Page 28 - 1958-02
P. 28
Pag. 4 hcUM UL SOCLU.ISMULUf Nr. 979
m m am sB st
O provocare S-a încheiat formarea comisiilor
grosolană electorale pentru alegerile în
PARIS 7 (Agerpres). — TASS a- Sovietul Suprem al U. R. S. S.
nunţă: La Paris s-a aflat despre o
grosolană provocare poliţienească În
dreptată împotriva Partidului Comu MOSCOVA 7 (Agerpres) alegerile în cea de a doua ca
nist Francez. La 4 februarie, în tim TASS transm ite: După cum s-a meră a parlamentului sovietic
pul unor percheziţii efectuate în ora mai anunţat, s-a încheiat for — Sovietul Naţionalităţilor. Din
şul Firminy (departamentul Loire), marea comisiilor electorale pen comisiile electorale de circum
poliţia a descoperit un depozit de ar tru alegerile în Sovietul Su scripţii fac parte 15.163 de re
me şi a arestat 7 algerieni şi un fran prem al U.R.S.S. şi a fost apro prezentanţi ai oamenilor mun
cez. In legătură cu aceasta o serie de bată componenţa lor. cii, dintre care 6.784 femei.
Interviul acordai deJacques Poporul chinez sp rijin ă p ro p u n erile ziare de dreapta şi posturi de radio Corespunzător numărului de Pe teritoriul U.R.S.S. au fost
au început să difuzeze calomnii despre circumscripţii electorale, în ţa create 147.827 secţii de votare.
„acţiunile subversive ale elementelor ră au fost formate 738 de co Totodată peste 400 de asemenea
; Dueios ziarului „Neues R. P. D . C o r e e n e p e n t r u unificarea t ă r i i de extremă stingă", afirmînd că Au misii electorale de circumscrip secţii vor fi înfiinţate în trenu
guste Grouset, muncitor metalurgist ţii pentru alegerile în Sovietul rile de cursă lungă şi navele
Deutschland4* PEKIN 7 (Agerpres). — Chi „Jenminjibao11 a pricinuit popu care a fost arestat, ar fi- comunist. Uniunii şi 640 de comisii elec care se vor afla în ziua alege
na Nouă a n u n ţă : In declaraţia laţiei suferinţe uriaşe. In pre Ziarul „l‘Humanit6“ din 6 februarie torale de circumscripţii pentru rilor în cursă.
BERLIN 7 (Ager.pres). — guvernului R.P.D. Coreene, scrie zent Coreea de sud se transfor dezminte această născocire şi arată că
Ziarul „Neues Deutschland“ pu cii şi cererea maselor largi ziarul „Jenminjibao", se expri mă într-o bază americană, ceea toate acestea reprezintă „o provocare
blică interviul acordat corespon populare de a se crea această mă hotărîrea şi voinţa fermă ce ameninţa poporul cn nenoro poliţienească obişnuită". Ziarul subli
dentului său la Paris de Jacques Şedinfa Adunării Nafionale a Egiptuluizonă.
Duclos, secretar al C.C. al Par a poporului coreean de a obţi ciri şi mai mari. niază că Auguste Crouset nu este şi
tidului Comunist Francez. Jacques Duclos a salutat ini
ţiativa paşnică a guvernului so ne unificarea patriei sale. Aces Poporul chinez — scrie zia nu a fost nicio'dată membru al Par CAIRO 7 (Agerpres). —- adoptate în unanimitate de par
J. Duclos a caracterizat lupta vietic exprimată indeoseDi in te eforturi ale R.P.D. Coreene rul — apreciază deplin pro tidului Comunist Francez. TASS an u n ţă : In şedinţa sa lamentul sirian şi Adunarea
pentru intensificarea acţiunilor propunerile de pace ale lui N.A. vor contribui fără îndoială la punerile R.P.D. Coreene care din 5 februarie,. Adunarea Na Naţională a Egiptului.
maselor populare, în conformi Bulganin, preşedintele Consiliu continua slăbire a încordării corespund nu numai intereselor -------A------- ;
tate cu tezele Manifestului pă lui de Miniştri al U.R.S.S. adre vitale ale poporului coreean, In rezoluţie se spune că A-
cii al partidelor comuniste şi sate şefilor guvernelor unei se internaţionale. dar contribuie şi ’la ' întărirea Sindicatele ungare ţională a Egiptului a adoptat dunarea Naţională sprijină pe
muncitoreşti, drept o sarcină rii de state capitaliste, precum Este oare normal, se întreabă păcii în întreaga Asie. Poporul sprijină politica i in unanimitate o rezoluţie în deplin candidatura lui Gamal
principală care stă in faţa Parti şi în reducerea de către Uniu ' care declară că „sprijină întru- Abdel Nasser, la postul de pre
dului Comunist Erancez în anul nea Sovietică cu 300.000 de oa ziarul, ca o naţiune să fie îm chinez împreună cu celelalte P. M. S. U. şedinte al Republicii Arabe Uni
1958. meni a efectivului forţelor sale părţită, în două? Dezmembrarea totul politica externă a preşe te şi îşi exprimă convingerea
armate. Coreei împiedică dezvoltarea ei popoare iubitoare de pace, va profundă că el „va îndreptăţi
J. Duclos s-a pronunţat pen politică, economică şi culturală. BUDAPESTA 7 (Agerpres). dintelui Gamal Abdel Nasser" încrederea care i se acordă, va
tru unitatea de acţiune a co J. Duclos a salutat de ase Staţionarea trupelor americane obţine realizarea acestor propu — MTI an u n ţă : In conformi expusă în declaraţia sa din 5
muniştilor şi socialiştilor din menea propunerea lui O. Grote- în Coreea de sud, subliniază tate cu rezoluţia celei de a 13-a februarie cu privire la crearea duce la îndeplinire sarcina care
Franţa, unitate care, după cum wohl, primul ministru al R. D. neri de pace. plenare a Consiliului Central Republicii Arabe Unite.
a subliniat el, reprezintă o con al Sindicatelor din Ungaria, î s-a încredinţat şi va traduce,
diţie necesară pentru unirea tu Guvernul R.D.Germane sprijinăGermane, ca în cele două state au fost publicate spre a fi su Adunarea Naţională, se spu
puse unor dezbateri publice pro ne în rezoluţie, consideră că sta în viaţă năzuinţa naţiunii ara
germane să se organizeze un bilirea unităţii celor două ţări,
iectul noului statut al sindica ca un prim pas spre stabilirea be spre unitate, glorie şi dem
acţiunile pentru asigurarea păciireferendum popular cu privire unităţii depline a arabilor, va
nitate".
telor şi moţiunea cu privire la corespunde întru totul hotărîrii
turor forţelor naţiunii in vede la crearea în Europa a unei zo în bazinul Mării Baltice apropiatul congres al sindica Demonstraţii anticolonialiste
rea ducerii unei politici care ne denuclearizate. El a carac telor ungare.
să asigure securitatea şi inde terizat drept un fapt pozitiv ho-
pendenţa Franţei, a unei poli tărîrea Partidului social-demo- BERLIN 7 (Agerpres). — veşte este gata să contribuie In moţiune se exprimă spri
tici care să corespundă intere crat din Germania de a se or
selor păcii în întreaga lume. ganiza in Germania occidenta Buletinul săptămînal al Minis la soluţionarea paşnică a tu jinul sindicatelor ungare faţă în Nigeria
lă o campanie de lămurire îm terului Afacerilor Externe al turor problemelor internaţionale. de politica Partidului Muncito
Referindu-se la problema creă potriva înarmării atomice a
rii in centrul Europei a unei zo R. F. Germane. J. Duclos a de R. D. Germane „Aussenpoliti- Şi în viitor el va saluta şi spri resc Socialist Ungar şi a gu LONDRA 7 (Agerpres). — protest ale populaţiei băştinaşe
ne denuclearizate, J. Duclos a clarat că astfel se creează pre sche Korespondent" a publicat jini orice măsură a altor gu vernului şi se subliniază sarci De cîteva zile se desfăşoară în împotriva politicii colonialiste
arătat că în cercurile conducă mise tot mai favorabile pen scrisoarea lui Otto Grotewohl, verne îndreptate spre asigura nile sindicatelor în opera de tr-o serie de regiuni din Nige duse de Anglia. După cum re
toare din Franţa se constată tru o luptă comună împotriva primul ministru al R.D. Germa rea păcii în bazinul Mării Bal consolidare a puterii populare. ria de răsărit demonstraţii de latează presa din Lasos (Nige
divergenţe de păreri in ce pri reînvierii militarismului vest- ne, adresată lui V. Meltti pre
veşte această problemă. Aceste german, luptă care are o mare şedintele asociaţiei „Partizanii tice. ria), demonstraţiile au început
divergenţe, a spus el, reflectă importanţă pentru viitorul po păcii din Finlanda". Această ca urmare a hotărîrii autorită
contradicţia care există intre a- poarelor francez şi german, pen scrisoare constituie răspunsul SCURTE ŞTIRI * SCURTE ŞTIRI ţilor de a desfiinţa învăţămîn-
(itudinea negativă a guvernului tru întărirea păcii in Europa la apelul conferinţei naţionale a tul gratuit în şcolile elementa
Gaillard faţă de planul de crea şi in întreaga lume. asociaţiei „Partizanii păcii din BAKU. — In R.S.S. Azerbaid- comun filmul pentru ecran lat tor economic reciproc consacra re, introdus în 1957 datorită
re in Europa a .unei zone a pă Finlanda", adresat guvernelor jană a avut loc cel de al 22-lea „Sampo”. Scenariul a fost scris tă problemelor coordonării pro luptei îndelungate' duse de
tuturor ţărilor situate de-a lun populaţia de culoare din Nige
ria.
gul coastei Mării Baltice in pro
Campanie de semnăfuri împotriva construirii blema asigurării păcii în aceas congres al Partidului Comunist pe motivele epopeiei nemuritoa ducţiei livrărilor reciproce de După cum relatează ziarul
tă regiune. din Azerbaidjan în cadrul căruia re a poporului! carelo-finlandez coloranţi sintetici. „Daily Telegraph and Morning
de rachetodromuri în Franfa au fost examinate activitatea „Xalevala”. Subiectul se com Post”, poliţia a folosit împotri
In scrisoarea sa primul mi industriei, agriculturii şi con pune din diferite episoade lega VARŞOVIA. — După cum va manifestanţilor gaze lacrimo
PARIS 7 (Agerpres). — Cam din suburbia oraşului Cournew- nistru al R. D. Germane subli strucţiei culturale în R. S. S. te de comoara fermecată sam- transmite PAP, la 3 februarie gene. Numeroşi locuitori au fost
ve şi 1.800 de locuitori din niază că guvernul Republicii Azerbaidjană. In rezoluţia adop po-simbol al fericirii şi bună nava poloneză „Wisla” care se arestaţi.
pania pentru stringerea de sem Bagnolet. Campania pentru tată de congres şînt stabilite stării poporului. Multe din epi îndrepta spre Casablamca a fost
nături pe petiţia de protest a stringerea de semnături conti Democrate Germane aprobă şi reţinută în Oceanul Atlantic de Pentru înăbuşirea demonstra
Consiliului naţional al păcii din nuă. ţiilor, autorităţile întăresc gar
Franţa împotriva construirii de sprijină acest apel, deoarece co
baze pentru rachete pe terito In acelaşi timp in întreaga respunde năzuinţelor populaţiei sarcinile organizaţiilor de par soadele viitorului film au fost nave ale flotei maritime milita nizoanele poliţieneşti în această
riul. tării se bucură de mare suc Franţă au loc mari adunări în
ces in diferite suburbii ale P a cadrul cărora participanţii pro R.D.G. spre colaborare paşnică tid din republică cir'privire la turnate în “ regiunea lacurilor, re franceze. Ambasadorul Polo regiune a ţării. Totuşi, în po
risului. La Drancy petiţia a cu toate ţările, situate pe coas construcţia economică şi cultu pădurilor şi cascadelor din Fin niei! la Paris a protestat împo fida tuturor represaliilor auto
fost semnată de 4.608 persoa testează împotriva hotăririi gu ta Mării Baltice. rală, la ridicarea nivelului mun landa centrală, nordului ei şi în- triva acestui act pirateresc. rităţilor engleze, demonstraţiile
cii ideologice şi organizatorice. apropierea de oraşul Helsinki. continuă. In seara zilei de 5 fe
ne, la Morifreuli — de 2.896 de vernului francez de a admite Guvernul R.D.G., se spune PARIS. — Presa relatează că bruarie guvernatorul general
locuitori. Au mai semnat de a-
semenea peste 1.997 de cetăţeni crearea de depozite de arme a- in scrisoare, a atras in repetate Congresul a ales noile organe In prezent, grupul de cineaşti în ultimele zile în regiunea englez Robertson, a declarat,
rînduri atenţia opiniei publice de conducere ale partidului co se află la Yalta, în sudul Cri- Duvivier (departamentul Cons stare excepţională în citeva re
tomice pe teritoriul Franţei. meei.
mondiale asupra încercărilor munist din Azerbaidjan. tantine) au loc lupte înverşu giuni din Nigeria răsăriteană.
primejdioase ale ţărilor membre MONTEVIDEO. — Potrivit ROMA. — Activitatea vulca nate între trupele franceze şi —o ^ o —
in Irak şi Iordania continuă teroarea Împotriva ale N.A.T.O. de a înfiinţa pe relatărilor presei, guvernul sta nului Etna a fost marcată în armata de eliberare naţională Declaraţia preşedintelui
coasta Baltică a Germaniei occi tului Peru a decretat starea de cursul nopţii de miercuri spre a Algeriei. Bourguiba
comuniştilor dentale şi a Danemarcei baze asediu în oraşul Arequipa. A- joi de puternice explozii care au
maritime militare care ar trans ceastă măsură a fost luată de provocat îngrijorare în rîndul BUDAPESTA. — La 6 februa PARIS 7 (Agerpres). — In obiş
DAMASC 7 (Agerpres). — tensificat mai cu seamă după forma Marea Baltică într-un guvern în urma continuării gre populaţiei din satele învecinate. rie au •avut loc' Ia Budapesta nuita sa cuvîntare săptăminală la ra
Potrivit relatărilor presei, în încheierea sesiunii de la Ankara focar de agresiune. vei poliţiştilor, care cer sporirea Valul de lavă creşte şi alunecă funeraliile tovarăşului' Horvath dio, Bourguiba, preşedintele Republi
Irak se duce o largă campanie a consiliului pactului de la Bag salariilor. In oraş au avut loc cu o viteză sporită. Imre, membru al C. C. al cii Tunisia, a sublimat că „războiul
de represiuni împotriva forţelor dad. Guvernul R.D.G. sprijină in demonstraţii în timpul cărora P.M.S.U. ministru al Afacerilor din Algeria întunecă relaţiile franco-
patriotice ale'ţării. Aparatul po tru totul propunerea lui Ra- au avut loc ciocniri între de JOHANNESBURG. - Savan Externe al R. P. Ungare. tunisiene". El şi-a exprimat îndoiala
liţienesc, condus de comisia Tribunalele extraordinare pro packi, ministrul Afacerilor Ex monstraţi şi trupele guverna ţii de la muzeul din Transvaal faţă de posibilitatea reglementării pro
nunţă zilnic zeci de sentinţe terne al Republicii Populare mentale. (Africa de sud) au anunţat des PARIS. -— După cum anunţă blemei algeriene pe cale militară. „Di
pactului de la Bagdad pentru împotriva comuniştilor. Polone, cu privire la crearea coperirea rămăşiţelor unui nou agenţia France Presse, în sea vergenţele dintre Franţa şi noi, a spus
în Europa a unei zone denu MOSCOVA. — Cineaştii so tip de om preistoric care trăia ra de 5 februarie o bombă a el, constau în aceea că oamenii poli
lupta împotriva aşa numitei In Iordania se observă ace clearizate şi în ceea ce îl pri vietici şi finlandezi turnează în în acelaşi timp cu omul mai explodat în clădirea Adunări Na tici cu răspundere din Franţa con
eaşi situaţie. La 4 februarie un muţă dar mergea în picioare. A- ţionale franceze provoeînd pa tinuă să creadă, sau se prefac că
„activităţi subversive", operea tribunal extraordinar din Nablus ceastă descoperire a fost făcută gube importante. cred în succesul final al politicii de
a condamnat la moarte ciţiva represalii".
ză arestări in masă. Această comunişti iordanieni.
Subliniind atitudinea umană a Fron
campanie, scriu ziarele, s-a in
DOOOOOOCQOOOCOOStX^X2000GÎKX5S»0L>0€^XXîOC}LXK3CG©OCGOCOOCX3000000000CXXX5S<XX50CKXXΫXKXXXXXXXX30000CaXJOOOOOOOO{
Despre .,.m arele s u c c e s (e materii prime şi semifabricate în peşterile din Sternfontein, în Lof o tului de eliberare naţională din AI
' al diplomaţiei franceze provenite din ţări străine. apropiere de Krugerdrop. geria faţă de prizonierii de războ
La tragerea Loto Central din francezi, Bourguiba şi-a exprimat mi
Ca urmare a îndelungatului curi) s-au grăbit să declare că velului de trai al oamenilor Iată de ce opinia publică fran BERLIN. — Conducerea or seara zilei de 7 februarie 1958, rarea în legătură cu sentinţele de con
război ce-1 duce în Algeria, ca încheierea acordului de împru muncii francezi, pentru acoperi ceză nu împărtăşeşte de loc ex ganizaţiei P.S.U.G. din Marele au fost extrase din urnă urmă damnare la moarte pronunţate de că
urmare a aventurii nechibzuite mut cu Statele Unite reprezintă rea nevoilor sociale, pentru dez cesul de optimism care l-a cu Berlin a adresat fracţiunii toarele nouă numere : 59, 88, tre tribunalele militare franceze împo
împotriva Egiptului şi, desigur, „un mare succes" al diploma voltarea construcţiei de locuinţe prins pe Felix Gaillard, preşedin P.S.D.G. din adunarea orăşe 60, 83, 78, 55, 27, 10, 32. triva participanţilor la mişcarea de
ca urmare a întregii politici pe ţiei franceze. S-a dat publicită şi pentru altele de felul acesta, tele Consiliului de Miniştri al nească de deputaţi ai Berlinu eliberare naţională din Algeria, sen
care guvernul o promovează a- ţii şi o declaraţie specială în puţinii dolari veniţi .din S.U.A. Franţei. lui occidental o scrisoare în tinţe care au devenit mai numeroase
tît pe plan intern cît şi extern, care se menţionează că credi vor servi pentru finanţarea, pre care o cheamă să participe ac în ultimul timp.
economia Franţei a ajuns astăzi tele obţinute plus măsurile spe Presa franceză relatează date
— potrivit cercurilor ziaristice ciale ale guvernului în proble gătirilor militare în cadrul şi cifre care dovedesc cu pri tiv la lupta pentru crearea unei
occidentale — într-o situaţie de mele financiare vor salva eco N.A.T.O. De aceea, ultimul îm sosinţă condiţiile împovărătoa
neinvidiat. Rezervele de devize nomia franceză, asigurînd-o îm prumut al Franţei în Statele re impuse de S.U.A. Franţei. In zone denuclearizate în Europa.
şi aur ale ţării sînt secătuite, potriva inflaţiei. Unite e aspru criticat de către primul rînd, financiarii ameri
iar cît priveşte viaţa muncitori cani au supus unui serios exa MOSCOVA. — La 3 februarie M A G A Z IA
lor şi, în general, a oamenilor însuşi premierul francez^ Fe- opinia, publică franceză, care men economia şi finanţele Fran s-a deschis la Moscova confe
muncii, este destul de precară lix Gaillard, în cadrul unei con subliniază că condiţiile în ca ţei şi au cerut guvernului Gai rinţa reprezentanţilor ţărilor DUMINICA 9 FEBRUARIE 1958
şi plină de nevoi. ferinţe de pre&ă a declarat: re acesta a fost acordat înseam llard să continue actuala poli membre ale Consiliului de aju-
„Acum am scăpat de coşmar, nă stabilirea unui control străin tică de „economii severe", cu SPECTACOLE CINEMATOGRAFICE
Pentru a face faţă grelelor asupra economiei franceze. toate că această politică aduce
probleme economice ale ţării, deasupra noastră cerul s-a în numai neplăceri şi nevoi oame Un club semnificativ CEVA: Malva ; PETROŞANI: Sim cerii ; SlMERIA : Vrăjitoarea ; HAŢEG:
guvernul francez s-a adresat cu seninat". Criza atît de acută a econo nilor muncii din Franţa. Presa fonia Leningradului 5 O vară neobiş Vultur 101 j BARU MARE: Sinha
o cerere de împrumut Statelor miei Franţei va continua în fe subliniază de asemenea că din NEW YORK 7 (Agerpres). — nuită; ALBA IULIA: O noap /Moca ; LONEA : Călătorie în tinereţe j
Unite, o delegaţie de specialişti Optimismul d-lui Gaillard e lul acesta să progreseze şi să împrumut fac parte şi livrările Patru detectivi au descoperit te de carnaval ; BRAD: Găile APOLDU DE SU S: Ghimpele; ZLAT-:
plecînd expres Ia Washington însă nefondat. Felul şi condiţii ducă la catastrofă. Din datele de bumbac american (în valoare in oraşul Danville din statul dragostei'; SEBEŞ: Coasta lui Adam; NA: Romeo şi Julieta ; TEIUŞ: Ghim
pentru a purta tratative cu par le în care a fost oferit ajutorul publicate în ultima vreme în de 43 milioane dolari) şi de ar Virginia un club de hoţi din IL1A: Don Juan; ORĂŞTLE: Lumea tă pele.
tea americană. a făcut ca marea majoritate a presă se vede că în Franţa con mament american (45.000.0000 care făceau parte copii intre 14
Franţei să-l privească cu destu tinuă inflaţia, deficitul bugetu dolari). La acestea se mai adau — 17 ani. După cercetări care SELECŢIUNI DIN PROGRAMUL DF RADIO
E lesne de înţeles, Statele lă îngrijorare şi scepticism, ne- lui de stat a atins anul trecut gă şi faptul că din suma tota au durat 4 luni, detectivii au
Unite n-au stat mult pe gîn- văzînd în el adevărata salvare a peste 950 miliarde de franci. lă de 665,2 milioane dolari a- aflat că pentru a deveni mem Programul 1 : 6,40 Muzică uşoară; romînească; 9,30 Cîntece; 9,55 Muzi
duri pentru a „ajuta” Franţa. Franţei. Lipsa serioasă de rezerve de aur mericani acordaţi Franţei, 274 bru al clubului, copiii trebuiau 9,50 Muzică; 10,00 „De toate pentru că distractivă; 13,00 Melodii populare
Avînd nevoie de teritoriul ei şi dolari, atît de acută pentru milioane nu reprezintă bani e- mai întîi să fure vreun obiect toţi"; 11,00 Muzică uşoară; 11,45 Din romîneşti; 14,15 Cîntă Lavinia Slă-
pentru construirea de baze pen Ziarul „Combat”, de pildă, a- Franţa, nu poate îi acoperită fectivi, ci o amînare acordată dintr-un magazin. Pentru a ră- muzica popoarelor; 12,30 Muzică din veanu; 14,30 Concert de muzică popu
tru lansarea rachetelor ameri rată că Franţa nu va putea prin comerţul exterior, chiar şi Franţei la diverse plăţi. mîne in club, membrii trebuiau operete; 13,15 Muzică uşoară; 14,00 lară rom înească; 15,15 Concert de
cane, S.U.A. au consimţit fără cheltui decît o mică parte din în ciuda măsurilor de restrîn- să fure ceva in fiecare săp tă-. Cîntă orchestra de muzică populară estradă; 17,30 In vîrtejul jocului;
tratative îndelungate să ofere împrumutul obţinut, deoarece gere a importului, luate şi men Să mai punem la socoteală şi mină. Radio; 14,30 Concursul „Cine ştie 18.00 Muzică uşoară; 19,00 Muzica
un împrumut în dolari aliatei cea mai mare parte a dolarilor condiţiile politice ce decurg de cîştigă" | 16,00 Melodii populare ro- populară oltenească şi interpreţii e i ;
sale europene. Cercurile guver au destinaţie specială, trasată ţinute cu deosebită rigiditate aici pentru Franţa şi e limpede Poliţia a refuzat să divulge m îneşti; 17,10 Muzică uşoară romî- 19,30 Muzică u şo ară; 20,05 Cîntece
namentale franceze ca şi unele încă din Statele Unite. de către conducătorii Franţei. pentru oricine că „jocul" d-luî numele membrilor clubului, de nească i ÎS,00 „Drumeţii veseli"; 18,30 dc d o r; 20,20 Muzică de d a n s; 20,45
ziare (apropiate acestor cer Ba chiar dimpotrivă. Este peri Gaillard e fals. optimismul de oarece mulţi dintre ei fac parte Muzică populară romînească; 19,05 Pagini de satiră si umor; 21,05 Al
Aşa se face că în timp ce clitată aprovizionarea unor ra asemenea. Cît priveşte „marele din familiile ..bune" din- oraş. Teatru la microfon: ^Minciuna are bum de romanţe; 21,35 Arii şi duete
Franţa are nevoie de fonduri succes" al diplomaţiei franceze, picioare lungi"; 20,50 Muzică de dans; din operete; 22,00 Muzică de dans.
numeroase pentru ridicarea ni muri ale industriei franceze cu el e formidabil, colosal, sublim 22,30 Cîntece şi jocuri populare ro-
dar... lipseşte cu desăvîrşire. mîneşti; 23,00 Muzica de dans. Pro BULETINE DE ŞTIRI
gramul I I : 7,00 Concert de diminea 6,30; 13,00; 19,00; 22,00; 23.52
M. COSTEA ţ ă ; '8,00 Solişti de muzică populară (Programul I), 7,50; 14,00; 20,00;
23.00 (programul II).
R eacţia şi administraţia ziarului str. 6 Martie nr. 9, Telefon: 188-189. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 230.320 din 6 noiembrie 1949.— Jiparulc Întreprinderea Poligrafica „1. Alai —1 DEVA-