Page 22 - 1958-02

Pa,?. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NTr. 978

WiHci

G. A. C. „21 Decembrie1' O SERBARE Conferinţa raională a fente

o gospodărie colectivă înfloritoare OQO0 0 0 0 0 0 oooo

REUŞITĂ

>OO0 *>0000000000' din lalea Jiului
Văzduhul îşi cerne liniştit

Un scurt istoric tivistuluî Adam Ioan, a primit fulgii de zăpadă. Pe aleile par­

In urmă cu 7 ani şi ceva, în Âdunarea generală aproape două vagoane de dife­ cului albit de ninsoarea proas­ PETROŞANI (de la subre- Din lucrările conferinţei a re­ blemele gospodăreşti, să fie e-
satul Pricaz din raionul Oraştie, rite produse şi suma de 10.149 păt aşternută, grupuri de săteni dacţia ziarului „Steagul roşu"), ieşit preocuparea permanentă a ducate in problemele de fami­
aveau loc frămîntări mari. Satul a colectiviştilor lei. grăbesc spre sala mare a ci­ femeilor din Valea Jiului pentru lie, etc.
nu mai trecuse niciodată prin nematografului. Vestea că ele­ Duminică 2 februarie a. c., a îmbunătăţirea continuă a nive-
asemenea frămîntări. Un mă­ din Pricaz Colectiviştii au apreciat în a- vii şi pionierii şcolii de 7 ani avut loc la Petroşani, Confe- lului de trai material şi cultural Referindu-se la sarcinile cu
nunchi de ţărani muncitori, con­ dunarea lor generală că aceste din Vata au pregătit un pro­ rinţa raională a femeilor din al celor ce muncesc, pentru bu- caracter social care stau in fa­
vinşi de activiştii de partid, se de existenţă. La sfîrşitul anului rezultate au fost obţinute dato­ gram artistic, s-a răspindit ca Valea Jiului. Peste 200 delegate na gospodărire a localităţilor, ţa femeilor, mai multe vorbi­
hotărîseră să înfiinţeze o gos­ 1957 valoarea totală a patrimo­ rită îndrumării lor de către or­ fulgerul prin toate satele din reprezentind femeile muncitoare, pentru întărirea grijii faţă de toare printre care tov. Balint
podărie colectivă. Atît a trebuit niului obştesc depăşea suma de ganele de partid, datorită unei jur, iar acum, care mai de care soţiile de mineri, intelectualele mamă şi copil, pentru imbună- Iolanda, Bejenaru Angela ş. a.
pentru ca, chiaburii să se nă- 1.400.000 lei. Acum există crea- munci rodnice, precum şi spriji­ din bazinul carbonifer al Văii tăţirea muncii de educare a ti- au propus să se organizeze ba­
nului permanent pe care-1 pri­ Jiului s-au întrunit in conferin- nerei generaţii, pentru construi- zaruri cu lucruri de mină exe­
mesc din partea partidului şi dîn ţa raională pentru a dezbate cutate de femei pentru a se a-

pustească cu furie asupra lor, ţe p^te condiţiile ca valoarea partea statului democrat-popu- doreşte să ia parte la această darea de seamă a comitetului rea socialismului în ţara' noa- sigura fondurile necesare orga­
manifestare artistică. Şi, in­ organizatoric raional al femei- stră şi apărarea păcii, nizaţiei în scopuri sociale, lu-
ameninţîndu-i şi batjocorindu-i. fondu,lui de bază să crească lar, tr-adevăr, aşteptările spectatori­ lor, pentru a-şi alege comitetul indu-şi angajamente in acest
lor au fost satisfăcute pe de­ raional, elabora masuri cores- „Ne aducem aminte — a spus sens.
Cîte n-au făcut chiaburii pen- simţitor în fiecare an. Colectiviştii — plin. Munca depusă de echipa punzătoare in vederea realizării printre altele tovarăşa Diciuc
oameni combativi artistică a pionierilor şi şcolari­ sarcinilor ce le stau in faţă. Elisabeta cum trăiam noi fe- Cu mult interes a fost pri­
tru a compromite acel mănunchi Ramurile anexe — lor din Vafa, sub conducerea meile din Valea Jiului, cum ne mită de participantele la confe­
profesoarei Medina Petrişor, a Aşa după cum a reieşit din hrăneam şi cum ne îmbrăcam, rinţă propunerea făcută de tov.
de oameni înaintaţi ai satului în fost încununată de succes. Jocul darea de seamă prezentată de înainte de 23 August 1944 şi fa- Cucurudea Ana, Maria Iorda­
de scenă, tablourile feerice, con- tov. Danciu Reghina şi din dis- cern comparaţie cu felul in care che-Dumitrescu, Cita Minerva
faţa . ţăranilor muncitori, cîte izvoare nesecate In adunarea generală s-a dis­ jinutul de basm al piesei „Re­ cuţiile purtate in conferinţă, trăim astăzi. Pentru toate reali- ş. a. de a se organiza o între­
de venituri cutat mult şi despre alte pro­ gina zăpezilor“ — au desfătat miile de femei din raionul Pe- zările regimului democrat-popu- cere între femei in ceea ce pri­
zvonuri şi cuvinte de ocară n-au bleme privind organizarea mun­ sufletele spectatorilor, de la cel troşani au intimpinat acest eve- Iar, pentru succesele obţinute în veşte păstrarea curăţeniei stră­
lansat ei atunci la adresa gos­ Gospodăria colectivă demon­ cii, disciplina în muncă, activi­ mai tinăr pină la cel mai vîrst- niment cu importante realizări îmbunătăţirea traiului nostru, zilor.
podăriei colective 1 Şi nu erau strează an de an ţăranilor mun- tatea consiliului de conducere, nic. in activitatea politică, obştească, trebuie să mulţumim partidului
puţini aceia care le credeau, etc. Unii colectivişti, printre social-culturală. Sute şi sute de care a ştiut să conducă poporul Lucrările conferinţei raiona­
fiind că” pe atunci nu exista citori individuali superioritatea care se numără Crăciun Saveta, Reuşita acestei încercări a a femei, răspunzind chemărilor nostru pe drumul cel bun. Ca le a femeilor au constituit un
prin împrejurimi nici o gospodă- muncii în comun. Organizarea Achim Ioan. Igreţ Maria şi al­ dus pionierilor din Vafa, pe lin partidului şi sfaturilor populare, femei, noi trebuie să depunem bogat izvor de învăţăminte
rie colectivă care să demonstre- teritoriului în aşa fel încît să se ţii, care nu au făcut numărul de gă o frumoasă sumă ce se a au participat la diferite acţiuni toate eforturile pentru ca reali- pentru activitatea de viitor a
ze ţăranilor muncitori prin fap- asigure o rotaţie ştiinţifică a zite-muncă stabilite în regula­ daugă fondului pentru excursii obşteşti: spitalele, căminul de zările obţinute pină in prezent organizaţiei de femei.
culturilor, lucrarea pămîntului mentul de ordine interioară, au şi încrederea de a porni cu mai bătrîni din Petroşani, creşele, pe calea socialismului să se
te superioritatea ei faţă de mica cu maşinile şi tractoarele S.M.T, mult elan la pregătirea unui cantinele, s-au bucurat de un dezvolte şi mai mult“. Interesul cu care au partici­
gospodărie individuală. aplicarea regulilor agrotehnice nou program artistic, ce va fi preţios sprijin din partea orga- pat delegatele la discuţiile pur­
prezentat cit de curînd. nizaţiilor de femei. In cadrul _ odată cu celelalte locali- tate in jurul dării de seamă şi
In ciuda tuturor piedicilor, celor peste 100 cercuri de citit taţi din Valea Jiului — a ară- al planului de măsuri prezentat
ELENA VULCAN organizate de comitetele de fe- tat tov. Vitcă Trandafira - sa- conferinţei au arătat că ele sînt
mai multe familii de ţărani înaintate, toate au dus la spori- fost aspru criticaţi de adunarea corespondentă mei, un mare număr de gospo- ţuj nostr u Jjeţ a devenit şi el o hotărite să ducă la îndeplinire
dine participă la lectura ziare- localitate înfloritoare. Cu 20 de sarcinile ce le stau in faţa.
muncitori au reuşit să înfiinţe- rea simţitoare a producţiei la generală. Conservatorism lor şi a diferitelor broşuri edu- anj in urmă, 90 la sută din
ze în anul 1950 gospodăria co- ha. Despre realizările gospodă- Consiliul de conducere a fost cative. Femeile au dat de ase- populaţia acestui sat era anal- In încheierea lucrărilor Con­
¦ectivă. Aceasta era Însă slabă riei colective, în comparaţie cu sau nepăsare? fabetă ; în prezent n-au mai ră- ferinţei au luat cuvintul tov.
criticat şi el pentru faptul că în menea, un sprijin serios in im- Karpineţ Ioan, preşedintele sta­
Intr-una din aceste seri mă gă­ mas decît trei neştiutori de car- lului popular raional, Neagu
ia început şi nici nu avea expe- cele ale sectorului individual, campania de toamnă nu a orga­ seam la Dobra. Trebuia să comu­ bunătăţirea aprovizionării popu- Wilhelm, secretar al comitetu­
nic redacţiei o informaţie urgenţi te fiind prea înaintaţi în vîrstă. lui raional de partid şi Ciucea-
rienţă. Membrii ei porniseră pe vorbesc de fapt de la sine cifre­ nizat bine munca şi din aceas­ Pentru aceasta, am plecat repede laţiei prin aportul pe care l-au nu Sanda, preşedinta Comitetu­
un drum necunoscut. Chiaburii le din tabelele de mai jos : tă cauză s-a realizat numai 75 spre oficiul poştal din localitate, fe­ Inţelegind datoria mea de fe- lui organizatoric regional al fe­
se foloseau de această situaţie la sută din suprafaţa planificată rind cu uşurinţă, datorită becuri- adus’la activitatea echipelor de meilor.
pentru a ponegri tînăra colecti- Producţiile medii la ha obţi­ oeniru a se ara adînc. Adunarea lor electrice, cîteva gropi. meie, mă angajez să-mi ajut
' ă. Dar, viaţa, a spulberat toate nute de G.A.C. în decurs de trei generală a tras la răspundere pe control obştesc. In concluziile trase a fost
ani. Cînd am ajuns, din fereastra clă­ soţul să muncească bine in pro- scos in evidenţă rolul impOr*-
dirii, spre surprinderea mea, m-a Cu mult avint au întimpinat tant pe care-1 are organizaţia
încercările lor. intîmpinat o lumină pală, sărăcă­ ducţie, să nu facă nici o absen- de femei pentru atragerea fe­
Acest scurt istoric l-au făcut Anul grîu porumb fl. soarelui cartofi cioasă. conferinţa raională femeile in- meilor la activitatea educativă
ţă nemotivată, şi îndemn şi pe şi obştească.
membrii gospodăriei colective 1955 2.231 kg. 2.451 kg. 955 kg. 14.022 kg. — Oare aici să fie ? fri-am înire cadrate in producţie. La filatura
bat. celelalte soţii de muncitori să Subliniindu-se aportul însem­
,,21 Decembrie" din Pricaz, în 1956 2.059 kg. 3.433 kg. 1.385 kg. 15.048 kg. din Lupeni, mfeinstea Conferin- nat pe care l-au adus femeile
Ciedeam Că am gre‘ 11. Dar, nu. facă la fel. Mă angajez de ase- in activitatea politică, obştească
adunarea generală pentru darea 1957 1.800 kg. 3.450 kg. 1.100 kg. 16.000 kg. am intrat. ţei, ele au organizat numeroase şi gospodărească din raion, în
menea să organizez 5 cercuri concluzii s-au arătat principa­
de seamă de sfîrşit de an pe — Ce doriţi ? schimburi de onoare in cadrul lele sarcini care stau in faţa
— Poftiţi la cabină, Am să vă de citit în care să se prelucreze
care au avut-o nu de mult. In Iată acum producţia medie ob­ tov. Ioan Nistor, brigadierul de dau legătura. cărora au obţinut rezultate im- comitetelor şi comisiilor de fe­
...M-am uitat în jur: nu m-ain materiale despre realizările re-
adunarea generală s-a vorbit ţinută de sectorul individual din cîmp, care a dat dovadă de une­ putut descurca. Era aproape întu­ portante. Peste 95 la sută din mei: intensificarea muncii de e-
neric. gimului nostru şi materiale eu
mai mult despre situaţia de as- Pricaz în aceiaşi a n i : A le lipsuri în activitatea sa. — Lămuriţi-mă, vă rog, încotro muncitoarele care lucrează in ducare a femeilor, mobilizarea
s-o iau. In care parte vine cabina? caracter educativ,
i izi a gospodăriei colective, întrebai. această întreprindere sint inca- lor mai largă la îndeplinirea
despre realizările pe care le-a Anul grîu porumb fl. soarelui . cartofi — fntoarceţi-vă puţi'L spre stin­ Tovarăşa Coconeţ Maria a
gă şi mal faceţi clţiva paş:. Veţi drate in întrecere’a socialistă. sarcinilor in producţie, la acţiu­
obţinut în cursul anului trecut 1955 1.800 kg. 1.950 kg. 860 kg. 12.100 kg. j da de cabină. subliniat in cuvintul său nece-
şi despre ceea ce trebuie făcut 1956 1.6(50 kg. 2.300 kg. 910 kg. 9.500 kg. Executai „comanda" şl, într-arie- In prezent, cind întreaga ţară nile de gospodărire şi înfrumu­
1957 1.550 kg. 2.400 kg. 880 kg. 13.000 kg. văr, dădui de cabină Pe pipăPe sitatea ca organizaţia de femei
oenţru ca ea să înflorească şi găsii telefonul şi comunicai infor- se pregăteşte in vederea alege- seţare a localităţilor, la spriji­
pe viitor. I maţia pe care, spre norocul meu, o să se preocupe de atragerea u-
ştiam pe dinafară. rilor de deputaţi în sfaturile nirea instituţiilor cu caracter so­
Drumul spre milioane Fiind bine dezvoltate, ramuri­ Consiliul de conducere a avut Curios : Dobra este o comună e- populare, femeile din raionul Pe- nui număr mai mare de femei
le anexe aduc anual însemnate de învăţat mult din lipsurile ce in activitatea obştească şi edu- cial, la educarea patriotică a
troşani desfăşoară o vie activi-
Colectiviştii s-au convins din venituri băneşti. Venitul bănesc le-a avut în anul trecut, lipsuri cativă. tinerei generaţii. S-a arătat de
global din anul 1957, se ridică pe care adunarea generală le-a tate politică. Peste 800 femei
proprie experienţă că izvorul ve­ la suma de peste 566.000 lei. scos în evidenţă. De asemenea, participă la campania electorală Un interes deosebit a fost a- asemenea necesitatea instruirii
niturilor lor îl -constituie spori­ Numai ramura zootehnică a a- au avut de învăţat mult şi unii rătat in conferinţa raională a
rea continuă a producţiei şi în­ dus un venit de 248.0150 lei. Tre­ colectivişti care au săvîrşit aba­ ca agitatoare. comitetelor şi comisiilor de fe­
fiinţarea de ramuri anexe. Dar buie precizat că nu toate produ­ teri de la statutul gospodăriei femeilor pentru educarea tine-
era cu neputinţa să se dezvolte sele obţinute de la fermele de a- colective. Colectiviştii au arătat Aceste realizări se datoresc mei alese.
' arnurile anexe din moment ce nimale au fost valorificate. în­ ca o lipsă serioasă a consiliului rei generaţii. Tovarăşa Maria In concluziile trase a fost
nu aveau create condiţiile nece­ semnate cantităţi de brînză, lî- de conducere, faptul că deşi a in mare parte activităţii desfă-
sare. De aceea, au început să nă şi alte produse au fost îm­ cunoscut că munca este slab or­ Iordache-Dumitrescu a propus, scos in evidenţă rolul important
construiască. In primul rînd au părţite colectiviştilor la zi-mun- ganizată Ia grădina de zarzava­ surate in ultima vreme de co-
fost amenajate două grajduri cu că. Veniturile mari, ce s-au rea- turi, totuşi nu a luat măsuri printre altele, ca femeile să fie pe care-1 are organizaţia de fe­
pentru a îndrepta situaţia. Din mitetul organizatoric raional al
o capacitate de 50 vite, s-a con- hzat atît de la fermele anexe, invitate să ia cuvintul la Joile mei pentru atragerea femeilor
slruit apoi o remiză pentru a- femeilor de comitetele orăşe-
de tineret pentru a arăta tineri- la activitatea educativă şi ob­
postirea atelajelor, o clădire Clt V f J a cuItuJ a .cerealelor, această cauză venitul realizat de neşti, de comisiile de circum-
au făcut să crească simţitor va­ la grădină a fost mai mic cu lor cum trebuie să se poarte ştească.
în care să fie instalate ateliere­ loarea zilei-muncă. Aceasta se peste 57.000 lei decît cel reali­ scripţii. La adunările de alegeri Conferinţa a subliniat că una
le de fierărie şi rotărie, două zat în anul 1956, cu toate că în familie şi in societate. Refe-
soproane cu o capacitate de 20 [ ' ^ 1 ’ P‘^ aA’ ^ ^57, suprafaţa cultivată cu legume care au avut loc, au participat din sarcinile importante şi ime­
vagoane pentru Lînmo a, »ga,ziinnaarreMa ^ 4,600 kg. griU, 7,500 kg. p0- în anul 1957 a fost mai mare cu rindu-se la aceeaşi problemă to­
3 ha decît cea din anul prece­ peşte 13.000 femei care au ales diate care stau în faţa comite­
furajelor, un saivan pentru 500 rumb, 3,500 kg. cartofi, 1 kg. dent. varăşa Cristea Margareta a pro-
oi, o maternitate pentru 25 de in comitetele orăşeneşti şi în telor şi comisiilor de femei este
scroafe, o magazie pentru ce­ orz, 6 kg. furaje, 4 kg. sfeclă Colectiviştii au dat dovadă pus să se organizeze mai multe
reale cu o capacitate de 10 va­ de mult optimism în discuţiile comisii cca. 1.700 tovarăşe. In antrenarea femeilor la activita­
goane. S-au mai construit o clă­ furajeră, 0,300 kg. floarea-soare- lor, exprimîndu-şi convingerea intîlniri între tineri şi virstnici
dire în care s-a instalat moara că toate aceste lipsuri vor fi în­ perioada alegerilor, munca in
cu ciocane, un siloz de ciment lui, 0,100 kg. biînză, 0,055 lăturate în acest an, iar activi­ in cadrul cărora să se facă e-
cu o capacitate de 3 vagoane, tatea gospodăriei colective se va rîndul femeilor s-a intensificat;
un pătul în care încap 10 va­ kg. lină, alte produse şi suma de îmbunătăţi necontenit. ducarea patriotică a tineretu-
goane porumb, o platformă pen­ 17 lei. Nimeni nu poate să spu­ comitetele de femei reuşind să
tru gunoi, o clădire pentru cîn- nă că acestea nu ar fi venituri In cadrul aceleiaşi adunări ge­ lui, iar tovarăşa Avram Elena
tarul bascul şi altele. mari. Evaluate în bani, produse­ nerale, colectiviştii au dezbătut
le primite de colectivişti pentru
o singură zi-muncă, au o valoa­
re de 73,50 lei.

Iată de pildă ce cantităţi în­

Avînd' create aceste condiţii, semnate de produse primeşte fa­ şi aprobat planul de producţie lectrificată de mai mulţi ani şi to­ aducă un aport mai mare la ac- a propus — pentru a se veni tea politică in campania electo­
gospodăria colectivă a reuşit milia unui colectivist: Osan pe anul 1958. In acest plan sînt ii (uşi oficiul P.T.T.R. n-are Instalaţie tivitatea politică şi obştească, să in sprijinul tinerelor soţii — rală, atragerea lor pe scară mai
:.ă-şi dezvolte mai multe ramuri prevăzute sarcini care au ca dea sprijin mai mare sfaturilor ca organizaţia de femei să se largă în munca de agitaţie, la
anexe şi îndeosebi ramura zoo- Ştefan^ cu soţia a primit 1.867 scop să mărească şi mai mult o« electrică. S-au obişnuit oamenii, se populare, organizaţiilor sindi- preocupe de înfiinţarea unor amenajarea şi înfrumuseţarea ca­
tehnică. In prezent arc o fermă hg. grîu, 3.045 kg. porumb, 406 puterea economică a gospodăriei cale, să contribuie mai mult la cercuri de gospodărie, de artă selor alegătorului, mobilizarea
cu 15 vaci de producţie, o fer- hg. orz, 1.420 kg. cartofi, 12 kg. vede treaba, cu lampă cu petrol... îmbunătăţirea activităţii în în­ culinară ş. a., in care tinerele lor. la intilnirile dintre candidaţi
hnă, 37 kg brînză, însemnate colective şi veniturile colectiviş­ Conservatorism sau nepăsare ? treprinderi şi instituţii. soţii să fie indrumate în pro- şi alegători, precum şi la înde­
mă cu 15 scroafe fătătoare, o cantităţi de alte produse şi su­ tilor.
fermă cu 600 oi, 34 familii de ma de 6.902 lei. Familia colec- A. GHEORGHE
T. MARIAN
-J

stupi, 44 de porci, 20 capete a- ...este o minunată capodoperă a CLIŞEUL Nr. 2 : Le cunoaşteţi? plinirea sarcinilor care stau in
nimale de muncă şi tineret bo­ faţa sfaturilor populare.
vin. Pentru a face faţă trans­
Conferinţa a ales noul comi­
portului în cadrul gospodăriei, naturii. El ocupă o suprafaţă de pes­ PARCUL Nu sint in orice caz animate domes­ tet raional al femeilor din care
colectiviştii au cumpărat un te 70 ha. Prin vechimea sa de peste fac parte 51 de tovarăşe. Ca
tractor rutier cu remorcă şi un 300 ani, prin faptul că reprezintă D I N S I M E R I A . . .tice. Suit căprioare. Ele s-au im-
blinzit Insă In aşa măsură, Incit a-

autocamion. o colecţie de suie de specii de plan­ leargă cil încredere la vizitatori, lă- preşedintă a comitetului a fost
aleasă tovarăşa Danciu Reghina
După cum se vede, avutul ob­ te exotice, care au vlrste înaintate inţă din Uniunea Sovietică, Birma- doar oamenilor din înalta societate creat un colţ zoologic cu căprioare sindu-se să fie mingiiale. iar ca secretară tov. Costea Ana.
nia şi din alte ţări cui vizitai In ul­ burgheză. Astăzi, parcai a devenit şi fazani, s-au construit sere In care
ştesc al gospodăriei colective a (se presupune că in acest parc se timii ani acest parc, exprimindu-şi accesibil oamenilor muncii, Nu de se produce material săditor din cele CLIŞEUL Nr. 3 : Aceştia sini fa-
crescut considerabil în cei 7 ani. . găsesc cei mai băirlni saictml din in cartea de aur admiraţia faţă de mult a fost declarat ca monument mal valoroase plante exotice, sint in
frumuseţea lui, faţă de bogăţia spe­ a! naturii şi In incinta lui îşi des­ construcţie lacuri pentru creşterea zanii. Culoritul şi forma
ţara noastră), parcul din Simeria a ciilor de plante exotice şi de impor­ făşoară activitatea staţiunea experi­ peştilor etc. te face să-i ad-
tanţa acestora. mentală silvică din Simeria. miri chiar ore in-
devenit cunoscut nu Iată clteva aspecte din parc: iregi.
In trecut, parcul din Simeria era Măsurile luate pentru înfrumuse­ CLIŞEUL Nr. 1: Intr-una din se­
numai In ţara rele parcului. Aici se produc sute de CLIŞEUL Nr. j j |
4: Clădirea sia¦
noastră, dar şi

peste hotare. Dele­

gaţii de botanişti proprietatea unui mare moşier. Ac­ ţarea, întreţinerea şi îmbogăţirea a- mii de puteţi de plante exotice, aduse Hunii experimen­

şi oameni de şti- cesul pentru a fi viziiat era permis cestui nare sint nenumărate. A fost din Japonia, China şi din alte ţări. tale silvice.

ip

IM M M I