Page 2 - 1958-02
P. 2

Pag. 2                                                                    m J M U L SOCIALISMULUI                                                                                                                                                          Nr. 973

                                                                                              U-WfctW^fVMSlhiJS

        mbonălăjim n                                                                                               P r i e t e n i i c ă r ţ i i La alegerea Comitetului
                                                                                                                  La clubul minier din Petrila miner la sectorul I, Augustin
                                    rîftd ftii                                                                 poţi vedea adesea mulţi oameni Topor, paznic la gospodăria de                                  raional al femeilor
                                                                                                               ai muncii îndreptîndu-se s p re ' locuinţe, Ştefan Grecu, munci­

                                                                                                               sala bibliotecii. Ei vin aci pen­ tor la sectorul VIII şi Vasile                               din raionul Haţeg

   In zilele de 25—26 ianuarie                                            In ce priveşte educarea patrio­ tru a aduce cărţile citite şi pen­ Romanescu, miner la sectorul
a.c. s-a ţinut la Hunedoara con­
ferinţa orăşenească U.T.M. pen­      Ooofertnţa orăşenească               tică a tineretului conferinţa a tru a împrumuta altele noi.                 III.
tru darea de seamă şi alegerea
noului organ de conducere.               U . T J . hunedoara              scos în evidenţă faptul că co­          Privindu-i, printre ei poţi re­        Pentru a veni în ajutorul ce­                La 26 ianuarie a.c., in sala meilor din strada Valea Ungu­
                                                                          mitetul orăşenesc U.T.M. a reu­      cunoaşte cu uşurinţă pe vechiul        tăţenilor au fost organizate 6                  festivă a oraşului Haţeg, s-a ţi­ rului din oraşul Haţeg, a lă­
   Participarea activă a tinere­    rean în activitatea de produc­        şit să obţină rezultate mulţumi­     şi pasionatul cititor Mihai Be-        biblioteci volante, printre care                nut conferinţa raională a femei­ murit 16 familii să facă cereri
tului la Îndeplinirea sarcinilor    ţie, care, laolaltă cu efortul ge­    toare. In această direcţie s-a       lei, muncitor la sectorul VIII         la Şcoala minieră, Căminul nr.                  lor. Participantele la conferinţă, pentru înscrierea in întovărăşi­
de producţie a fost una din ce­     neral al tuturor muncitorilor,        ţinut un ciclu de .conferinţe cu     al mingi Petrila. Printre zecile       3, Lunca Florii, Atelierul elec­                circa 200 de delegate şi invi­ re. Asemenea exemple se pot da
le mai importante probleme ca­      s-a concretizai în obţinerea u-       caracter educativ organizate         de cărţi citite de dînsul se nu­                                                       tate, care au venit din toate păr­ multe şi din satele Sălaşu Supe­
re s-a situat în centrul lucrări­   nor rezultate de seamă. _Planul       săptămînal, împreună cu SRSC         mără „Calvarul" de Tolstoi, „A-        tric, atelierul de grup şi la mi­               ţile raionului, înainte de a trece rior, Sălaşu Inferior, Galaţ, O-
lor conferinţei. Atît darea de      global de producţie al combina­       in cluburile tineretului. De ase­    nii împotrivirii" de Qeo Bogza,        nă, de unde cititorii pot ridica                la alegerea comitetului raional colişul Mic etc.
seamă prezentată de tov. Ale­       tului a fost îndeplinit pe anul       menea, cele două universităţi        „Născuţi in furtună" de N. Os-                                                         al femeilor, au ascultat darea
xandru Marcu, prim-secretar al      1957 cu 13 zile inainte de ter­       populare deschise anul acesta        trovski, „Dulăii" de Z. Stancu,        cind pleacă de la serviciu căr­                 de seamă a comitetului organi­          De asemenea, în cele patru
 comitetului orăşenesc U.T.M.,      men ; al Trustului 4 construc­        in oraşul Hunedoara, contribuie      „A venit un om" de F. Muntea-          ţile pe care le doresc sau pe                   zatoric care şi-a desfăşurat acti­   gospodării agricole colective,
cit şi delegaţii care au parti­     ţii cu 8 zile mai devreme, in         în mare măsură la educarea ti­                                              care le-au cerut. Aceasta a fă­                 vitatea in perioada alegerii co­     femeile au dovedit mult spint
cipat apoi la discuţii, au supus    timp ce brigadierii de pe şan­        neretului, la îmbogăţirea cunoş­     nu şi altele.                                                                          mitetelor comunale şi săteşti ale    gospodăresc, iniţiativă şi price­
unei minuţioase analize felul       tierul Bluming au obţinut locul       tinţelor sale de cultură gene­          In curînd tov. Belei va deveni      cut ca numărul cititorilor în­                  femeilor.                            pere. Astfel, colectivista Paras-
‘în care tineretul hunedorean şi-a  II pe ţară în întrecerea socia­       rală.                                                                       scrişi la bibliotecă să ajungă la                                                    chiva Brăilă din Ostrov a pres­
                                    listă dintre şantierele de tine­                                           purtător al insignei „Prieten al       2.086, iar al acelor care frecven­                 Atit din darea de seamă, cit      tat singură 200 zile-muncă, a-
adus aportul la infăptuirea o-      ret.                                     Numai aceste acţiuni însă nu      cărţii". Şi el nu este singurul        tează in mod regulat biblioteca,                şi din discuţiile purtate, a reie­   trăgînd şi pe alte femei, iar
biectivelor celui de-al doilea                                            sint suficiente pentru sădirea in    cititor căruia aş putea să-i a-        la 890.                                         şit că principala sarcină care
plan cincinal. A reieşit că acti­      Conferinţa a scos totodată la      inimile tinerilor a sentimentelor    duc laude ;• ca dînsul sînt mulţi.                                                     stă în faţp femeilor din raionul     Margareta Neagu şi Ilca Nisto-
vitatea in producţie a tinerilor,   iveală faptul că entuziasmul ti­      patriotice, pentru dezvoltarea       Iată cîţiva: Kalman Notavaş,                               MARIOARA SARAIACU           Haţeg, in perioada .aceasta          rescu din G.A.C. Riu Bărbat au
din întreprinderile şi instituţii­  neretului hunedorean ar fi fost       continuă a acestora. Formele de
le oraşului, a cunoscut în cursul   mai rodnic dacă în activitatea        educare sint multiple, numai că                                                                               bibliotecară
anului trecut o reală Îmbunătă­     practică a comitetului orăşenesc      ele nu sint folosite cu destulă
                                    U.T.M. nu s-ar fi manifestat şi       pricepere. Comitetul orăşenesc       zvoitarea r â u rilo r anexe de producţie                                              este:                                dovedit mult interes în consoli­
ţire. Ca prim rezultat al mun­      unele lipsuri. In cuvintul lor,       U.T.M., a neglijat organizarea                                                                                                                                   darea gospodăriei.
cii politice de masă desfăşura­     numeroşi delegaţi, printre care       de intîlniri cu vîrstnicii, unde           isotifia adunării generale
tă in această perioadă de că­       Maria Spineanu, Anton Zlătior,                                                                                                                                    Sprijinirea muncii pentru Cu toate succesele obţinute
tre organizaţiile de bază U.T.M.,   Ivan Mateescu, Nicolae Copilu
este intensificarea întrecerii so­  şi alţii, au criticat aspru tendin­                                                                                                                               transform area socialistă in munca cu femeile privind
                                    ţa fostului comitet orăşenesc de                                                                                                                                                                       cooperativizarea, conferinţa a
cialiste in sectoarele productive,  a da prioritate cifrelor, în dau­                                                                                                                                         a agriculturii               subliniat că este nevoie de o
care a cuprins in rindurile ei a-   na calităţii acestora. Un alt as­
proape 13.000 tineri, din mij­      pect negativ combătut cu tărie,       aceştia să vorbească tinerilor                   (Urmare din pag. l-a)       acest an să se acorde o atenţie                   Pe lingă acţiunile gospodă­       mai temeinică activitate în rîn­
locul cărora s-au ridicat peste     a fost lipsa de legătură cu te­       despre tinereţea vitregită de                                                mult mai mare acestei probleme.                reşti, de înfrumuseţare a satelor    dul femeilor, pentru ca acestea
4.000 fruntaşi în producţie. Prin   renul a membrilor comitetului         bucurii pe care ei au avut-o, des­   sine şi reducerea valorii zilei-                                                       şi de sprijinire a tuturor ac­       să-şi dea mai bine seama de
munca plină de abnegaţie şi         orăşenesc U.T.M. Datorită aces­       pre trecutul glorios de luptă al     muncă.                                    Adunarea generală a combă­                   ţiunilor cu caracter obştesc de      importanţa ce o are cooperati­
înaltul spirit de răspundere do­    tui mod greşit de muncă, de­          partidului nostru, despre pa­                                                tut atitudinea înapoiată a unor                masă, la care femeile cu spiri­      vizarea agriculturii pentru via­
vedit in activitatea sa, tinere­    seori sarcinile trasate de comi­      triotismul înflăcărat al U.T.C-         Adunarea generală a apreciat        colectivişti care manifestă ne­                 tul lor de bune gospodine, pot       ţa lor. Multe delegate şi invi­
tul hunedorean a reuşit să cîş-     tet nu erau duse la îndeplinire.      iştilor. Aceeaşi neglijenţă a        că anul trecut s-a îmbunătăţit         glijenţă faţă de păstrarea avu­
tige încrederea deplină a orga­                                           manifestat-o comitetul şi fa­        simţitor participarea colectiviş­      tului obştesc, lăsînd uneltele cu               aduce o contribuţie de seamă, tate, în cuvîntul lor, au propus
nelor de partid din întreprinderi       Mai multă atenţie                 ţă de joile de tineret, care de­     tilor la muncile din cadrul gos­       care muncesc în ploaie sau ză­
care, in semn de apreciere, i-a                                           seori se organizează superficial,    podăriei. In acest sens a fost          padă.                                          conferinţa a arătat că femeile ca în proiectul de plan să se
încredinţat spre patronare un         condiţiilor de viaţă ale            neimprimîndu-li-se un conţinut       evidenţiată, printre altele şi fa­
număr de 30 secţii. La chema­                                             educativ.                            milia colectivistului Aurel Crişan        Discuţii vii s-au purtat şi în               joacă un mare rol in transfor­ prevadă organizarea unor vizite
rea organizaţiei de a crea for­       tineretului şi educării                                                  care a efectuat în cursul anului       jurul planului de producţie pe
me tinereşti de muncă la dife­                                               Conferinţa orăşenească UTM        trecut 708 zile-muncă, primind         anul 1958. Ţinînd seama de lip­                 marea socialistă a agriculturii, cu femeile în satele cu gospo­
rite locuri de producţie, tinere­     patriotice a acestuia               Hunedoara, a dovedit creş­           drept răsplată 3.040 kg. grîu,
tul hunedorean a răspuns cu                                               terea din punct de vede­             566 kg porumb, 1.323 kg car­           surile din anii trecuţi şi de con­              problemă care de altfel frămîntă dării şi întovărăşiri agricole şi
entuziasm şi devotament, ceea          Cu mult spirit de răspundere       re politic al tinerilor, pre­        tofi, 3.540 kg. fin, 123 litri ţuică,  diţiile existente, colectiviştii au
ce a făcut ca in prezent să e-      au fost dezbătute în lucrările        cum şi un dezvoltat spirit de        cantităţi însemnate de alte pro­       hotărît să mărească în acest an                 mult pe gospodinele din raion. intîlniri între colectiviste şi ţă­
xiste in întreg oraşul 218 bri­     conferinţei problemele legate de      răspundere. Aceasta dovedeşte        duse şi suma de 3.894 lei.
găzi de producţie. Tineretul a      condiţiile de viaţă ale tinerilor,    caracterul combativ de care au                                              numărul de vaci de la două, la                  In această problemă, multe rancele muncitoare cu gospodă­
preluat cu curaj şi a aplicai       cit şi de educaţia patriotică a       fost animate dezbaterile celor          Numeroşi colectivişti au arătat     opt capete. Au hotărît de aseme­
practic iniţiativa valoroasă a ti­  acestora.                             mai arzătoare probleme, cit şi                                              nea să mărească turma de oi şi                  familii depind de poziţia pe ca­ rii individuale.
nerilor de la „Progresul" Brăi­                                           marele număr de propuneri va­        că consiliul de conducere nu a         să înfiinţeze o fermă de porci,
la, care a avut ca urmare rea­         Condiţiile de viaţă ale tinere­    loroase făcute în sensul îmbu­       manifestat preocuparea necesară        cumpărînd chiar acum la înce­                   re o ia femeia. Dacă ea este lă­ Pe lingă rolul pe care-1 au
lizarea pe întregul oraş a unor     tului ce lucrează in întreprin­       nătăţirii muncii de organizaţie.     pentru dezvoltarea ramurilor           putul anului 5 scrofiţe de pră-
economii de peste 11.000.000 lei.   derile din oraşul Hunedoara —                                              anexe. Gospodăria dispune de           silă.                                           murită pe deplin in această femeile în cooperativizarea agri­
De asemenea, îmbrăţişarea cu        a constatat conferinţa — au cu­          Pe bună dreptate se poate         condiţii pentru a înfiinţa şi dez­
căldură a iniţiativei tinerilor de  noscut, în perioada anului tre­       spune că proiectul de hotărîri       volta ramura zootehnică, pentru           Cunoscînd că grădina de le­                  privinţă, cu uşurinţă îşi poate culturii, în conferinţă, s-au dis­
la uzina „Tudor Vladimirescu"       cut, o îmbunătăţire simţitoare        adoptat în baza propunerilor fă­     a înfiinţa ateliere de fierărie şi     gume aduce venituri mari, co­
Bucureşti, a făcut ca numărul       în ceea ce priveşte cazarea şi        cute de participanţii la confe­      rotărie etc. Asemenea ramuri,          lectiviştii au hotărît să măreas­               convinge soţul de a se înscrie cutat şi alte probleme în legă­
orelor de muncă voluntară e-        masa servită la cantină. Eviden­      rinţă, a dat o orientare justă,      care ar fi adus venituri băneşti       că suprafaţa cultivată cu legume
fectuate de tineri pentru cură­     tă este preocuparea deosebită         bine definită, comitetului U.T.M.    însemnate gospodăriei colective,       şi zarzavaturi. Pentru a-şi spori               în gospodărie sau întovărăşire. tură cu activitatea acestora.
ţenia in secţii, să atingă cifra    pe care au dovedit-o în acest         nou ales, îndreptindu-i atenţia      nu au fost dezvoltate anul tre­        veniturile băneşti, ei au
de 20.000 in timp ce pentru co­     sens conducerile I.C.S.H. şi          spre rezolvarea celor mai im­        cut. Colectiviştii au propus ca în     hotărît de asemenea să                          Sint numeroase exemplele care Asţfel, s-a vorbit despre grija
lectarea fierului vechi şi pentru   C. S. H. Astfel conducerea            portante probleme, fapt ce va                                               mărească suprafeţele cultivate
acţiuni de înfrumuseţarea ora­      I. C. S. H. a depus efor­             asigura succesul deplin al mun­                                             cu plante tehnice, cum sînt sfe­                dovedesc marea contribuţie pe pe care trebuie s-o aibă mamele
şului, tinerii hunedoreni au mai    turi susţinute pentru rea-            cii U.T.M. pe viitor.                                                       cla de zahăr, floarea-soarelui şi
efectuat alte 50.000 ore muncă      menajarea taberei O. T. unde                                                                                      altele.                                         care o pot da femeile în coope­ in educarea tinerei generaţii,
voluntară .                         pavilionul nr. 25 şi cel al absol­
                                    venţilor şcolilor profesionale,                                                                                                                                   rativizarea agriculturii. In -scur­ despre sprijinirea activităţii sfa­
   Conduita tineretului in pro­     constituie un exemplu de orga­
ducţie a cunoscut şi ea o îmbu­     nizare şi gospodărire. Măsuri                                                                                                                                     tul timp ce a trecut de la înce­ turilor populare, a acţiunilor
nătăţire evidentă. Disciplina in    eficace de îmbunătăţirea cazării
muncă, grija faţă de maşini şi      tinerilor a luat şi combinatul si­                                                                                                                                perea alegerilor de femei, după obşteşti, de culturalizare a ma­
agregate, atitudinea faţă de vir-   derurgic., în urma consfătuirii
                                    organizate în acest sens cu ti­                                                                                                                                   noua formă de organizare, noile selor sau de înfrumuseţare a
stnici şi superiori, se imprimă     nerii din tabăra nr. 1. Confe­
                                    rinţa a apreciat apoi că mai                                                                                                                                      comitete comunale şi săteşti ale comunei.
tot mai mult, întregind astfel      există încă greutăţi în această
                                    direcţie, datorită faptului că Hu­                                                                                                                                femeilor, au muncit pentru dez­         Cele 17 tovarăşe care au luat
prestigiul clştigat pe merit de     nedoara e în plină şi continuă                                                                                                                                    voltarea sectorului socialist, ob-   cuvintul, printre care Maria Do-
                                    construcţie, ceea ce face ca zil­                                                                                                                                 ţinînd rezultate frumoase. Ast­      brei, Maria Antal, Margareta
tinerii noştri.                                                                                                                                                                                       fel, în satul Berthelot, toate fe­   Neagu, Elisabeta Donţiu, Adela
                                                                                                                                                                                                      meile au intrat în întovărăşire ţ    Dragu, Ilca Nistorescu şi alte­
   Conferinţa a apreciat progre­                                                                                                                                                                      exemplul lor fiind urmat şi de       le, au vorbit despre aceste as­
                                                                                                                                                                                                      femeile din satele Crăguiş şi        pecte ale muncii femeilor, accen-

                                                                                                                                                                                                      Copaci, care de asemenea au iuind în special pe cea mai im­

                                                                                                                                                                                                      intrat în întovărăşirile agricole portantă problemă — cooperati­
                                                                                                                                                                                                      existente. Maria Belea, Clara vizarea agriculturii.
                                                                                                                                                                                                      Ghiţescu, Rozalia Babeş, Maria După darea de seamă şi dis­
                                                                          t r ă d a n i e şi r e z u l t a t e                                                                                        Cazac, lulia Dăncescu şi multe cuţiile purtate, conferinţa a ales

                                                                          La o depărtare de 3 ore de pripă, era necorespunzător, mo­ pentru crearea condiţiilor nece­ altele, se numără printre tova­ Comitetul raional al femeilor
                                                                          comuna Loman, printre dealurile bilierul şcolar inexistent, iar ma­ sare desfăşurării învăţămîntului răşele care au contribuit în bu­ din Haţeg, compus din 41 de
                                                                                                                                                                                                                                           tovarăşe, alese din rîndul celor
                                                                          de la poalele munţilor Sebeşu­       terialul didactic insuficient. A-      în cătun, tov. Chitacu a răspuns                nă măsură la lămurirea altor fe­
                                                                          lui, se găseşte cătunul Goseni.      ceste lipsuri de ordin material        printr-o pregătire temeinică a                  mei vecine.                          care au avut cele mai frumoa­
                                                                          In acest cătun, locuit de oieri şi   au putut fi înlăturate numai prin      copiilor. Este interesantă expo­
                                                                          tăietori de pădure, a luat           munca neobosită dusă zi de zi.         ziţia de obiecte executate de elevi               In satul Păucineşti, femei ca      se rezultate in muncă. In prima
                                                                          fiinţă în anii regimului demo-       Primind sprijin din partea sfa­        la orele de activitate practică                 Iosefina Popescu, Netuţa Ar-         sa şedinţă, comitetul raional şi-a
                                                                          crat-popular o şcoală de 4 ani.      tului popular Loman şi creînd          în ateliere. Aici se întîlnesc zeci             mioni şi Maria Dumoni şi-au
                                                                          Aici învaţă carte copiii acelora     un comitet de părinţi activ, a         de obiecte : împletituri, îndoituri,            lămurit soţii să intre în coope­     ales biroul din care fac parte
                                                                          care în regimul trecut, îngro­       pornit cn hărnicie la amenaja­         ţesături, obiecte din lemn etc.                 rativa zootehnică de creşterea       tovarăşele: Rozina Popa, ca
                                                                          şaţi numărul analfabeţilor de pe     rea localului de şcoală, ia con­                                                       vitelor mari, iar în Demsuş, Ma­
                                                                          aceste plaiuri.                      fecţionarea de mobilier şi mate­          Pe plan extraşcolar tov. Chi­                rfa Danciu şi-a lămurit socrii să    preşedintă, Ardeleanu Doina, se­
                                                                                                               rial didactic. In prezent, cursu­      tacu duce o muncă intensă pen­                  intre în întovărăşire. Tovarăşa      cretară, Ana Berindeanu şi Cla­
                                                                             Deşi cu experienţă în învă-       rile se desfăşoară în condiţii         tru crearea unei întovărăşiri                                                        ra Ghiţescu, vicepreşedintă, iar
                                                                          ţămînt, munca învăţătorului                                                 zootehnice.                                                                          Maria Rogobete, Maria Cristian
                                                                                                                                                                                                                                           şi Irina Rill, ca membre în bi­

                                                                          Mihai Chitacu nu a fost uşoară. optime.                                           l. IANCU                                  Malixima Donţiu, desfăşurind roul raional al femeilor.

sul făcut de tineretul hunedo- nic să se nască noi cerinţe.               Localul de şcoală amenajat în La ajutorul dat de părinţi                          corespondent                              o susţinută muncă în rîndul fe­                    R. BUDIN

                                                                                                               ţiei populare a organizat un           ionale. In cursul anului 1957 a                 repertoriu au avut un caracter dîn rîndul maselor de oameni ai
                                                                                                               studio al actorului, amator, con­      fost organizată şi o expoziţie de
                                                                                                               dus de tovarăşul Aurel Marines-        artă plastică — în cinstea zilei de             general, pentru viitor, conduce­ muncii.
                                                                                                               cu, unde sînt instruiţi în mod         7 Noiembrie — la care s-au
                                                                                                                                                                                                      rea casei de creaţie trebuie să O sarcină Importantă ce revi­
                                                                                                                                                                                                      îndrume formaţiile artistice de ne casei creaţiei populare este
                                                                                                                                                                                                      amatori, în funcţie de specificul
                                                                                                               permanent 30 de artişti amatori prezentat peste 203 lucrări, din                       muncii din localitatea unde-şi       aceea a unei mai serioase preo­
                                                                                                               ai formaţiunilor de teatru. Tre­ care 47 au fost selecţionate pen­                     desfăşoară activitatea echipele      cupări pentru îndrumarea activi­
                                                                                                                                                                                                      respective. Casa creaţiei popu­
                                                                                                               buie să spunem însă că acestei tru expoziţia din Bucureşti. Ase­                       lare trebuie să se ocupe în viitor   tăţii colectivelor de creaţie ale
                                                                                                                                                                                                      de o îndrumare mai concretă a
        - Concluzii şi perspective -                                                                           acţiuni î s-ăr fi putut da o am­ menea expoziţie este prevăzută                        repertoriului, formaţiilor artisti­  brigăzilor artistice de agi­
                                                                                                                                                                                                                                           taţie. In cercurile litera­
                                                                                                               ploare mai mare, iar dacă nu s-a a fi organizată şi în anul 1953,                                                           re de la raioane trebu­

    In urmă cu un an şi jumătate        Ca primă acţiune întreprinsă      117 elemente talentate. Această      făcut acest lucru, Casa creaţiei luîndu-se de pe acum măsurile
în ţara noastră s-au creat ca­       de Casa creaţiei populare, a fost    manifestare, apreciată de către
sele regionale ale creaţiei popu­    cunoaşterea — printr-o docu­         publicul spectator, a fost extin­    populare şi-a propus ca în 1958, organizatorice corespunzătoare.                       ce din localităţile cu naţionali­ ie atraşi şi membrii acestor co­
lare, care prin munca lor, con­      mentaţie amănunţită — a forţe­       să şi în centrele raionale din
tribuie la ridicarea nivelului ca­   lor artistice de amatori din regi-   Sebeş, Alba, Haţeg şi Orăştie,       instruirea responsabililor de for­ Cu toate că în 1957 Gasa cre­                       tăţi conlocuitoare, a căror acti­ lective de creaţie şi discutate
litativ al activităţii cultural-e-   une. In acest scop s-au întocmit     dînd rezultate' bune, în sensul
ducative şi artistice a cămine­      fişe pe genurile de activitate ar­   depistării de noi elemente talen­    maţii, prin cursuri şi seminarii, aţiei populare a avut o serie de                     vitate este destul de slab îndru-    programele alcătuite pentru bri­
lor culturale de la sate şi clu­     tistică a fiecărei unităţi cultu­    tate şi a îmbogăţirii repertoriu­    să fie o preocupare de bază în acţiuni frumoase, fotuşi va tre­                        mală.                                găzi, iar cele mai bune să fie
burilor sindicale. Menite să în­     rale în parte, care cuprind date     lui formaţiilor artistice de ama­                                                                                                                                publicate pentru a folosi ca o-
drume şi să sprijine creaţia         în legătură cu instructorii echi­    tori1.                               mth'itatea sa.                         bui ca in viitor să se gândească                  Una din preocupările de sea­       rientare şi altor colective. Casa
populară şi toate genurile de       pelor, repertoriul unităţilor cul­                                                                                                                                mă — înscrisă în planul de
artă, să orienteze colectivele de    turale etc. Aceasta a dat posibi­       Ridicarea continuă a nivelului      O lăudabilă acţiune dusă în          mai mult Ia înlăturarea unor lip­               muncă al casei creaţiei populare
artişti amatori şi pe interpreţii    litatea ca munca să se desfăşoa­     de cunoştinţe profesionale a in­     1957 de către Casa creaţiei            suri care s-au manifestat în ac­
                                     re mai accentuat pe îndrumarea       structorilor echipelor de cor, tea.  populare a fost preocuparea pen­       tivitatea sa. In primul rînd, con­              pentru acest an — este o mai creaţiei populare ar putea orga­
individuali, să promoveze un re­     repertoriului formaţiilor, pe cele   tru, dansuri, este o preocupare      tru strîngerea într-un Almanah         ducerea Casei creaţiei Irebuie să
                                     mai actuale probleme. Aşa de e-      de seamă în activitatea caselor      literar, a celor mai îmne lucrări                                                      susţinută muncă de îndrumare niza chiar o consfătuire a bri­
pertoriu valoros atît prin conţi­    xemplu, Casa creaţiei populare       creaţiei populare. Manifestările
                                    a reuşit să întocmească în anul       de la căminele culturale, diri       literare a creatorilor amatori se gîndească în mod serios la                           metodică a mişcării artistice de     găzilor artistice de agitaţie, un­
nut cît şi prin realizarea aitis-    1957 liste de repertorii axate pe    cluburi, precum şi în concursu­                                                                                             amatori.                             de, pe baza unui program pre­
                                     teme ca : a 40-a aniversare a        rile artistice, au scos la iveală    din regiunea noastră. Acest al­ problema cadrelor de specialita­                                                            zentat de cea mai bună brigadă,
tică, să valorifice cele mai bune   Marii Revoluţii Socialiste din        o serie de deficienţe caro, de cele                                                                                            In acest scop vor fi mobili­
                                                                          mai multe ori, provin din lip­       manah este prima ’1narare edi­ te, de a fi antrenate în mod ac­                        zaţi toţi activiştii de la casele
creaţii locale în domeniul lite­    Octombrie, transformarea socia­       sa de orientare şi pregătire a in­
rar, plastic, muzical sau core­      listă a agriculturii. Luna culturii  structorilor.                        tată de Casa creaţiei populare, tiv în cadrul consiliului consul­                      raionale de cultură, şcoala popu­ să se dea îndrumări prac'ice a-
grafic, aceste noi instituţii sint   din R.P.R., fapt ce s-a dovedit
din ce in ce mai apreciate de       ‘printr-o mai bună calitate a pro­       Analizînd această situaţie, ca    iar pentru anul 1958 se prevede        tativ al Casei creaţiei. Să nu fie              lară de artă, precum şi unită­ tît în ce priveşte conţinutul pro­
                                    gramelor artistice prezentate de      prim pas, în anul 1957 Casa          editarea unor noi luc. ări ale         tărăgănată discutarea în acest
către unităţile culturale şi ac­    cluburile şi căminele culturale       creaţiei populare —• cu spriji­      creatorilor din regiune, în pro­       consiliu a lucrărilor trimise de                ţile culturale fruntaşe. Se vor gramului, cît şi în modul cum a
tiviştii culturali de la oraşe şi   în cadrul acestor manifestări.        nul Şcolii populare de artă din
sate.                                                                     Petroşani — a organizat un curs      bleme de muzică, coregrafie şi creatorii amatori. Aceştia să fie                       forma studiouri ale actorului a-     fost el realizat.
                                       In luna decembrie a avut loc       de 15 zile cu 26 instructori ai                                                                                             mator la toate casele de cultură,       Sarcinile înscrise în planul de
   Dacă la înfiinţarea ei Casa      la Deva, concertul celor mai          echipelor de teatru de la cele       programe ale brigăzilor artistice permanent ajutaţi şi îndrumaţi,                      se vor alcătui echipe de dansuri
                                    buni solişti amatori din regiune,     mai bune formaţii din regiune.                                                                                                                                   muncă al Casei creaţiei regio­
creaţiei populare din Deva a a-     organizat de Casa creaţiei popu­                                                                                                                                  model la casele de cultură, că­
                                    lare, la care au participai peste        Tot în acest scop, pe lîngă
vut o activitate destui de slabă,                                         clubul din Simeria, Caca crea­       de agitaţie.                           iar cele mai preţioase lucrări să               minele culturale şi cluburiie nale şi măsurile pe care le va

în cursul anului 1957, printr-o                                                                                   Pentru promovarea creaţiei li­ fie publicate, folosindu-se presa                    fruntaşe, unde vor fi aduşi în lua pentru îndeplinirea lor, pot
                                                                                                               terare, au fost organizate şi re­ locală sau o publicaţie periodică
mai susţinută preocupare din                                                                                                                                                                          schimb de experienţă instruc-        garanta ridicarea nivelului cali­
                                                                                                               organizate cercuri literare în i casei de creaţie. Creaţia lite­                       lorîi altor formaţii; se vor or­     tativ al mişcării artistice de a-
partea conducerii acestei institu­                                                                                                                                                                    ganiza schimburi de experienţă       matori din regiunea noastră, al
                                                                                                               toate centrele raionale. Se evi­ rară şi în specia! lucrările de                       prin deplasarea echipelor de tea­
ţii, s-a reuşit să se obţină o sc­
                                                                                                               denţiază în activitatea lor cercu­ artă plastică trebuie să oglin­                     tru fruntaşe, precum şi alte ac­ îndrumării şi stimulării creaţiei
rie de realizări care merită toa­
                                                                                                               rile şi cenaclurile literare din dească prin conţinutul lor cît                        ţiuni.                               populare, în scopul unei mai
tă atenţia şi care pot să garan­
                                                                                                               Orăştie, Hunedoara şi Brad, atit mai multe aspecte din munca ce                           Dacă creaţia folclorică a fost    bune deserviri a cerinţelor cul­
teze rezultate şi mai bune în                                                                                                                                                                         neglijată in anul 1957, in acest     turale mereu crescînde ale oame­
                                                                                                               prin conţinutul lucrărilor cît şi se duce pentru făurirea vieţii                       an casa creaţiei îşi va îndrepta a-  nilor muncii din satele şi oraşe­
munca de viitor.                                                                                                                                                                                      tenţia înspre culegerea şi valo­     le regiunii noastre.
                                                                                                               prin antrenarea unui număr ma’î nor. Aceasta trebuie să fie linia                      rificarea — prin formaţiile ar­
                                                                                                                                                                                                      tistice — a celor mai valoroase                         VICTOR MUREŞAN
                                                                                                               mare de creatori.  "i'L-' de îndrumare a cercurilor de ar­                             luci1ri de folclor, căutlnd toto­             îndrumător cultural al secţiei
                                                                                                                                                                                                      dată ca prin diferite forme să
                                                                                                               Arta plastică este îndrumată tă plastică sau ă cercurilor li­                          stimuleze creaţia de jos, pornită                  de învăţămînt şi cultură
                                                                                                                                                                                                                                                       a Sfatului popular regional
                                                                                                               prin cele 8 cercuri de artă plas­ terare.    ' **"; ¦

                                                                                                               tică, organizate în centrele ra­ Dacă în anul 1957 listele de
   1   2   3   4   5   6   7