Page 26 - 1958-02

Pag. 2 t)RUM U I SOCTALt'SMUL Uf

Wf. 979

• n u n u u m « /r .- 'x m u c Q K a x a i

.. .~aLA&jJ

In ţările cu înalt grad de in­ gurate de noul procedeu de ela­ zot, rezultă : 1.000 kg oţel, 210 0 In Uniunea Sovietică s-a

dustrializare, datorită creşterii borare a oţelului intr-un cuptor kg. zgură, 15 kg. praf, 200 kg. terminat proiectarea şi va în­
cepe in curînd construirea ce­
considerabile a producţiei de cilindric cu ax orizontal rota­ gaze.

oţel de la un an la altul, posi­ tiv, denumit „rotor11. Durata de elaborare a unei lui mai mare furnal înalt din

bilităţile de aprovizionare cu Cuptorul este format dintr-un şarje, de la o evacuare la alta, lume. Capacitatea lui va fi de
minereu dc bună calitate şi cilindru orizontal din oţel — este de circa 2 ore, din care 15 2.286 m.c,, încărcarea şi des­
compoziţie constantă, precum similar ca aspect cuptoarelor minute pentru încărcarea mine­ cărcarea vor fi automatizate,
şi cu fier vechi în condiţii eco­ de ciment — căptuşit la inte­ reului şi a calcarului, 10—15 va utiliza aer suflat îmbogăţit
nomice avantajoase, au scăzut rior cu cărămizi de magnezită, minute pentru introducerea fon­ in oxigen, presiuni înalte la
mult. Acest lucru obligă indus­ peste care este stampată o ma­ tei lichide, 50—60 de minute du­ git şi va da 5.000 tone fontă
tria siderurgică să accepte mi­ să formată dintr-un amestec de rata de injectare, a oxigenului pe zi ?

nereuri de compoziţie diferită dolomită şi gudron. pentru afinare şi 10 minute în­ ® După intrarea în funcţiu­

şi fier vechi la preţuri ridicate La unul din capete, cuptorul depărtarea zgurei şi evacuarea ne in plină capacitate a oţelă-
pentru a-şi asigura materia pri­ are o deschidere pentru introdu­ oţelului.
mă necesară. In aceste condi­ cerea încărcăturii şi a oxigenu­ Afinarea unei fonte fosîoroa- riei noi de la Hunedoara, com­
binatul va trece în rîndul ma­

ţii, fonta rezultată prezintă a- lui şi la partea opusă, două se se face cu două zguri. Cînd rilor combinate siderurgice ale
deseori un conţinut de fosfor, deschideri pentru evacuarea o- fonta are circa 2 la sută C şi lumii.
mangan, siliciu şi sulf foarte ţelului şi a zgurei şi a treia 0,1—0,2 la sută P, este îndepăr- .- 0 Cuvihtul siderurgie, sino­
ridicat. deschidere centrală, pentru ab­ tată prima zgură săracă în fier f nim cu metalurgia fierului, de­

Din această cauză, trebuie sorbirea gazelor. şi bogată în fosfor, apoi prin <> rivă de la cuvîtitul latin siclus

găsit un alt procedeu care să Particularitatea acestui pro­ adăugarea de minereu sau fier sideris, care înseamnă stea 2
permită prelucrarea fontei in cedeu constă in utilizarea de şi calcar, se formează a doua Intr-adevăr, primul fier ajuns
condiţii economice — de preţ oxigen la elaborarea oţelului. zgură pentru defosforarea fi­ in mina omului a provenit
de cost şi productivitate — ega­ Bilanţul de materiale pentru nală. Oţelul afinat este evacuat din meteoriţi, adică din sfări-
le sau chiar mai avantajoase producerea unei tone de oţel în în oala de turnare. Zgura a
decit procedeele cunoscute pînă rotor este următorul: prin in­ doua este menţinută în rotor mături de aştri, căzute pe pă
mint.

în prezent, asigurînd în acelaşi troducerea în cuptor a 997 kg. cu prima zgură pentru şarja Dintr-un asemenea meteorit,
timp produse de calitate egală fontă, 90 kg. oxigen, 155 kg. următoare. privit drept o piatră miracu­
celor rezultate din procedeul minereu, (50 la sută concentra­ Calitatea oţelului produs în loasă s-a modelat prin ciocă­
niră cel mai vechi obiect din
Martin. Aceste condiţii sînt asi­ ţie), 125 kg. calcar, 20 kg. a- rotor este similar celui mai bun fier cunoscut: un şirag de mă­
' -O•-O» *—*V oţel Martin şi oţelului electric. tănii, datină de aproape 6.000
* ••*•^©¦*0 l de ani.
* Oţelurile ce se pretează a fi e-
RĂSPUNS CITITORILOR ° Cele mai vechi obiecte u-
1 laborate în rotor pot fi cu un zuale din fier extras ’ din mi­
$ conţinut de carbon de la 0,05 nereuri, sînt un virf de lande
Aglomeratui autofondant este produsul * la 0,8 Ia sută. Producţia zilni­
* că a unui rotor de 100 tone ca­ găsit intr-o piramidă din Egipt
rezultat prin aglo- 'I pacitate, este de 1.000—1.200

f merarea minereurilor mărunte, cărora li se adaugă o anumită tone oţel.

i cantitate de calcar de granulaţie sub 3 mm în funcţie de conţi- I O instalaţie compusă din şi un pumnal descoperit în

i nutul minereului in oxizi şi acizi, astfel incit zguriîicarea aces- i două rotoare de 100 tone nece- Irak ? Vîrsta lor este de cca.

t tora şi separarea fontei în furnal să fie posibilă fără alte adau- t sită o manoperă de0,3 ore/tona 5.000 de ani.

i sun' (natural în afara de cocs). Lde oţel, pentru platforma de în- Pentru desulfurarea fontei de cubilou nor procedee care să permită introdu­ permite reducerea conţinutului de sulf
cerea carburii de calciu sub formă de în limitele dorite şi poate fi între­
* La fabricarea aglomeratului autofondant — calcarul se j cărcare, 0,2 ore/tonă, în hala ° In întreaga lume se pro­ 1se întrebuinţează în general sodă. A- pulbere sub suprafaţa metalului. So­ buinţată în mod avantajos pentru:
duce de 50 de ori mai mult 1ceasta atacă însă căptuşeala avant- luţia a fost găsită în insuflarea car­
* transformă în oxid de calciu, chiar pe banda de aglomerare, prin j do turnare şi 0,5 ore/tonă, pen- burii de calciu, fin pulverizate cu a- — Desulfurarea fontei cu 0,10—
jutorul unui gaz purtător, azot sau bio­ 0,20 la sută S, la mai puţin de 0,20
¦ utilizarea — după cum se ştie — a unor combustibili inferiori ! tru reparaţii. Consumul de că- fier decit aramă şi de 70 ori (creuzetului şi nu permite decît o dcsul- xid de carbon. la sută S ; tratarea cu carbură de
calciu duce la o mărire a rezistenţei
. in locul cocsului metalurgic deficitar şi scump. Totodată, prin ; rămizi este sub 1 kg./tonă, iar mai mult decit plumb şi zinc ;furare limitată, din cauza suprafeţelor Aparatura necesară constă dintr-un mecanice cu 12—38 la sută, ceea ce
amestecător, o conductă de alimen­ permite o economie de elemente de
* introducerea varului în încărcătura de aglomerare se îmbuna- ? consumul de dolomită pentru luate la un loc, iar în ceea ce ! şi timpilor reduşi de contact. Încer­ tare şi un tub de suflat — toate de aliere costisitoare şi înlocuirea lor cu
priveşte valoarea producţiei o construcţie foarte simplă, confecţio­ altele ieftine, pentru obţinerea de fon­
* tăţeşte reductibilitatea aglomeratului în urma înlocuirii faialitei ? stampare este de 35__ 50 kg./to- de fontă de pe întregul glob, cările de desulfurare cu carbură de nată prin mijloace proprii de orice a- tă cu proprietăţi mecanice superioare.
ea este egală cu aceea a tu­ telier mecanic de întreţinere a sec­
* greu reductibile cu alte minerale. •na je 0ţ€] Durata unei căptu- l'cafciu au dat rezultate mult supe­ ţiei turnătorii. — Desulfurarea la valori sub 0,2
la sută sulf, cu tratament prealabil
La elaborarea fontei în furnalul ce utilizează aglomerat ? şeii este de peste 300 şarje, rioare. . Desulfurarea cu carbură de calciu pentru elaborarea fontei nodulare.

i autofondant, se micşorează volumul materialelor pe unitatea de * In concluzie, se poate spune Avînd în vedere că desulfurarea

ţ fontă — ceea ce favorizează îmbunătăţirea coeficientului de u- i că oţelul produs in rotor re­ turor celorlalte metale la un . fontei de cubilou trebuie să aibă loc

1 tilizare al volumului furnalului. De asemenea se îmbunătăţesc ? vine la un preţ de cost cu mult loc? ! într-un timp cît mai scurt, este nece­

i şi condiţiile formării zgurii primare, datorită repartizării unifor- ? sub acela al oţelului Martin. sară stabilirea unui contact cît mai

* mc în aglomeratul autofondant a materialelor care formează ; intim între fontă şi agentul de desul­

i zgura. ¦. k ¦ - *4 > ? Fabrica de ţevi Roman furare. Aceasta a dus la căutarea u-

“ In Uniunea Sovietică, furnalele utilizînd aglomerat auto- •

“ fondant, au realizat indici tehnico-economici superiori, produc- * tru dezvoltarea industriei petro­ oe se petrec în furnalul
i ţia crescînd cu 8-10 la sută, tar consumul de cocs scăzînd cu (>-8 f De curînd a intrat in func­ lifere şi industriei chimice, pen­ cu cuvă scundă. Abia
? ţiune la Roman cea mai mare tru dezvoltarea transportului după aceste experienţe
v ia sută faţă de perioadele anterioare utilizării acestuia. şi industrializării gazului me­ s-a hotărît să s e treacă
l Şi la Combinatul siderurgic din Hunedoara, s-au făcut în- j şi mai modernă fabrică de ţevi tan şi pentru alte ramuri de la experimentarea cu un
0 cercări semi-industriale de fabricarea aglomeratului autofondant, * din ţara noastră şi din sud-es- producţie. furnal de tip industrial
f încununate cu succes. Trecerea la fabricarea pe scară indus- * tul Europei. (furnalul Donanvert-fig.2 ).
1 trială este legată de rezolvarea cu succes a obţinerii cantităţi- | Prin punerea in funcţiune a Pentru a ne da seama de mă­ Prin aceste experienţe, în
* lor necesare de calcar de granulaţie mai mică de 3 mm. Este ? noii fabrici de la Roman, se rimea acestei fabrici, este su­ principiu analoage celor
î foarte probabil ca în anul curent, furnalele noastre care func- î vor produce in ţara noastră ficient să arătăm că tonajul to­ de Ia furnalul „Alicul
‘ ţioriează cu aglomerat, să utilizeze aglomerat autofondant în \ ţevi din oţel de dimensiuni mari tal al utilajelor laminorului pro­ Max“, trebuia aflat dacă
l proporţii din ce în ce mai mari — mareînd astfel un nou pas ? cu diametre intre 127—426 mm, priu zis, se ridică la peste rezultatele obţinute în
ţ in prima etapă şi 529 mm. în 20.000 tone.
â pe linia progresului tehnic.
j j etapa următoare, necesare pen­

primul furnal cu cuvă

scurtă de dimensiuni

Minereurile de fier din care se pro­ mici, sînt valabile, şi în
duce fonta, au conţinuturi diferite de
metal util, din care cauză s-au îm­ u> ce măsură, pentru un
părţit de la bun început în 2 clase:
minereuri bogate şi minereuri sărace. lurnal mai marc. De a-
Totuşi, limita de la care un minereu
este considerat bogat sau sărac nu semenea trebuia acumu­
este fixă. Această limită se schimbă
în funcţie de minereurile disponibile. A dreptat atenţia spre minereurile mai lurgic se împuţinează mereu. Această curgă mult mai repede decît în fur­ lată experienţa practică
fost foarte natural ca în primul rînd sărace, aşa că la un moment dat, mi­ rămînere în urmă, din punct de vede­ nalele obişnuite. Acest scop se poate
să se consume minereurile bogate, iar nereurile care înainte erau considerate re cantitativ, este influenţată şi de atinge prin micşorarea mărimii mate­ pentru exploatarea indus­
csi« sărace să fie neglijate. sărace, au devenit bogate, iar mine­ creşterea relativ mai mare a produc­ rialelor şarjei, pentru a mări suprafaţa
reurile care înainte nu erau conside­ ţiei de fontă, faţă de creşterea pro­ lor de reacţie, precum şi prin omoge­ trială cu succes a furna­
Odată cu secătuirea zăcămintelor de rate minereuri au devenit minereuri ducţiei de cocs. nizarea perfectă a minereului, adause-
minereuri bogate, furnaliştii şi-au tri-' sărace. lor şi combustibilului, ceea ce contri­ lelor cu cuvă scundă ce
O situaţie cu totul specifică se pre­ buie la un contact mai strîns între
TWtTJIrtt Nici combustibilul, adică cocsul, nu zintă în R. D. Germană. Această ţară materiile ce conţin oxigen şi carbon. trebuiau construite în u-
este într-o situaţie mai bună. Gărbunii nu dispune de minereuri bogate şi nici
buni pentru fabricarea cocsului mefa de cărbuni pentru producerea unui cocs Primul furnal experimental nu era zina „West" din oraşul
de calitate. Nevoile mereu crescînde de altceva decît un furnal obişnuit însă
fontă, au pus în faţa furnaliştilor din de dimensiuni mici (miniatură). Kalbe.
R. D. Germană următoarea problemă:
să fabrice fontă din minereuri sărace, Al doilea furnal, avea secţiunea o- Rezultatul experienţelor făcute la nalele joase, temperatura zgurii de în ­ oare a materialelor, de omogenizare,
cu combustibil inferior. rizontală în forma unui dreptunghi a- de încărcare în furnalul cu cuvă scun­
lungit. I s a dat această formă pentru furnalul Donanvert au fost complect cărcare este în limitele admisibile. dă, sînt mai mari pe unitatea de
Ge materii prime au stat Ia dispo­ a mări productivitatea furnalului prin producţie decît pentru un furnal obiş­
ziţia furnaliştilor din R.D.G. ? mărirea secţiunii creuzetului, menţinîn- mulţumitoare. O importanţă mare are de asem e­ nuit.
du-sc practic vechea distanţă între gu­
— Conţinutul de fier în minereuri rile de vînt. Furnalul experimental „Micul Max“ nea granulaţia materialelor şarjei, în - Preţul suflantclor şi a comprimării
variază de Ia 20 la 29 la sută şi pe vîntului va fi mai mic decît pentru
măsură ce scade conţinutul de fier, La începutul experienţelor a trebuit a fost aprins la 21 martie 1950, însă a trucit cu cît creşte dimensiunea furna' furnalele obişnuite, deşi consumul de
creşte conţinutul de silice. Foarte frec­ să se stabilească dacă este posibil: vînt este de 3 ori mai mare, pre­
vente sînt şi minereurile dc calitate bia la începutul lunii octombrie a ace­ lului, apare posibilitatea să se măreas­ siunea lui este însă de 5—6 ori mai
şi mai proastă (circa 17 la sută fier 1. Să se realizeze în furnal cantita­ mică decît cea obişnuită.
şi pînă la 52 la sulă siliciu). tea de căldură necesară pentru mersul luiaşi an a fost produsă prima fontă că nivelul de încărcare al furnalului.
reacţiilor metalurgice folosind combus­ Prin urmare, furnalele cu cuvă scun­
— Pentru prelucrarea acestor mine­ tibilul de proastă calitate menţionat de turnătorie de analiza prescrisă. La şarjele experimentale, limita supe­ dă prezintă încă o prelucrare mare
reuri, combustibilul care a stat la dis­ mai sus. tn ceea ce priveşte construcţia furna­
poziţie a avut următoarele caracteris­ Furnalul nr. 1 tip Donanvert a fost rioară a granulaţiei minereului şi adau- lului, utilaj de încărcare, volumul
tic i: cenuşă în cocs: 9-12 la sută; re­ 2. Să se influenţeze mersul reacţiilor creuzetului etc., totuşi se poate con­
zistenţa Ia tobă era numai de 40 la şi să se producă fontă de analiză pres­ aprins la 14 aprilie 1951, iar cu 7 luni selor a fost stabilită la 24 mm. iar sidera soluţionată sarcina elaborării
suta din rezistenţa cocsului obişnuit; crisă, variind diferite condijiuni ca de fontei de turnătorii cu cocs inferior
granulajia se cuprinde între limitele: exemplu: consumul de combustibil, mai tîrziu a fost produsă prima fontă cea inferioară la 4 mm. După cum era şi lignit.
)0-80 mm — 3 la sulă ; 40-00 mm — 32 temperatura şi presiunea vîntului, mă­
la sută; L0-40 mm — 45 la sută; 10-20 rimea materialelor şarjei, nivelul um­ în uzina metalurgică „West". De a de aşteptat, odată cu creşterea nivelu­ Elaborarea principiului producţiei
mm — 12 la sută şi 0-10 mm — 8 plerii, regimul zgurii, etc. lunci, au mai fost construite la acea lui de încărcare s-a putut ridica limi­ de fontă în furnale cu cuvă scundă
la sută. uzină şi sînt în exploatare încă 9 fur reprezintă abia începutul unor lucrări
Experienţele au dovedit că în furna­ nale cu cuvă scundă. ta superioară de mărime a materialului. mari în acest domeniu. Mai trebuie
Concluzia logică a studiului posibili­ lul cu cuvă scundă se poate întrebuinţa Limita optimă nu este fixată precis, se încă multe probleme rezolvate. Se poa­
tăţilor întrebuinţării combustibilului de cocs de calitate inferioară şi chiar a- Cercetările şi studiile ştiinţifice au duc cercetări în această direcţie. te considera însă că problema cea
proastă calitate a fost tendinţa de a rnestecîndu-1 cu 40 la sută lignit bri­ fost duse şi în timpul construirii uzi­ mai importantă este rezolvată.
întrebuinţa furnalele cu cuvă de înăl­ chetat. nei. După înlăturarea greutăţilor ine­ • O atenţie deosebită trebuie dată
ţime redusă, adică furnalele joase. La rente perioadei iniţiale de funcţionare, distribuirii omogene a încărcăturii, în PAGINA REDACTATA DE
elaborarea procesului dc topire s au In figura nr. I se poate vedea pri­ COLABORATORII NOŞŢRI
ivit o scrie de probleme care trebuiau mul furnal experimental denumit „Mi-- problema principală a fost ridicarea care sens s-a propus aplicarea unui CHIMIST N. CLIIN DEEP
rezolvate alit dc furnalişti cil şi de cu! Max“, iar în figura nr. 2 se poate productivităţii furnalelor. Gelc mai mari dispozitiv de dispersare care ar îm­ ŞI INGINER POPA SEP-
constructori. Pentru producerea fontei vedea profilul, secţiunea longitudinală prăştia încărcătura de la o înălţime T1MIU, DE LA COMBINA­
de calitate, reacţiile metalurgice in fur­ şi transversală a furnalului cu cuvă TUL SIDERURGIC DIN
nalele cu cuvă scundă trebuiau să de­ scundă denumit furnalul „Donanvert". greutăţi au fost întîmpinate la întrebu­ relativ mare, cu ajutorul mai multor HUNEDOARA.

Numeroase experienţe au permis stu­ inţarea aparatului de încărcare: jghia- conuri. In această situaţie, capătă o
dierea proceselor metalurgice principale
burile cu închizători s-au dovedit im mare importanţă bricheţii din amestec
practicabile în condiţiile de tempera­ de minereu, var şi cocs care asigură
tură înaltă de la gura furnalului şi au o distribuire omogenă.
fost înlocuite cu 4 conuri montate în
tr-un rînd de-a lungul întregii axe mari Investiţiile specifice necesare pentru
fabricarea fontei în furnalul cu cuvă
scundă, cu cocs inferior şi cu lignit,

a furnalului. Acest aparat s-a dovedit nu trebuie considerate mai mici decît

complect sigur şi corespunzător. Tem­ la tehnologia obişnuită, deoarece chel­
peratura înaltă a gazului de furnal a tuielile pentru cuptoarele de cocserie,
fost redusă prin ridicarea nivelului de pentru pregătirea cărbunilor şi pentru
încărcare. La consumul specific marc uzina chimică, sînt proporţionale cu
consumul de cocs. Cheltuielile pentru

&UP,HALUL LXPLPJM&HT/IL M.1CPO MQ* -I de_ combustibil caracteristic pentru fur­ dispozitivele dc încărcare şi descăr-