colectivele de turale etc. Aceasta a dat posibi Ridicarea continuă a nivelului O lăudabilă acţiune dusă în mai mult Ia înlăturarea unor lip muncă al casei creaţiei populare
artişti amatori şi pe interpreţii litatea ca munca să se desfăşoa de cunoştinţe profesionale a in 1957 de către Casa creaţiei suri care s-au manifestat în ac
re mai accentuat pe îndrumarea structorilor echipelor de cor, tea. populare a fost preocuparea pen tivitatea sa. In primul rînd, con pentru acest an — este o mai creaţiei populare ar putea orga
individuali, să promoveze un re repertoriului formaţiilor, pe cele tru, dansuri, este o preocupare tru strîngerea într-un Almanah ducerea Casei creaţiei Irebuie să
mai actuale probleme. Aşa de e- de seamă în activitatea caselor literar, a celor mai îmne lucrări susţinută muncă de îndrumare niza chiar o consfătuire a bri
pertoriu valoros atît prin conţi xemplu, Casa creaţiei populare creaţiei populare. Manifestările
a reuşit să întocmească în anul de la căminele culturale, diri literare a creatorilor amatori se gîndească în mod serios la metodică a mişcării artistice de găzilor artistice de agitaţie, un
nut cît şi prin realizarea aitis- 1957 liste de repertorii axate pe cluburi, precum şi în concursu amatori. de, pe baza unui program pre
teme ca : a 40-a aniversare a rile artistice, au scos la iveală din regiunea noastră. Acest al problema cadrelor de specialita zentat de cea mai bună brigadă,
tică, să valorifice cele mai bune Marii Revoluţii Socialiste din o serie de deficienţe caro, de cele In acest scop vor fi mobili
mai multe ori, provin din lip manah este prima ’1narare edi te, de a fi antrenate în mod ac zaţi toţi activiştii de la casele
creaţii locale în domeniul lite Octombrie, transformarea socia sa de orientare şi pregătire a in
rar, plastic, muzical sau core listă a agriculturii. Luna culturii structorilor. tată de Casa creaţiei populare, tiv în cadrul consiliului consul raionale de cultură, şcoala popu să se dea îndrumări prac'ice a-
grafic, aceste noi instituţii sint din R.P.R., fapt ce s-a dovedit
din ce in ce mai apreciate de ‘printr-o mai bună calitate a pro Analizînd această situaţie, ca iar pentru anul 1958 se prevede tativ al Casei creaţiei. Să nu fie lară de artă, precum şi unită tît în ce priveşte conţinutul pro
gramelor artistice prezentate de prim pas, în anul 1957 Casa editarea unor noi luc. ări ale tărăgănată discutarea în acest
către unităţile culturale şi ac cluburile şi căminele culturale creaţiei populare —• cu spriji creatorilor din regiune, în pro consiliu a lucrărilor trimise de ţile culturale fruntaşe. Se vor gramului, cît şi în modul cum a
tiviştii culturali de la oraşe şi în cadrul acestor manifestări. nul Şcolii populare de artă din
sate. Petroşani — a organizat un curs bleme de muzică, coregrafie şi creatorii amatori. Aceştia să fie forma studiouri ale actorului a- fost el realizat.
In luna decembrie a avut loc de 15 zile cu 26 instructori ai mator la toate casele de cultură, Sarcinile înscrise în planul de
Dacă la înfiinţarea ei Casa la Deva, concertul celor mai echipelor de teatru de la cele programe ale brigăzilor artistice permanent ajutaţi şi îndrumaţi, se vor alcătui echipe de dansuri
buni solişti amatori din regiune, mai bune formaţii din regiune. muncă al Casei creaţiei regio
creaţiei populare din Deva a a- organizat de Casa creaţiei popu model la casele de cultură, că
lare, la care au participai peste Tot în acest scop, pe lîngă
vut o activitate destui de slabă, clubul din Simeria, Caca crea de agitaţie. iar cele mai preţioase lucrări să minele culturale şi cluburiie nale şi măsurile pe care le va
în cursul anului 1957, printr-o Pentru promovarea creaţiei li fie publicate, folosindu-se presa fruntaşe, unde vor fi aduşi în lua pentru îndeplinirea lor, pot
terare, au fost organizate şi re locală sau o publicaţie periodică
mai susţinută preocupare din schimb de experienţă instruc- garanta ridicarea nivelului cali
organizate cercuri literare în i casei de creaţie. Creaţia lite lorîi altor formaţii; se vor or tativ al mişcării artistice de a-
partea conducerii acestei institu ganiza schimburi de experienţă matori din regiunea noastră, al
toate centrele raionale. Se evi rară şi în specia! lucrările de prin deplasarea echipelor de tea
ţii, s-a reuşit să se obţină o sc
denţiază în activitatea lor cercu artă plastică trebuie să oglin tru fruntaşe, precum şi alte ac îndrumării şi stimulării creaţiei
rie de realizări care merită toa
rile şi cenaclurile literare din dească prin conţinutul lor cît ţiuni. populare, în scopul unei mai
tă atenţia şi care pot să garan
Orăştie, Hunedoara şi Brad, atit mai multe aspecte din munca ce Dacă creaţia folclorică a fost bune deserviri a cerinţelor cul
teze rezultate şi mai bune în neglijată in anul 1957, in acest turale mereu crescînde ale oame
prin conţinutul lucrărilor cît şi se duce pentru făurirea vieţii an casa creaţiei îşi va îndrepta a- nilor muncii din satele şi oraşe
munca de viitor. tenţia înspre culegerea şi valo le regiunii noastre.
prin antrenarea unui număr ma’î nor. Aceasta trebuie să fie linia rificarea — prin formaţiile ar
tistice — a celor mai valoroase VICTOR MUREŞAN
mare de creatori. "i'L-' de îndrumare a cercurilor de ar luci1ri de folclor, căutlnd toto îndrumător cultural al secţiei
dată ca prin diferite forme să
Arta plastică este îndrumată tă plastică sau ă cercurilor li stimuleze creaţia de jos, pornită de învăţămînt şi cultură
a Sfatului popular regional
prin cele 8 cercuri de artă plas terare. ' **"; ¦
tică, organizate în centrele ra Dacă în anul 1957 listele de