Page 23 - 1958-02
P. 23
Nr. 978 VlWtiUL SOCIALISMULUI Pag. 3
Din munca de o zi Veşti de la subredacţia Alegerile sindicale La expoziţia internaţională
noastră voluntară
de prototipuri de
A U N U I AGITATOR din Aninoasa din instituţiile oraşului Deva
construcţii de la Praga
Sectorul fruntaş încă din primele zile ale lu cum şi pentru insuficienta ridi
care a nivelului profesional al PRAGA Corespondentul Agerpres
De la Fabrica chimică din 0- amîndoi spre casa harnicului —¦ Apăi, ce să mai zic. Nu Colectivul exploatării Aninoasa a nii ianuarie a.c,, Consiliul sin lucrătorilor prin diferite cursuri transmite: Deşi au trecut numai cîte-
răştie au pornit mai mulţi a- gospodar Sitnion Cazan. Pe mă mai gindesc. Mă înscriu şi păşit în noua lună cu hotărîrea de a dical local Deva, a instruit co şi instructaje . va zile de cînd a fost deschisă expo
gitatori prin satele raionului, drum insă, le iese in cale Ioan gata. ziţia internaţională de prototipuri de
pentru a sta de vorbă cu ţăra Bogdan. munci mai bine şl mai spornic pen mitetele de instituţii şi între In cadrul şedinţei de la Direc construcţii, organizată în sălile pala
nii muncitori despre alegerile A fi 3 « * '•>'? 3 3 * * • ţia regională de statistică, tov. tului „Ilyberna" din Praga, ca a fost
de deputaţi in sfaturile popu — Bună, tovarăşi 1 tru ca angajamentele luate în întîm- prinderi, cu privire la felul cum Tomuş a criticat cu curaj lipsu vizitată pînă acum de mii şi mii de
lare. Unii au apucat drumul Pe drum sau acasă, agitatorul pinarea alegerilor de deputaţi în sfa se vor desfăşura alegerile sin rile tov. Codreanu, delegat cu oameni. In afară de R. Cehoslovacă,
spre Turdaş, alţii spre Foit, — Noroc, tovarăşe Bogdan! a mai discutat cu cetăţenii Ioan turile populare, a alegerilor sindicale dicale in acest an. Pe baza in munca culturală, care nu în su la această expozi|ie sint prezentate ex
Mărtineşti etc. Da’ncotro ? Adamesc, Simion Murgu, Ro şi a zilei de 1 Mai, să fie traduse în structajului făcut, s-a întocmit ficientă măsură s-a ocupat de ponate din Uniunea Sovietică, R. P.
man Murgu, Octavian Iosivescu viaţă, in primele trei zile ale lunii problemele culturale in institu Chineză, R. D. Germană, R. P. Alba
Albert Luchini a cerut orga — Ia, către sfat, să văd sint şi cu alţii, cărora le-a vorbit ţie cum ar f i : articole la gaze nia, R. P. Bulgaria, R. P. Polonă,
nizaţiei de bază să-l repartizeze ori ba, înscris in liste. despre alegerile de deputaţi, des februarie minerii sectorului 3 de ta un plan de acţiune la comitetul ta de perete, citirea a cit mai R. P. Romină, R. P. Ungară şi R.P.D.
la Balşa. Ştia el de ce... Cu pre candidaţii propuşi, despre multe cărţi, precum şi alte pro Coreeană.
noştea oamenii de aici, le ştia — Uită-te, dar dacă nu eşti mina Aninoasa au reuşit să se situ sindical orăşenesc I.A.S., care bleme legate de munca de cul
obiceiurile şi era sigur că va trecut ştii ce să faci ? sarcinile fiecărui alegător, lă eze în fruntea celorlalte sectoare, ex- cuprinde felul cum vor fi spriji turalizare a lucrătorilor. Standul romînesc din cadrul aceslel
reuşi să facă treabă bună. Avea murind toate cele ce erau ne trăgînd peste planul de stat o canti nite grupele sindicale pentru expoziţii cuprinde numeroase proiecte
de gind ca, pe lingă sarcinile — Cum nu... Dar sper... că clare cetăţenilor în legătură cu tate de 263 tone cărbune. Un aport întocmirea dărilor de seamă şi La Procuratura regională, şi machete de construcţii, dintre oare
ce-i reveneau în campania elec aşa ceva nu se poate întîmpla alegerile de deputaţi. Cu fiecare preţios la obţinerea acestui rezultat pentru desfăşurarea alegerilor, darea de seamă a oglindit ac se remarcă in special proieclele pri
tocmai cu mine. Sau... mai ştii ? n-a uitat să discute Insă şi des l-au adus minerii din brigăzile luî Ml- planificindu-se chiar şi data ţi tivitatea fructuoasă depusă de vind unele clădiri destinate mediului
torală, să vorbească cu ciţiva hai Tucaciuc, S. Mihai şl alţii. nerii acestora. către salariaţi pe linie profesio rural ca şi o serie de locuinje-tip
oameni din satul Mada despre — Dar, cu deputaţii cum pre întovărăşire. Le demonstra nală, pe linie sindicală, ceea ce individuale, care se bucură de o deo
întovărăşirea zootehnică de a- stai, ii cunoşti ? Angajamentul Primele alegeri sindicale în a făcut ca tov. Ionel Toma, să sebită atenţie din partea publicului şi
co!o. ce belşug au în casă întovărăşi- fie reales din nou organizator specialiştilor. Proiectul unul mare res
— Ba bine că nu. Sint doar a fost depăşit ramura instituţii administrative al grupei. A fost realeasă şi tov. taurant sătesc care îmbină cerinţele
De vorbă cu oamenii din comuna noastră şi din ra ţii, cum muncesc ei în comun, Maria Frincu în munca cu asi construcţiilor moderne cu un autentic
ion. Oameni harnici şi de trea cum sint ajutaţi de către stat Iniţiativa brigăzii lui Mihai Tuca de stat, au început la data de gurările sociale, datorită preo siil romînesc inspirat din arhitectura
Pe drumul ce duce din Balşa bă. Ai să vezi ce rinduială o să cupării manifestate în direcţia vechilor hanuri şi conace olteneşti, este
spre satul Mada, doi oameni facem în sat. Mă gindesc de pe etc. ciuc de a desfăşura întrecerea socia 15 ianuarie. vizitării lucrătorilor bolnavi, a apreciat în mod deosebii. Vizitatorii
păşesc g ră b it: agitatorul Albert acum să-i propun candidatului achitării ajutoarelor de boală la expoziţiei privesc cu mult interes şi
Luchini şi Gherasim Ciuceanu, de deputat in sfatul regional, Au înţeles îndemnul listă sub lozinca „o tonă de cărbune Pînă in prezent au fost ţinute timp, în direcţia trimiterii în sta fondul pe care sint prezentate prototi
preşedintele sfatului popular tovarăşului Aron Pîrva, să ne agitatorului ţiuni a celor mai buni lucrători. purile unor blocuri de locuit cu cîte
comunal. ajute să terminăm şcoala care-i peste plan de fiecare om, în fiecare alegeri la un număr de peste 8 şl 27 apartamente, proiectate de
ridicată in roşu şi la amenaja Vorbele lui Luchini şi ale lui S-a constatat in general că a-
Ială-i ajunşi. Primul gînd al rea drumului de la Balşa pînă Gherasim Ciuceanu, rostite ori zi“, a avut un deosebit ecou în rln- 25 grupe sindicale, unde in dă legerile sindicale s-au desfăşu către arhitecţii romini.
lui Luchini e să stea de vorbă la Mada, că-i tare rău de cîte ori se întilneau cu ţăra rat la un nivel cu mult mai ri La standul R. Cehoslovace sint pre
cu cetăţenii din sat despre ale nii muncitori din Mada, precum durile minerilor de la exploatarea A- rile de seamă ce au fost pre dicat decit în trecut. Munca
Agitatorul Luchini îl privi o şi exemplul intovărăşiţilor, au sindicală de viitor se va îmbu zentate multe proiecte Interesante de
geri. Că n-o să scape prilejul clipă şi apoi ii zise : fost puse la inimă de mulţi ţă nlnoasa. Angajamentele luate de bri zentate in faţa sindicaliştilor, nătăţi continuu dacă comitetul locuinţe.
să le vorbească şi despre înto rani din satul Mada şi din Bal sindical orăşenesc I.A.S. va ară
vărăşire, o să aibă el de grijă. — Bine te gindişi, tovarăşe şa. Aşa se face că în urmă cu găzi au prins viaţă din primele zile. au fost oglindite problemele de ta organelor noi alese sarcinile Cu mult interes se opresc vizita
Bogdan. Da să ştii că la rea citeva zile alte 24 familii s-au ce le stau în faţă, metodele de torii la standul Uniunii Sovietice. Aici
Dă să plece, intinzînd mina lui lizarea propunerii dumitale, toţi înscris în întovărăşirea zooteh Şeful de schimb Nicolae Alujoai de la care s-au preocupat organele muncă ce trebuie adoptate. sint expuse prototipuri complexe de
Gherasim Ciuceanu. Acesta e- veţi trebui să ajutaţi. Candida nică de creştere a oilor, păşind construcţii reprezentind oraşe întregi,
zită să i-o strîngă. Se gîndeşte tul singur nu va putea. Prin sindicale în cursul anului tre NICODIM DAVID proiecte de case individuale pentru
puţin şi apoi zice: contribuţia sătenilor, prin mun pe calea belşugului. sectorul I, care conducea brigada din cut, rezultatele in muncă şi lip sate şi oraşe, construcţii individuale
că voluntară, se vor putea rea ? abatajul cameră nr. 14 s-a angajat preşedintele Comitetului sindical sau construcţii speciale cuprinzînd clu
—¦ Hai să mergem împreună liza multe. Depinde insă de surile care s-au manifestat.
voinţa voastră. Albert Luchini şi-a propus să dea în fiecare schimb, de fiecare orăşenesc I.A.S. -—Deva buri, cantine etc.
pe la oameni. Vreau să-i văd şi ca în zilele următoare să plece In discuţiile ce au fost pur Această expoziţie, care se bucură de
eu, să mai schimb cu ei cîte o Ion Bogdan încuviinţă afirma din nou pe teren. Vrea tot la om din brigadă o tonă de cărbune
vorbă. Zis şi făcut... O pornesc tiv şi dădu să plece, dar agita Balşa. Are el ceva de gînd. tate s-au criticat lipsurile con aprecierea unanimă a specialiştilor
torul Luchini il mai opri puţin. peste plan. şi care reflectă dezvoltarea tehnicii
V. P. statate in activitatea organelor construcţiilor în ţările socialiste, esle
— Şi, despre întovărăşire ce Angajamentul său a prins viaţă. deschisă pînă la 15 februarie.
mai zici ? alese şi s-au dat îndrumări in
Muncind cu pricepere, ajutaţi de con . munca sindicală pe viitor.
ducerea sectorului, membrii brigăzii
Cu mult curaj a fost criticată
lui Nicolae Mujoai au reuşit să-şi în
de către unii lucrători conduce
treacă propriul angajament. In fie
rea grupei din Direcţia regio
care schimb din prima zi de lucru a
nală A.D.A.S., pentru faptul că
lunii februarie, fiecare membru al bri
nu s-a preocupat in suficientă
găzii a dat peste plan o cantitate de
măsură de ţinerea cu regulari
Pianul : praduc|ie secţiilor, în atenţia Comitetului 1,420 tone cărbune.
partid de Io atel’erele G. F. R. Simeria tate a consfătuirilor, pentru
Angajamentul a fost astfel îndepli
slaba preocupare in ce priveşte
nit şi depăşit cu 420 kg cărbune de
inovaţiile şi raţionalizările, pre
fiecare muncitor din brigadă.
In centrul atenţiei Comitetu Il-a cazangiu V de la Atelierele S-a propus, de pildă, ca pen Alegerea noilor PRIN SIM ERIA,
lui de partid de la Atelierele C.F.R. Simeria este un sector tru cunoaşterea din timp a vo organe sindicale
C.F.R. Simeria stă în permanen- de producţie unde lucrează mai lumului de lucrări la cazane şi în preajma luî „ 1 6 Februarie8$
iă îndeplinirea la fimp şi la toţi pentru o mai bună programare La mina Aninoasa, alegerile sindi
indicii a planului de producţie. mult tineret şi unde roadele a cazanelor în calendarul de cale sint în plină desfăşurare. In O raită prim unităţile ceferiste cărcări, pe luna ianuarie, sint transporturilor cu supratonaj.
muncii şi elanului lui se pot ve termen, să se facă revizia imediat grupe, aceste alegeri s-au încheiat în s-a depăşit viteza comercială
De fiecare dată, atunci cînd dea lună de lună în realizarea după ce sint introduse locomo cursul săptămînii curente şi au înce din Simeria, acum în preajma cifre preţioase. De la regulato cu 3,29 la sută. Şi mat afli1,
osie cazul, comitetul de partid planului de producţie. tivele în reparaţie. De aseme put alegerile pe secţii. La sectorul că în ianuarie, numai staţiile
analizează munca secţiilor asu nea, serviciul de p.oducţie-lo- zilei de 16 Februarie şi carneţe rul de circulaţie, faptul că pro- Lupeni, Petroşani şi Călan, au
pra felului cum este realizat Un merit deosebit in această comotive, să introducă din timp Piscu, alegerea comitetului de secţie expediat 116 trenuri marşrule
planul de producţie şi ce mă direcţie il are organizaţia de locomotivele la demontare, pen sindicală s-a şi făcut. In comitetul sec lul se umple de notiţe. Pretutin i ducţia globală pe aceeaşi lună şi că au realizat economii la
suri trebuie să ia pentru obţi bază P.M.R. (secretar Liviu tru a se asigura imediat pre ţiei sindicale au fost aleşi minerul marşrute de 58.912 vagoane*
nerea de noi succese. Irinca), care se preocupă îndea darea cazanelor secţiei cazan deni muncă intensă, entuziasm ' a fost depăşită cu 1,38 la sută ore, adică 940 vagoane fizice
proape de educaţia tinerilor ca gerie. Francisc Szabo, maistrul miner Nistor recuperate.
Această preocupare a făcut de zangii. şi, bineînţeles, rezultate dintre sau că rulajul vagonului de
fapt obiectul unei analize fă O alta măsură luată de comi Aurel, Costinaş Nicolae, Dumitraş Ni .Lucruri interesante notezi şl
cute asupra desfăşurării muncii Datorită acestor preocupări tetul de partid este şi aceea ca cele mai bune, marfă a fost redus cu 18,87 la de la revizia de vagoane. Pe ar*
în secţia Il-a cazangerie, cu numai în ultima vreme, la secţia revizia cazanelor să se facă nu colae şi alţii. ticole bugetare, aşa cum spun
privire la măsurile de organi Il-a cazangerie au fost primiţi mai după o prealabilă pregă Trăieşti im aceste clipe, mo sută, sint de asemenea cifre de tovarăşii de-acolo, afli că la re-
zare a lucrărilor de reparaţii un număr de 7 tineri in rîndu- tire, curăţindu-se de piatră, pen Sanatoriul de noapte vizii mici vagoane de clasa,
şi predarea cazanelor în terme rile candidaţilor de partid. M er tru a evita executarea unor re mente de bucurie, de parcă ai seamă. Mai ales, dacă te gîn- planul pe ianuarie a fost depă
nul fixat. gînd pe linia de a atrage pe cei paraţii in plus după darea lor Printre nenumăratele înfăptuiri ale şit cu 18 la sută la formare şi
mai merituoşi tineri în rîndurile in exploatare. regimului democrat-popular pe plan fi ceferist. De fapt, nici nu poa deşti că prin această reducere a cu 17 la sută la tranzit, iar la
La această analiză au parti candidaţilor de partid, organi local se numără şi sanatoriul de noap te fi altfel. Nu poţi rezista bu rulajului vagonului de marfă vagoane de marfă cu 15 la sută
cipat şi membri biroului orga zaţia de bază va putea să-şi re Analizîndu-se în mod perio te de la exploatarea carboniferăAni curiei cu care şeful staţiei îţi a- s-au economisit 23.201 vagoame- la formare şi 57 la sută la
nizaţiei de bază din această zolve cu mai multă operativitate dic, munca unei secţii sau sec noasa care funcţionează de mai bine rată cifrele de plan depăşite pe tranzit. Şi, bineînţeles, că aces
secţie. sarcinile trasate de comitetul de tor de producţie, Comitetul de de patru ani. luna ianuarie, nici aceleia a o- ore, sau, cu alte cuvinte, 370 de te^ realizări le-au făptuit oameni.
partid. partid de la Atelierele C.F.R. Lăcătuşii de revizie Ion Bălan,
Din referatul susţinut de tov. Simeria, va contribui nemijlo In luna februarie au fost internaţi peratorilor de la regulatorul de vagoane recuperate şi date în Vladimir Guţil, Florica Andreev
ing. Vladimir Oprinca, s-a des Pe marginea referatului ţinut cit la realizarea planului de pro un număr de 25 mineri şi muncitori circulaţie şi mişcare şi nici celei exploatare fără nici o cheltuială şi Viorel Irimie, lîmplarul Ioan
prins necesitatea excluderii re în faţa comitetului de partid, ducţie, cit şi la îmbunătăţirea,, care se bucură de o îngrijire deose a lăcătuşilor de revizie. Fiecare în plus, nu poţi să nu împărtă Miclea ,şi lăcătuşii de atelier
paraţiilor în salturi, respectarea s-au înscris numeroşi muncitori, calităţii lucrului. bită şi hrană consistentă. Printre cei vrea să stai cit mai mult, îţi re Teofil Butaş şi Viorel Mariş,
procesului tehnologic pe faze şi ingineri şi tehnicieni, membri care în prezent se bucură de trata comandă oameni, îţi dă procen şeşti bucuria operatorilor Vla
reducera imobilizării locomoti ai comitetului de partid, care au SABIN MUNTEANU ment în sanatoriul de noapte Se nu dimir Chiroşca, Carol Chirică,
velor. , ajutat cu discuţiile lor la îm mără minerii Codrea Gheorghe, Va-
bunătăţirea muncii în secţia de (de la subredacţia noastră sile Mureşan, Făgărăşan Ioan, As- te. Şi notezi, notezi mereu. De Teodor Lubaş şi a celorlalţi,
A reieşit, de pildă, că secţia cazangerie. troiu Constantin şi alţii.
voluntară) !a staţia Simeria-călători, redu care au contribuit la această
LICIU LUCIA
cerea cu 15 la sută a staţionării realizare de seamă.
vagoanelor în tranzit cu mane Tot de la regulatorul de cir
vră şi cu 1 la sută a staţionării culaţie, afli ca prin aplicarea
vagoanelor la încărcări şi des metidei „drumului verde“ şi-a
sînt în capul listei fruntaşilor.-
loiifsl concursurilor miile antecalculate pentru anul propuneri înregistrate, 14 apli fiecărei secţii un colectiv for Păcat că trenul pleacă şi nu
de folosire a lor, se ridică la cate şi cu economii în sumă de mat din oameni competenţi, ca mai aî timp să treci pe la depou
siderurgic suma de 9.614.318 lei, iar eco 569.273 lei. Pe locul III s-a si re să studieze propunerile de sau pe la ateliere. Alte fapte,
nomiile postcalculate la suma de tuat fabrica de aglomerare. inovaţii, să-şi dea avizul şi a- tof atît de frumoase şi alte ci*
4.569.701 lei. Pentru inovaţiile fre mari, ar umple foile carne*
Zilele frecufe a avut loc în fi brigăzile tov. Geza Lorinczi mecanic de schip. Inovaţia a- aplicate s-au plătit inovatorilor Atît referatul, cit şi discuţiile, bia apoi propunerile să fie Îna (ului. Dar trenul pleacă şi n-aî
sala C.F.U. a Combinatului si şi I. Ghiran de la O.S.M., Re- parţine tov. Mihai Bimmel. recompense în sumă de peste au scos la iveală şi deficienţele intate cabinetului tehnic.. In ă- ce face. Regularitatea circulaţiei
derurgic Hunedoara o adunare mus Cismaş şi Eftimie Davi- 230.000 lei. din munca cu inovatorii. A reieşit cesf fel, propunerile vor "avea e lege pentru ceferiştii sîmeri-
a inovatorilor combinatului, descu de la aglomerator, Mihai Tov. Norbert Tangner a rea printre altele, că nu s-a a- un conţinut calitativ mai ridi eni. E pentru prima oară cînd
consacrată analizei muncii în Bimmel de la furnalele 1—4, lizat un aparat înregistrator Comparînd rezultatele obţi cordat suficientă atenţie extin cat, iar realizarea lor va fi mai îţi pare rău că trenul nu întîr-
cadrul concursului de inovaţii, Ion Flatz şi 4oan Nicula de la pentru determinarea umidităţii nute în perioada concursului cu derii şi generalizării unor ino operativă, prin faptul că vor F zie.
desfăşurat în perioarfa 1 mai Uzina cocsochimică. aerului la furnal. Eliminarea în rezultatele aceleaşi perioade a vaţii pentru care au existat a- cunoscute de organele da con
— 7 noiembrie, 1957. treruperilor în exploatarea aglo- anului 1956 — cînd de aseme semenea posibilităţi. ducere din secţii. GH. t»
De altfel, secţiile unde au ac meratorului prin montarea unui nea s-a desfăşurat un concurs
In combinat, dată fiind impor tivat brigăzi complexe, au obţi grup Leonard de rezervă, a con — se constată o creştere a nu Tov. ing. Ciorogaru, spre e- Cabinetul tehnic va trebui să Expunerea
tanta mişcării inovatorilor pri nut cele mai bune rezultate in stituit tema luată drept obiectiv mărului propunerilor de inova xemplu, a arătat că pentru pri acorda toată atenta inovaţiilor de condoleanţe
vind creşterea producţiei şi a concurs. Spre exemplu, inova de către tov. Gheorghe Alrriă- ţii depuse cu 276 la sută, al ce ma dată la noi in ţară s-au e- încă nerezolvate, cit şi extin ambasadorului
productivităţii muncii şi redu torii de la O.S.M. au depus 38 lor aplicate cu 210 la sută şi o lectrificat macaralele O.I<. Ino derii inovaţiilor cu clmp da apli R.P. Ungare la Bucureşti
cerea preţului de cost, a fost or propuneri :de inovaţii, din care san. creştere a economiilor de 8 ori. vaţia aparţine tov. Iosif Schnei- care la alte locuri de muncă de
ganizat in perioada amintită, au . fost aplicate 24. Inovatorii Teme din planul tematic au der. Conducerea combinatului a cit cele pentru care au fost pro Miercuri după-amlază, tovarăşii A-
pe lingă concursul de inovaţii de la aglomerator au aplicat 23 Faptul că media lunară a considerat însă că aceasta ar puse. Cabinetului tehnic îi re vrain Bunaciu, ministrul Afacerilor
pe ramura de producţie şi un inovaţii; din cele 27 propuse. mai rezolvat inovatorii Laszlo inovaţiilor depuse in perioada fi, chipurile, sarcină de servi vine de asemenea sarcină să Externe, Aurel Mălnăşan, adjunct al
concurs intern de inovaţii cu Cei de la uzina cocsochimică au Adalbert, Moise Lobonţ, Nicolae concursului a crescut la 36, în ciu şi nu inovaţie, fapt pentru controleze efectiv modul în care ministrului Afacerilor Externe, l. Rab,
premii, axat pe rezolvarea celor depus 34 propuneri, din care Popa, ing. Constantin Constan- comparaţie cu 9, cit era înain care tov. Schneider n-a fost sti sînt aplicate inovaţiile şi cum ;ef de secţie în Ministerul Afacerilor
mai importante probleme izvo- au fost aplicate 26. tinescu. Propuneri de inovaţii te de concurs, dovedeşte de a- mulat. sini sprijiniţi inovatorii. jg- "xterne şi G. Franţescu, şeful proto-
rife din cerinţele procesului de cu mare efect asupra procesului semenea intensificarea mişcării •iliiliii Ministerului Afacerilor Exter-
producţie. Un obiectiv de seamă în mun de producţie a combinatului au inovatorilor în combinat. Tov. I. Josan, forjor, a propus Tot cu ocazia adunării,- ’ Su le, s-au prezentat la ambasada R. P.
ca de inovaţii a constat in în mai prezentat tovarăşii Cornel construirea unui valţ de tami fost premiaţi peste 100 inovalori Ungare din Bucureşti, pentru a expri-
Pentru popularizarea acestor drumarea spre rezolvarea pla Pleşa, Lăscuţ Lucaci, Eftimie Alt fapt pozitiv în dezvolta nat bile sferice, inovaţie deose na ambasadorului Ferenc Keleti, con-
concursuri au fost tipărite 300 nului tefnatic de inovaţii. In Davidescu, Gheorghe Coşa şi rea muncii de inovaţii l-a con bit de preţioasă. Dat fiind fap Valoarea premiilor a atins 55.600 ’oleanfe în legătură cu încetarea din
afişe, s-au organizat consulta luna august 1957, planul tema alţii. stituit organizarea de către con tul că această propunere n-a pu lei. Printre cei premiaţi se nu mâţă a tovarăşului Horvath Imre, mi
ţii tehnice cu sprijinul A.S.I.T., tic de inovaţii a fost suplimen ducerea combinatului şi comi tut fi pusă în practică prin e mără tov. Lucaci Lăscuţ, Toma nistrul Afacerilor Externe al Repu
s-a pus la dispoziţia inovatori tat cil încă 27 teme. Cu acestea, In ce priveşte concursul de tetul de întreprindere a unui forturile secţiei, a fost dată ui Adam, Eftimie Davidescu, Mir- blicii Populare Ungare, membru al
lor, prin biblioteca tehnică,'Cărţi itT perioada concursului, au fost inovaţii pe ramură de producţie, concurs intern de inovaţii cu larii. cea Penescu, Goorge RebreariU, C.C. al Partidului Muncitoresc Socia-
şi reviste tehnice. La Casa teh lansate 57 teme. Din acestea, organizat de Ministerul Indus premii. La baza acestuia au stat Adalbert Laszlo, Victor Păli Şî ’ist Ungar, şi au semnal în regis
nicianului aii fost create condi au fost realizate un număr de triei Grele, în urma analizei aceleaşi criterii ca şi la con Nu la toate secţiie s-a înţeles alţii. * trul deschis cu acest prilej.
ţii optime dc documentare, s-a 28. teme, 6 aflîndu-se în stadiul făcute pe minister şi în urma cursul pe ramură de producţie. pe deplin importanţa aplicării
:lat toată atenţia panoului ino experimentării. controlului efectuat de către de inovaţiilor, în sensul sprijinirii Adunarea a hol ar îf. fn vede De asemenea au mai prezentai con
vatorului. legaţii ministerului, combinatul 1 a încheierea concursului tn- şi complectării ideilor inovato doleanţe tovarăşii Al. Buican şi O. Ll-
Printre principalele tenie re siderurgic s-a clasat cu menţiu iern s-n constatat că pe primul rilor, pentru ea inovaţiile să rea îmbunătăţirii muncii pe la vezeanu, vicepreşedinţi ai Institutului
O aîiă măsură luată in vede zolvate se află şi evacuarea şi ne, cîştigînd primul loc pe Di loc. s-a situat secţia O.S.M. Ino fie cit mai complecte şi cu un romln pentru relaţiile culturale cu
rea intensificării mişcării inova rechperarea de sub silozurile recţia generală a metalurgiei vatorii de aici au propus 38 de efect economic cit mai mare. nul în curs, ca timp de 2 ore străinătatea.
torilor a constat in organizarea de la furnalele 1—4 a cocsului inovaţii, dintre care au fost a-
şi activizarea brigăzilor com mărunt. Prin >aceasta s-a rea fieroase. plicate 24. Economiile postcalcu S-a constatat o tărăgănare a pe săpiămînă, la cabinetul leh- In cursul zilei de miercuri au mai
plexe de inovatori, dint.e care lizat o economie de peste. 300.000 In perioada concursului, în late s-au ridicat la 1.881.996 lei. aplicării inovaţiilor în produc prezentat condoleanţe şefii unor mi
•ele mai bune s-au dovedit a lei şi S'-atî redus trei posturi de Pentru munca lor, inovatorii ţie. Mai există încă deficienţe nic să facă de serviciu un iri* siuni diplomatice acreditaţi la Bucu
combinat au fost depuse 235 secţiei au fost premiaţi cu su in munca de contabilizare a e- roşii şi alţi membri al corpului di
propuneri de inovaţii, dintre ca ma de 4.500 Ici. Pe locul II s-a conomiifor. Ar îi indicat pe vii diner care să dea explicaţii ino plomaţie.
re 153 au fost aplicate. Econo tor, în vederea îmbunătăţirii
situat secţia laminoare cu 15 muncii, să se formeze în cadrul vatorilor. * - *‘818# '
In încheiere s-a prezentai
planul tematic de inovaţii pe a-
nul 1958, plan complectat cu
diverse propuneri.
