Page 27 - 1958-02

Nr. 97§ DRUMUL SOCIALISMULUI Pag.r

GAS. Sîim ena— pe caile ade a da<evem Candidata din circumscripţia La cinematograful

electorală nr. 9 din Deva•*I#»»'¦« 'f*
mare crescătoare de animale »<>*>¦

...................... , . . .... |f
Mă hotărîsem să vizionez şi eu Supus fără rezerve unor îm b rln -j
Peste oraşul Vulcan se lăsase dea în folosinţă parcul oraşului.
Un redactor al ziarului nos­ zat în raţia vacilor, producţia de înserarea. In biroul comitetului De asemenea, ajutată de părin­ | producţia cinematografică frajiceză celi şi ghionturi moderne, mai aveam j
tru l-a rugat pe tov. inginer lapte a sporit cu 124 la sută.
şef al gospodăriei de stat din Convorbire cu tov. inginer şef orăşenesc de partid, stătea liniş­ ţii elevilor şi de cadrele didac­ | „Lumea tăcerii", care rulează în pre- o singură speranţă şi dorinţă. Pro- ţ
de la G.A.S. Simeria Iată un exemplu mai concret. tită o femeie cu privirea gravă, tice a format corul învăţămîntu-
Vaca cu numele Alba înainte de gînditoare. Plecase de acasă dis. lui, echipele de dansuri, tea­ zent la cinematografia din Deva, şi fesorii, diriginţii, pedagogii care In- \
a primi ca hrană nutreţ însilo­ de-dimineaţă. Umblase mult în tru şi sport din şcoală şi multe
Simeria, să răspundă la unele . . 1 .% 7 zat dădea cel mult 8 litri de lapte ziua aceea. Cu toate acestea, altele. Frumoase succese a ob­ nu ştiu cum s-a făcut, că am ajuns soţesc elevii, or fi în sală sau or fi j
la zi. După ce a primit zilnic în deşi era ora tîrzie, nu părea de­ ţinut şi în ce priveşte munca de
întrebări în legătură cu rezul­ ¦de a deveni o mare crescătoare raţie nutreţ murat, producţia de loc a fi grăbită. După cîtva alfabetizare a cetăţenilor. Acum, la cinematograf tocmai miercuri 5 întirziat şi ei pe acasă, gîndeam eu. i
lapte la această vacă a crescut timp, începură să vină la comi­ ultimii neştiutori de carte în­
tatele obţinute de 'gospodăria de de animale. A ţi putea să spu­ treptat, ajungînd în prezent la tet tot mai mulţi oameni. Toţi o vaţă taina literelor. ţ februarie, la spectacolul care înce- Dar la spectacol vor asista, fără
18 litri pe zi. salutau respectuos, o întrebau
stat în ultimul timp. Publicăm neţi ce rezultate aţi obţinut in de sănătate, de şcoală, de în­ Planurile de viitor ale tov. ţ pea la orele 16. îndoială, ca să poată, fie să-i ajute
De aci se vede că furajele în- treaga viaţă culturală a oraşu­ Aurelia Munteanu nu puteau fi
mai jos întrebările puse şi răs­ prima lună a acestui an în ce silozate au o mare valoare nutri­ lui. Pentru a şti şi cititorii noş­ ştiute bine decît numai de ea.
tivă. Fiind în acelaşi timp şi e- tri despre cine este vorba, să o De aceea m-am adresat cu rugă­
punsurile date. priveşte mărirea producţiei de conomicoase, folosirea lor contri­ prezentăm: tovarăşa Aurelia mintea să-mi spună ce are de T Bine, veţi spune, ce rost are să pe elevi la ocuparea locurilor, fie să
buie direct la reducerea preţu­ Munteanu, directoare la Şcoa­ gînd să facă în viitor.
ÎNTREBARE: Ce ne puteţi ¦lapte şi de carne ? lui de cost al laptelui şi al căr­ la elementară de 7 ani din Vul­ i ne povesteşti acum filmul, că l-am le iem.pereze din entuziasmul excesiv
nii. can. Dar nu despre faptul că — Ca să primeşti încrederea
*oune in legătură cu profila­ RĂSPUNS : Gospodăria noas­ este directoare de şcoală vreau cetăţenilor de a fi propus pentru ţ văzut şi nol% Nu. Tocmai de aceea de care, se ştie, dau elevii dovadă,
La mărirea producţiei de lap­ să vorbesc. Nu. Altul este mo­ a treia oară candidat în alege­
ta gospodăriei de stat din Si­ tră este planificată să livreze te a contribuit mult şi aplica­ tivul. Tov. Munteanu a fost pro­ rile de deputaţi în sfaturile i m-am hotărît să vă povestesc, fiind- îmi închipuiam eu, văzuidu-mă a
rea altor metode ştiinţifice. Am pusă pentru a treia oară candi­ populare—spunea tov. Muntea­
meria ? statului în acest an ca producţie introdus de pildă sistemul ali­ dată în alegerile de deputaţi nu — înseamnă că aceştia au | că eu n-am văzut numai filmul ci proape tn posesia locului indicat pe t
mentării vacilor în funcţie de pentru sfaturile populare. Şi tot mare încredere în mine şi aş­
RĂSPUNS: In legătură cu marfă peste 20 vagoane de lap­ greutate şi producţia de lapte. in acelaşi loc. teaptă, după cum este şi nor­ j şi alte lucruri care, cred, e intere- bilet ş i dorind să văd liniştit filmul, i
te şi mari cantităţi de carne. Re­ Mai folosim şi altă metodă : La circumscrip­ mal, ca de-aci înainte să mă o-
profilarea ar fi multe de spus. alizările obţinute pînă acum în dăm vacilor raţii stimulente ţia electorală o- ? sânt să le cunoască şi alţii, adică Dar peripeţiile de felul celor a- î
Mă limitez însă la ceea ce cred această privinţă ne bucură şi ne care au ca scop creşterea în răşenească nr. 9 cup şi mai bine
că este mai important. Mult fac totodată să ne dăm seama mod progresiv a producţiei de din Vulcan. De de problemele f şi d-voastră. mintite au continuat. In sală, totală
timp nu a existat o părere clară că planul de producţie va putea lapte. Iată un exemplu: s-a
în legătură cu direcţia în care fi nu numai realizat, dar şi de­ stabilit de pildă de către specia­ ce au vorbit ce­ învăţămîntului Ş i pentru că surprizele au înce- dezordine. Elevi cx şepci pe cap, j
este necesar să se dezvolte a- păşit. Planul de livrare Ia lapte lişti că o vacă oarecare are po­ din oraşul Vul­
ceastă gospodărie. Din cauza a- pe luna ianuarie a fost realizat tenţialul pentru a da zilnic o tăţenii cu atîta can. Şcolilor put încă înainte de a intra în sală, mîncind seminţe veritabile, se plini- »
ccasta, ea nu s-a putut dezvo-lta de exemplu cu 131 la sută, iar producţie de 18 litri de lapte. noastre le sînt
nici într-o direcţie şi . nici în .al­ la carne cu 204 la sută. Să presupunem că această pro­ entuziasm la a- create condiţii vi le voi reda in ordinea lor firească bau dintr-o parte în alta a sâlit, de J
ta, căutînd ani în şir să menţină ducţie se realizează. Să admi­ materiale sufi­
tem şi cazul că în loc de 18 li­ dunarea popu­ ciente, depinde de desfăşurare. la parter la balcon şi viceversa pînă,*
tri se realizează numai 16 litri de felul cum noi
de lapte zilnic, de la vaca res­ lară, cînd a fost ştim să ne gos­ In jurul orei 15,45, în faţa cine- cînd întunericul salvator i-a liniştit. ţ
pectivă. Şi într-un caz şi în al­ podărim. Acum
tul, ea primeşte o raţie calcu­ propusă ? Ea nu mă străduiesc malografului, pe -------— ţ—— - - Răcind eforturi dts- i
lată pentru 20 litri zilnic. Cînd
paralel mai multe ramuri de Avem realizări frumoase şi în se ajunge să se realizeze pro­ vrea să spună stradă, aşteptau perate de a auzi t
producţie. In urma sarcinilor ce priveşte creşterea procentului ducţia de 20 litri lapte zilnic, a- sfirşitul spectaco­
trasate de plenara C.C. al de grăsime al laptelui. STAS-ul tunci raţia se măreşte cu încă comentariul jurna- ţ
P.M.R. din decembrie 1956,.s-a prevede, de pildă, un procent de 2 kg. ş.a.m.d.
putut stabili caracterul precis pe grăsime de 3,5 şi noi am reuşit lului de ora 14, stl- lului de actualităţi, ?
să realizăm un procent de 4,2 Prin mărire^ nutpărului mul­
care trebuie să-l capete. surilor pînă la 4 pe zi, prin ma­ i ie de elevi. Im început eram nemţiiţu- pe la mijlocul acestuia, am avut cea/l
sajul ugerului, prin gimnastica
funcţională, metode pe care zo- * mit pe mine că hotărîsem să vin la mai mare surpriză. Nu-mi venea să ?.
otehniştii din gospodăria noas­
Ţinîndu-se seama de necesi- ÎN TR E B A R E : Cifrele dove­ tră le aplică de asemenea, este f ora aceea la film, dar mimai pentru cred că e aevea sau că e dorinţa ţ
ăţile de aprovizionare ale regi­ desc că aţi realizat o depăşire stimulată secreţia glandelor ma­
unii şi de condiţiile specifice, înseninată a planului de produc­ maie care produc laptele, fiind | puţin timp. E imposibil, mi-am zis, mea. O voce — dacă a fost reală— |
s-a stabilit că gospodăria de ţie la lapte şi carne în luna ia­ şi aceasta o contribuţie însem­
stat din Simeria, are posibilita­ nuarie. Aţi putea să spuneţi nată la mărirea producţiei. * ca atîtea sute de elevi să vină sin- a unei pedagoge sau profesoare lan- *
tea să devină o unitate cu un cum staţi cu preţul de cost al
pronunţat caracter zootehnic, acestor produse ? Acestea sînt cîteva din meto­ l guri, neorganizaţi, la un spectacol sa primul apel pentru linişte. j,
iar pe lingă ramura zootehnică
să se dezvolte şi legumicultura. RĂSPUNS : Poate că această dele care ne-au ajutat să obţi­ j de cinema. După vreo cîteva minute Se înţelege, copiii n-au tăcut de- t
întrebare aţi pus-o determinat
In această privinţă s-au luat de situaţia din anii trecuţi, cînd nem o producţie sporită de lap­ f de „coadă", mi-am procurat docil- oarece n-au auzit-o, (eu avînd avan- ţ
măsuri practice. Prin sistemul preţul de cost planificat se de­
de asolare din anul 1958, vor fi păşea cu mult. te şi Ia un preţ de cost redus. nimic, spun fap­ să înfiinţez ate­ | meatul care iţi dă dreptul Ia două tajul că eram lingă dinsa), dar trep- ?
extinse suprafeţele cultivate cu
plante furajere, cu scopul de a Acum putem arăta cu satis­ Pentru a face ca procentul de tele. Atunci, să liere în şcoală. ţ ore de desfătare şi, dat fiind că mai tat — probabil şi din cauza obose- j
se mări producţia de furaje. Dar facţie că muncitorii, inginerii şi
în atenţia conducerii gospodă­ tehnicienii din gospodăria noas­ grăsime al laptelui, adică cali­ dăm voie fapte­ Avem labora­ | era pînă la ora 16 am ieşit pe Iii— au tăcut şi au început să fie 4
riei nu stă numai mărirea pro­ tră au reuşit să înregistre­
ducţiei, ci şi îmbunătăţirea cali­ ze realizări de seamă şi în a- tatea Iui, să crească simţitor, lor să vorbea­ toare de fizico- | stradă. Ce imprudenţă am putut să atenţi la ecran. Am răsuflat şi cu, ţ
tăţii furajelor. ceastă privinţă. Preţul de cost | fac. Nici acum nu mi-o iert. uşurat că am scăpat cu atîta şi, tă- ţ
planificat pentru obţinerea unui am introdus în raţie unele fura­ scă. chimice, natura­
In acest scop vor fi mărite su­ litru de lapte este, în anul 1958, De la prima alegere ca depu­ le, expoziţie permanentă cu ma­ j Primul hol al cinematografului se cut> a,n adniirat ' » Lumea iăcerii“‘ î
prafeţele cultivate cu furaje con­ de 1,75 Iei. Noi am reuşit să-l je bogate în uleiuri cum s în t: terial didactic, lucru de mînă e- * iixise între timp de elevi şi eleve S ^ in d u -m ă cit ar fi fost de bine \
centrate în detrimentul suprafe­ reducem în luna ianuarie la 0,82 tat în sfatul popular orăşenesc, xecutat de elevi, însă avem ne­
ţelor cultivate cu furaje grosie­ tei. şroturi de floarea-soarelui, de in, tov. Munteanu i s-a încredinţat voie şi de ateliere, pentru ca e- f dornici să-si ocupe cit mai devreme ca sdă’ Peil,ru două ore> să *
re, iar cantitatea de nutreţ însi- sarcina ca să răspundă de învă-
lozat va fi mărită în anul acesta La sporul în greutate, Ia tine­ bumbac etc. ţămint. Nu era uşor. Trebuia să levii să se deprindă a lucra locurile. Mă iertati că n-o să vă /1 exis!at 0 lume a »tăcerii"‘ î
cu 156 la sută faţă de anul tre­ retul porcin între 6-10 luni am aibă grijă de condiţiile de învă­ practic. Vreau ca nivelul cultu­
cut. avut planificat, pe anul în curs, Cu rezultatele obţinute pînă a- ral al elevilor şi locuitorilor din spun dacă locurile de pe biletele e- Dacă redactia mi'ar da ca sarci' ?
un preţ de cost de 7,80 lei/kg. şi ţătură ale elevilor, starea şcoli­ Vulcan, să se ridice pe trepte
Pentru mărirea productivităţii am realizat, în luna ianuarie, cum ne mîndrim într-adevăr. Dar lor, ridicarea nivelului cultural levilor erau numerotate sau nu, dar nă să scriu 0 cronicâ ,a acesl iilm‘ *
animalelor, au fost luate măsuri 6,86 lei, la purcei între 2-4 luni al cetăţenilor, alfabetizarea, etc. tot mai înalte. în afară de o întrebare adresată u- mărturisesc sincer, ar trebui să-l *
de înlocuirea animalelor din ra­ noi ne dăm seama că putem In raza oraşului sînt multe şcoli.
sele care, în condiţiile specifice preţul de cost a fost.'redus de Ia Le-a vizitat pe toate, a contro­ Tov. Munteanu a mai vorbit nei tovarăşe plasatoare n-am schim- ,m i oizionez 0(1ală' La ode Povesti' î
locului, nu dau un randament face mult mai mult pentru ca bat cu nimeni nici un cuvînt şi am
ridicat şi de a se creşte în locul 8.50 lei/kg., la 7,28 lei, iar la ti­ lat şi îndrumat munca dusă de şi de alte gînduri de viitor. După vrut ca notele mele să fie de ade- ie Pină acum se mai ^*
¦'or vaci Szimental, care dau re­ gospodăria de stat din Simeria cadrele didactice. Unele şcoli vârât spectator. Şi aşa cum vă spu
neretul bovin de la 8,36 lei, la ce am aflat toate aceste lucruri, neam, începuse asaltul sălii. Dat fi tld că sfirşiiul nu Ua,n uăzut deloc‘ f
să devină în scurt timp o uni­ ind îngustimea ¦uşii de la intrarea deoarece o pădure de degete ..s-au 1
7.50 Iei.
tate rentabilă, care să livreze aruncai" pe ecran spre nefericirea j

statului mari cantităţi de pro­ mea d a allor spectatori şi spre ma- ţ

duse agricole la un preţ de necesitau reparaţii. A avut grijă mi-am dat seama cu adevărat # unde se controlează4 UbHilIe/IUte-Mle/J, OvUă Linli - rea satisfactie a elevilor care'?1 J¦
cost scăzut. de acest lucru. Chiar în momen­ de ce tov. Aurelia Munteanu a I Chiptliţi că, chiar dacă intrau cît,e ddeeaaUu ddee&oe-tteellee- îînn ..îilm". t
tul de faţă se fac reparaţii gene­ fost propusă pentru a treia oa­ %
rale la exteriorul şcolii de 7 ani. ră candidata în alegerile de de- T 3—4 elevi odată, „asaltul" a durat ^
Interiorul a fosl- reparat mai de Încolo totul a fost minunat *
mult. Cu ajutorul cadrelor di- putaţi pentru sfaturile populare, • tutusi multişor deoarece a, doua usă
V, ALBU vş“i i1
dactice şi al elevilor, a reuşit să
I de intrare s-a d e sc h is’abia citul mai P^cut. ¦Pelicula - vă închipuiţi - *

t- erau foarte puţini elevi afară. înu s-a rupt decît de 3—4 ori. Iar

f— ¦»* •«t «o••e*- profesorii, diriginţii, pedagogii, care

i trebuiau să însoţească elevii cred că î

zultate bune. Pe de altă parte ÎN TR E B A R E : Realizările pe mine „Sheorghe Gheorghiu-Dej" * au întirziat la spectacolşi nu li s-a »
t mai dat voie să intre. Se întimplă. f

printr-o selecţie riguroasă vor fi care le-aţi obţinut sint intr-ade­ ţ Mai au şi ei lipsuri. |

înlocuite vacile neproductive cu văr însemnate. Vă rog să îm­ t CONST. MACOVEI j

vaci care să asigure o producti­ părtăşiţi cititorilor noştri cîteva Fapte şi probleme din viaţa studenţilor

vitate ridicată. din metodele prin care aţi reu­ nnnr

La ferma de porcine ne vom şit să le obţineţi. O cotitură apreciată parte din formaţiile cultural-ar- îndrumaţi de Comitetul U.T.M., I
tistice şi sportive ale institutu­ studenţii se ajută reciproc. In I
orienta pentru a înlocui rasele RĂSPUNS: In prinţul rînd Pe culoarele Institutului de lui. Tov Nicolae Mereţ, secreta­ faţa unei table am găsit doi stu­ p r e m iil e
mine din Petroşani întîlneşti şi rul comitetului U.T.M., vorbeş­ denţi frămîntînd dezlegarea for­
mai puţin rentabile cu rasa Al­ vreau să arăt că un rol impor­ în anul acesta aceiaşi tineri ai te azi cu mîndrie despre cei mulelor de rezistenţa materiale­ PRONOSPORT 1
anului trecut şi totuşi ei nu se peste 150 de studenţi fruntaşi Ia lor. Cei doi studenţi sînt Nico­ I
bul Ucrainian care asigură o tant în sporirea producţiei de aseamănă. Mai dinamici acum, învăţătură şi în activitatea cer­ lae Stancu şi Ion Ghircoiaş din
mai maturi, sînt stăpîniţi de o şi curilor de auto-moto, radio şi anul III. Ei se examinează re­ EXPRES I
mai vie dorinţă de a învinge. foto-amatori. Articolele publicate ciproc şi se ajută înainte de a
mare prolificitate. lapte l-a avut furajarea vacilor Indicele de realizare a planului la gazeta de perete „Studentul" se prezenta în faţa profesorilor La tragerea din urnă la I
— colocviile şi seminariile — şi Ia gazeta satirică „Ghimpele", examinatori. Ca ei sînt încă
ÎNTREBARE: Din cele ară- cu nutreţ însilozat. După calcu­ dovedesc din plin ritmul nou în sînt de efect. Adesea „Ghimpe­ mulţi. con- "]
care trăiesc şi în care îşi asimi­ le” a luat în răspăr studenţii ce
tate reiese că gospodăria de lele pe care le-am făcut, în ur­ lează studenţii cunoştinţele. s-au prezentat nepregătiţi la e- Tînărul candidat de partid Şte cursul „Pronosport Expres" Nr. 3 î
xamen. Opinia creată împotriva fan Somla, lector la specialita
stat din Simeria are perspective ma introducerii nutreţului însilo­ Au fost lichidate mare parte chiulangiilor este o cale sigură tea maşini miniere, este nelip f. din 5 februarie f§58, au fost ex- ^
din lipsurile existente anul tre­ ca în viitor, la sesiuni să predo­ sit din mijlocul studenţilor. Zii
cut în viaţa studenţească de la mine calificativele „bine” şi nic poate fi găsit dînd consulta L trase următoarele 6 sporturi: 1
Petroşani, datorită sănătoasei o- „foarte bine”. ţii colective şi individuale, ade
rientări a Comitetului U.T.M. şi sea în faţa maşinilor din labo l 5 — bascheţi 48 — vînătoare; ^
a Asociaţiei studenţeşti din in­ Cercurile ştiinţifice ratorul institutului.
Medicul de circumscripţie stitut. La sfîrşitui primului se­ t. 1 — alpinism ! 4 — aviaţie spor- 1
mestru s-au prezentat la sesiu­ La Asociaţia studenţească a Trecînd prin institut, am ră­
nea de colocvii şi examene, pe? . sosit o notă intitulată : „Teme mas cu convingerea fermă că t tivă , 45 — trîntă ; 31 — pescuit. ^
95 la sută din numărul total al ştiinţifice susţinute Ia sesiunea în viaţa studenţească din Pe­
studenţilor. Numărul restanţieri- din 14-15 decembrie 1957”. Să troşani pulsează un nou ritm de C In urma omologării variantelor 1
lor, continuă să scadă. Studenţii cunoaştem împreună cîteva din muncă. Acest nou avînt este
Un program afişat la „Casa ale­ mai puţin în după-amiezile cînd cu­ Medicul Stclian Ambruş nu-i de se prezintă în faţa cadrelor didac­ problemele care preocupă pe stu­ rezultatul strădaniei colective [ depuse la concursul Pronosport Ex- ^
tice bine pregătiţi şi disciplinaţi. denţii institutului în cadrul cer­ depuse de conducerea institutu­
gătorului" din Baia de Criş mi-a a- treier satele comunei. multă vreme la circumscripţia din Minerii Văii Jiului şi din întrea­ curilor ştiinţifice. In sesiunea lui, organizaţia U.T.M. şi Aso­ L preş nr. 2 s-a stabilit că nici o va- J
ga industrie carboniferă, pot fi trecută au fost prezentate teme ciaţia studenţească, sub îndru­
tras atenţia. Pentru ziua aceea ur- Credeam că va fi singur la dis­ Baia de Criş. II cunosc însă şi bă- siguri că în anii ce vin, tinerii ca : „Dezvoltarea mineritului în marea atentă a organizaţiei de ^ riantă nu a întrunit 6 sporturi e- }
ce-şi fac acum studiile, vor con­ Valea Jiului în cei 10 ani de pu­ partid.
^ ma să aibă loc o conferinţă a me­ pensar în acea seară. Medicul avea trînii şi copiii. Se află mereu în duce cu perspicacitate şi com­ tere populară”, „Folosirea izoto­ [ xacte. -j
petenţă dezvoltarea permanentă pilor. radioactivi în minerit”, VICTOR DELEANU
dicului Stclian Ambruş. însă un pacient. Muncitorul Vasile mijlocul lor. Media co'isultaţiilor zil­ a minelor de cărbuni. „Dezvoltarea mecanizării ex­
ploatărilor miniere în R. Ce­ corespondent
N-am avut multe ocazii de a as­ lacob din Cărăslău venise să-şi con- nice date de el, se ridică la 45—50. Studenţi sîrguincioşi hoslovacă”, etc. j- Premiul I I : 2 variante cu 5 spor- T

culta pe medici conferenţiind. Eram tinuie tratamentul. Aveam acum o- Şi-apoi, vizitele făcute acasă la bol­ In sediul Comitetului U.T.M., Pentru sesiunea din aprilie l iuri exacte, revenind fiecăreia cîte \
un panou de onoare prezintă sînt în pregătire numeroase
obişnuit să-i văd in halatele lor al­ cazia să-l văd şi la lucru pe docto­ navi, seară de seară, pirticiparea la cîteva zeci de studenţi harnici, teme ştiinţifice interesante. De t[ 23.603 Iei. Ji
fruntaşi Ia învăţătură şi pe li­ pildă : „Metode de exploatare cu
be, pe la dispensare sau policlinici, rul Ambruş. Aplecat peste bolnavul cursurile de Cruce Roşie şi G.P.A.S., nia îndeplinirii sarcinilor de or­ mare productivitate, folosite la L Premiul III: 194 variante cu 4 1
ganizaţie. Intre ei este studentul Lonea", „Studiul erupţiilor de
înconjuraţi de felurite aparate şi in­ întins pe canapea, cerceta cu atenţie organizate în fiecare sat al comunei, Tiberiu Eisler din anul IV me­ metan la minele din Valea Jiu­ r osp—orturi e„x„a„„ctie.....r..e.v—enind fiecăreia ^
canică minieră şi Herman Jun- lui", „Studiul folosirii Iopeţilor
strumente medicale, dind sfaturi bol­ activitatea sa în cadru! organizaţiei ger, student anul IV la secţia vibrante Ia maşinile de încăr­
exploatări miniere. Primul este cat" etc.
navilor, ce in mod frecvent păreau U.T.M. al cărei membru este, sînt responsabil cu munca profesio­ cîte 632 Iei.
nală în cadrul comitetului U.T.M. Un pas bun la Institutul din
emoţionaţi în anturajul alb al cabine­ INTELECTUALI tot atîtea obligaţii cărora doctorul pe institut, al doilea este secre­ Petroşani ÎI constituie folosirea 1
telor de consultaţii, cu miros speci­ Ambruş le face faţă cu cinste. tarul Asociaţiei studenţeşti. Ca metodei elaborării în colectiv a
ei mai sînt şi alţii. Exemplul temelor ştiinţifice. Temele pre­ f Grăbiţi-vă şi depuneţi chiar acum }
personal dat de membrii comite­ zentate pînă acum, în majorita­
tului U.T.M. şi de studenţii din tea cazurilor, au fost lucrate dc ^buletinul dvs. î
conducerea asociaţiei, a fost e- colective compuse de 3-4 stu­
fic de medicamente. DE SEAMA — Noi, medicii, nu putem sta în­ ficace şi mobilizator. Lozinca denţi. ţ Cereţi prospectul „Pronosport Ex- -j
Programul m-a îndemnat să par­ chişi în laboratoarele şi dispensarele lansată în institut: „Nici un
student restanţier", a cuprins Ajutor tovărăşesc pres“ care se găseşte la toate a- j
ticip la conferinţă. ¦Im ora indicată noastre. Acolo, în casele oamenilor, masa studenţească.
Inginerul trebuie să fie un te­
apăru şi medicul. Nu prea îitalt, regiunea bolnavă. avem încă multe de făcut. Se apro­ In anul şcolar 1957-1958,. stu­ meinic cunoscător al tehnicii • genţiile. 2
denţii au îmbinat armonios în­ noi. De aceea studenţii se pregă­
bine legat, o figură deschisă, priete­ — Aşa tovarăşe lacob. Ia să ve­ pie alegerile din 2 martie. Va tre­ văţătura cu activitatea obşteas­ tesc cu sîrguinţă, pentru dobîn- - J —f i_11__/ » r i. î i t . i jJL
că. Peste 250 de studenţi fac direa cunoştinţelor. Acum stu­
noasă. Deşi iiţiăr, ceva îmi inspiră dem cum stăm. Doare aici? Aici bui să raportăm deputaţilor noştri denţii sînt în toiul examenelor.

încrederea că voi asista la O' expu­ doare mai tare ? Aha I Nu ie fră- de munca şi rezultatele noastre şi Recepţii la şantierul O. M.

nere interesantă. Nu m-am înşelat. mînta, vei scăpa îndată de durere. ca s-o putem face aceasta cu fruntea

Medicul Slelian Ambruş n-a plicti­ Avem noi leac şi pentru buba asta. sus, trebuie Să stăm.Ja dispoziţia ce­

sit pe cetăţenii care umpleau sala. Pe neobservate, între doctor şi pa­ tăţenilor cu toate cunoştinţele şi pu­ HUNEDOARA (de la subre- nizatorice care au fost luate în
dacţia noastră voluntară). anul acesta, cuoîntul recepţie
Vorba sa domoală, convingătoare, e- cient s-a înfiripat o discuţie priete­ terea noastră de muncă. va fi purtat din nou pe buzele
Pentru constructorii oraşu­ muncitorilor acestui şantier, cit
xemplele concrete luate din viaţa nească. Au vorbit de toate. Şi de Se întunecase de-a binelea. Discu­ lui muncitoresc, anul 1957 s-a şi a siderurgis/ilor hunedoreni.
încheiat cu un bilanţ bogat în Blocurile 66, 67, 68 şi 69 se gă­
sanitară a salului, îndemnurile date producţie şi de viaţa familiară. Si­ ţiile cu medicul circumscripţiei din realizări. Ciivintul recepţie a a- sesc într-un stadiu destul de a-
dus bucurie nu numai pentru vansat, ţinînd cont şi de condi­
ascultătorilor, erau primite cil aten­ ringa s-a golit. Bolnavul şi-a descre­ Baia de Criş ar mau fi continuat da­ muncitorii şi tehnicienii Trustu­ ţiile de lucru, pe timp de iarnă.
lui 4 construcţii, ci şi /lentru Ele sînt conduse de meşte­
ţia cuvenită. ţit cutele frunţii, a răsuflat apoi u- că nu ne-ar fi întrerupt apariţia ţi­ muncitorii siderurgişti, care, la rii Ernest Roker şi Moraru Du­
fiecare recepţie, preluau aparta­ mitru, care şi. in anul precedent
„...Priviţi in jurul nostru şi veţi ve­ şurat. nui nou pacient. mentele nou construite. au reuşit să se achite cu cin­
ste, predînd lucrările în termene
dea cum se transform ă. această ţară. — A dispărut durerea tovarăşe — Tovarăşe doctor, nu vă supă­ Ultimele a/jartamente din cele şi. de bună calitate.
334, au fost predate prin recep­
Se nasc oraşe noi, fabrici, şcoli, spi­ doctor. raţi c ă . vă conturb la această oră. ţia blocurilor 53, 55 şi 64, lu­
crările fiind conduse de maiş­
tale. Toate acestea sînt făcute de o- —¦ Trebuie să dispară I Ia mişcă Eu, cum' să vă spun, nu-s din cir­ trii Dumitru Moraru şi Frede-
rich Schel, care s-au străduit
mu! nou, omul sănătos, faţă de care piciorul. Bine I Uite reţeta aceasta. cumscripţia dumneavoastră, dar mi-e să le execute fără reproşuri.

statul nostru are atita grijă. Şi pen­ Vei lua zilnic cîte 4 tablete, iar cu tare bolnavă nevasta şi aş vrea s-o Anul 1958, pune în faţa con­
structorilor de pe şantierul
tru această viaţă nouă, pentru să­ injecţiile ce ţi le-ani prescris, vei vedeţi. M-ău îndreptat alţii aici. Am O.M., noi construcţii care să a-
sigure pe zi ce trece condiţii, de
nătatea celor ce muncesc, luptă şi veni din nou la mine. Ne-am înţe­ venit cu căruţa să vă duc pînă ta locuit din ce în ce mai bune.
Faţă de măsurile tehnico orga­
personalul sanitar din republica noa­ les? Să nu-mi lipseşti. mine acasă. E cam departe, dar că-

stră'1... —- Tovarăşe doctor, am să fac aşa luţii-s bunişori.

Şi, cuvintele medicului Ambruş se cum mi-aţi spus. Doctorul şi-a luat cele necesare In întâmpinarea alegerilor de
deputaţi in sfaturile populare,
înlănţuiau armonios,, legate de fap­ — Ce zici de doctorul acesta to­ consultaţiei, pornind în noapte pen­ muncitorii, tehnicienii, inginerii
şi funcţionarii, de /ie şantierul
te şi oameni. varăşe lacob? — l-am întrebat dis­ tru a calma alte suferinţe.

Im terminarea, conferinţei îmi ex­ cret pe muncitor, în timp ce medi­ Aşa l-a m . cunoscut pe acest fiu al

primai dorinţa de a-l vizita pe acest cul Ambruş complecta ceva intr-un unui muncitor ceferist, doctorul Ste- O.M., depun tot elanul lor pen­

medic în cabinetul său de consul­ registru. lian Ambruş. Om integru, conştiin­ tru înflorirea şi înfrumuseţarea

taţii. — Apăi, tovarăşe dragă, aşa doc­ cios, devotat trup şi suflet meseriei oraşului muncitoresc din Hu­

— Mă puteţi găsi în fiecare zi la tor zic şi eu. Ăsla-i făcut parcă a- pe care şi-a ales-o. nedoara.

dispensar, de la orele 8 pîn ă¦seara. nume pentru noi muncitorii. GH. LUPAN

IOAN DURDOI