Page 29 - 1958-02
P. 29
o o s-o o o o o c o ^ o e o o o o o o o o o o ^ PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢ1-VA!
| Candidaţi | vinulsocialismului CONCURSUL ORGANIZAT DE ZIARUL
1ai F. D. P. i
yfD nim iil i& eialimiulid
pentru cea m af bună gazetă de perete
Chiar din primele zile de la publicarea textului concursu- !
Iui organizat de ziarul „Drumul socialismului" pentru cea mai
bună gazetă de perete, colectivul de redacţie al gazetei de pe
rete „Să construim Hunedoara” şi-a întocmit un pian de muncă
axat pe obiectivele concursului.
( In ziua de 6 februarie a.c., biroul organizaţiei de bază (se-
: rAXJ0iv<«w»fl«»O(«aD jr.V K X S C T eeacsaiiis: m x j- * x 8 tr x c in c K x a s y jju ^ u * x + -fa icj<.._* r . ' v o r x * m o r j * 3 . z . i — ¦ T T r r r r r r T T r —i t — i----- v o e M n o n t m m m « î cretar tov. Octavian Palcău) a convocat o şedinţă cu toate co-
Anul X Nr. 980 Dumjjţîcă 9 februarie 1958 4 pagini 20 bani t Iectivele de redacţie ale gazetelor de perete de pe şantiere, unde
5 a dezbătut obiectivele concursului. Colectivele de redacţie au
»v z o msniawam m iim l hotărît cu acest prilej să lupte fiecare pentru a da un conţinut şi
Candidaţii Frontului Democraţiei Populare >o formă cît mai bogată gazetelor de perete,
f In prima sa ediţie, gazeta centrală „Să construim Hune-
s doara”, a şi început publicarea de materiale, legate de obiec
tivele concursului, printre care se pot enumera a B b l u l cu pri
vire la sistemul îmbunătăţit de salarizare, s e m ^ M re inginerul
;5ţ5S^5^553*5$3ţg$g;SţS5S&353$Si5v33:S353$3!S&SsS353!S!Sv35Ss3S^ Constantin Gancea, cifre şi fapte comparative dm procesul de
’producţie, semnat de E. Ionescu şi alte articole interesante.
LIV IU BĂIESeU, LA SFAT CU ALEGATOR Şi colectivul gazetei centrale „Siderurgistul" de la Combi
natul siderurgic Hunedoara s-a încadrat în concursul organizat
|preşedintele O.R.C.C. 'dlri raionul; de ziarul „Drumul socialismului”.
>Alba, candidat în circumscripţia; 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5^ \ ^ S s v? ^ v ^ > ^ \ s q ^ ^ ^ „Siderurgistul” publică articole privind alegerile de depu
taţi în sfaturile populare, rezultatele obţinute de siderurgişti
> electorală raională nr. 60.
Moment impresionant fa p te le l-au recomandat în întrecerea socialistă ce se desfăşoară în cinstea alegeriloi^ de
deputaţi în sfaturile populare, precum şi un interesant articol
scris de inginerii Gh. Rebreanu şi Andrei Pedimonte în legă
Alaltăieri, Alexandru Drîngă, noştri le cunosc din proprie ex Nicolae Popa, ţăran întovă datul lor — Nicolae Popa — în tură cu lupta pentru realizarea de cît mai multe economii.
vestitul oţelar hunedorean, can perienţă, aşa încît nu vom mai răşit din comuna Teiuş, a fost sala grădiniţei! de copii alegă
In planul de muncă al gazetei de perete „Siderurgistul1
didat în circumscripţia orăşe aminti de ele. Alexandru Drîn totdeauna în fruntea acţiunilor torii din circumscripţia electora sînt prevăzute o seric de materiale extrase din obiectivele pre-ţ
nească nr. 41, s-a întîlnit cu gă, încrezător în nartid, în for obşteşti. Repararea drumului de lă comunală nr. 1 Teiuş,
alegătorii. „Ei şi ? Parcă vă ţa sa, nu s-a lăsat învins şi n-a pe strada Avram Iancu se lea au vorbit despre multe văzute în concurs.
văd ridicînd din umeri. Ce poa rămas, locului. De la omul 5 gă şi de numele iui. El a fost lucruri. Din vorbele lor a
'N A V 'W V '
te fi atît de impresionant în la cuptor, urcînd treaptă cu acela care a mobilizat cetăţenii reieşit că faptele au fost
faptul că un candidat la depu treaptă, a ajuns prim topitorul la muncă voluntară. Tot Nico acelea care l-au recomandat
tăţie se întîlneşte cu alegătorii? de astăzi, decorat cu Ordinul lae Popa a fost cel care s-a în pe tov. Popa pentru a fi propus
E datoria sa doar să-i cunoas Muncii, clasa IlI-a ; muncitorul scris printre primii în întovă candidat. Aici, la întîlnire, to
că, să le afle păsurile .ş.a.m.d.“ stimat şi iubit de tovarăşii soi răşirea/ agricolă care s-a inau varăşul Nicolae Popa a vorbit
Intr-adevăr, de cîţiva ani în de muncă şi de cei cărora le-a gurat în decembrie 1957. Oame despre realizările obţinute prin
coace, ne-am obişnuit şi cu a- dezvăluit ou generozitate taine nii îl cunosc ca un gospodar munca sfatului popular, cum
bun, om chibzuit, care tot ce s în t: pavarea pieţii, iluminatul
| AU (SUSŢIN STANICI S ceastă cucerire pe lîngă multe le topirii oţelului. face este bine gîndit. De aceea, public, staţia de radioficare, Muzeul „Bat:
altele. Şi totuşi, rn-a impresio cînd s-a înscris în întovărăşire, construcţia şcolii de 10 ani,
Oprim-secretar al Comitetului raio-0 nat faptul că printre cetăţenii Categoric că oţelarul de azi a fost urmat de zeci de ţărani. care este pe terminate, repara hauneum“ din
care au luat cuvîntul la acea în- nici pe departe nu noate fi com Şi tot pentru că-1 cunosc ca oraşul Alba lu-
Snal U.T.M. Orăştie, candidat înO tîlnire au fost şi cîţiva oţelari parat cu omul timid de acum un bun gospodar, l-au ales şi rea drumurilor şi multe alte re lia este unul
care, deşi nu locuiesc în cir cîţiva ani, care a poposit aici, preşedinte al întovărăşirii. alizări1. Apoi, cetăţeni ca Tra- dintre cele mai
Scircumscripţia electorală raională? cumscripţia respectivă şi nici cum s-ar zice „cu traista-n băţ“. ian Muntean, ţăran întovărăşit, vestite din ţa
măcar mu lucrează în aceeaşi Asemeni lui sînt alte sute de Cu ocazia propunerii candi Nicolae Cetean şi alţii, au pro ră. Biblioteca
O nr. 8. a brigadă, au ţinut să fie şi ei muncitori din Combinatul side datului F.D.P., cetăţenii din pus candidatului să-i ajute în lui, de pildă,
prezenţi, şă vorbească despre rurgic. Şi bineînţeles că odată posedă exem
OX tovarăşul lor, Alexandru Drîn cu oamenii, nici acest gigant circumscripţia electorală co repararea străzii Ritului şi a
boooooo<xxxxx>oc-oooooo<><>o gă. Este vorba de Petru Forţu, al oţelului nu mai este de re drumului ce duce de la Teiuş plare de o ma
alt oţelar cu faimă şi el candi cunoscut. Furnalul 6 şi cel de munală nr. 1 TeiuşTs-au gîndit la S.tremţ, lucrări ce le vor pu re raritate.
dat în alegerile pentru deputaţi, 700 m.c., uzina cocso-chimică, la Nicolae Popa. tea face 'numai prin muncă vo
noile cuptoare Siemens-Martim, luntară. IN CLIŞEU :
Cînd s-au întîlnit cu candi Aspect exterior
de bătrînul Alexandru Bulgarii al muzeului.
şi Toma Adam, maistru meca
C om un ica tu l nic la oţelăria Martin şi despre oţelăria electrică, noua oţelărie HUNEDOARA 0
M inisterului alt maistru, Sirca Tiberiu. A- de mare capacitate; toate aces să fie tot mai frumoasă
invăfăm înf ului ceştia au arătat, în cuvîntul tea, laolaltă cu noul oraş, au
lor, cum Alexandru Drîngă şi-a schimbat peisajul hunedorean,
i-au imprimat pecetea unei
munci libere, lipsite de exploa
părăsit locurile natale de prin tare. Şi despre toate acestea au Agitatorii le-au adus cetăţe tov. Mureşan, directorul Şcolii
şi C u lt u r ii părţile Bacăului în căutarea u- amintit cei care au luat cuvîn nilor din circumscripţia electo profesionale Hunedoara, a pro
Ministerul Invăţămîntutui şi nei bucăţi de pîine şi în dorinţa tul cu dragostea omului care-ţi rală orăşenească nr. 24 Hune pus candidatului lor ca terenul Cronică electorală brftdcaift
Culturii anunţă că vacanţa de de a se lega de o meserie, cu vorbeşte de propria lui gospo doara, o veste îmbucurătoare. viran dintre grupul şcolar şi
iarna a studenţilor se termină peste unsprezece ani în urmă. dărie şi familie. Tov. Petru Forţu, candidatul lor noul tealru-cinema, să fie ame ® Manifestul Consiliului re- ¦ la casele alegătorului**#,, ,gi:g-
în alegerile de deputaţi 'îfrsfatu najat intr-un frumos parc. In a-
Şi a nimerit (acesta-i cuvîntul Bineînţeles nu trebuie să lă
sn ziua de 10 februarie a.c. cel mai potrivit) la. oţelărie. săm la o parte nici propunerile rile populare, urma să se întit- ce'st scop ei s-a angajat ca ele gional ¦F.D.P. Hunedoara a fost. genţa a unui¦mare nimicii de ce
Cursurile instituţiilor de învă- Condiţiile grele în care se lu dintre care unele interesante ce, nească cu ei pentru a discuta vii şcolii profesionale să con difuzat 'la staţia ‘de radioficare tăţeni. ••
ţămînt superior se reiau con s-au făcut pentru a rămîne în unele probleme gospodăreşti ale
form planurilor de învăţămînt în cra pe atunci, condiţiile grele atenţia candidatului. întâlnirea oraşului. tribuie la această lucrare prin Brad, iar in comunele Baia dc ® 25.000 de cetăţeni, au veri
ziua de mărfi, 11 februarie a.c. în care şe trăia pe atunci, cea a avut loc în clubul Trustului ficat listele de alegători. 23 tr
mai mare parte din muncitorii de utilaj greu şi cum era de Candidatul Petru Forţu este muncă, voluntară. Criş şi. Criscior a fost prelucrat chipe artistice pregătesc pro
aşteptat, o bună parte din par cunoscut ca un bun' şi harnic grame adecvate alegerilor. In
Viaţa nouă în regiunea noastră ticipanţi, cetăţeni ai circumscrip oţelar, şeful unei brigăzi de la CIFRE Şl FAPTE sate au fost afişate 4.590 afişe.
ţiei nr. 41, lucrează chiar în ca O.S.M.
drul acestui trust. Şi e firească Din Manifestul Consiliului 0 Pregătirile tehnico-organi-
dorinţa lor ca circumscripţia în Tovarăşa Elena Petrovici, gos zatorice pentru alegeri sînt a-
podină, a arătat că sprijiniţi de vansate. Au fost stabilite 44 lo
sfatul popular, de deputat şi
Concursul ziarului care locuiesc, să fie la fel de prin muncă voluntară se va regional al F.D.P. caluri pentru secţiile de votare,
fruntaşă, cum este şi fruntaşul putea face în jurul blocului- s-au. confecţionat 44 urne sta
Alexandru Drîngă. Astfel, cetă magazin şi a blocului D, un ••• •*»-• bile, 34 urne volante şi 137 ca
L Drumul socialismului4,' ' < 6 \ ţeanul Iov Parţenie a propus ca scuar pentru copii, iar spaţiile bine.
¦¦*¦ dintre acestea pot fi amenajate f • Prin^grija partidului, guvernului şi a organelor locale,
viitorul deputat să se ocupe în frumos, cu ronduri de flori. Tot : în regiunea noastră s-a construit şi dezvoltat o largă reţea de în- 1 Succes deplin lucrărilor
deaproape de curăţenia şi înfru in cadrul acestei adunări, tov. conferinţei regionale
?*¦o ing. Todorov a propus candida | treprinderi producătoare de bunuri de larg consum. Au fost
*?*o*¦<>> museţarea străzilor. Alţii, prin tului să se intereseze de urgen a femeilor
P e n tru cel mai bun Pentru cea mai bună tre care Ilea Dănîlă, directorul tarea lucrărilor de construcţii a * construite în anii regimului de democraţie populară, fabrici
REPORTAJ IN F O R M A Ţ IE T.U.G-ului, Aurel Meteşan, teh noului cinematograf din O.M. Astăzi încep lucrările confe
nician, au vorbit despre nece î moderne de pîine la Hunedoara şi Petroşani, fabrica de pro- rinţei femeilor din regiunea Hu
sitatea înfiinţării unui "restau Asemenea întîlniri cu alegă nedoara. Sala festivă a sfatului
rant în gara-călători şi totodată torii au avut şi candidaţii Pe ţ duse lactate din Simeria, fabrici de mezeluri, conserve etc. popular regional va găzdui cu
a desfiinţării chioşcurilor de tre Gheorghe, maistru electri acest prilej pe cele 300 delegate
băuturi, care foarte bine ar pu cian la ^Trustul IV construcţii f ® Au fost modernizate şi înzestrate cu maşini noi, vechile şi invitate, femei muncitoare, co
tea fi înlocuite cu alte alimen Hunedoara, Dumitru Dună, in lectiviste, întovărăşite, 'gospo
Ziarul „Drumul socialismului" organizează în perioada >> tare şi cu un centru de pîine. giner la Combinatul siderurgic | întreprinderi ale industriei* uşoare, cum sînt „Sebeşul" şi „Si- dine şi intelectuale.
10 februarie— 1 mai a. ¦c., un concurs pentru cei mai bun re- o Şi fără îndoială că în cuvîn Hunedoara, Maria Gheorghişor, | mion Bărnuţiu” din Sebeş, „Ardeleana” din Alba Iulia, „Vidra" In perioada ce s-a scurs de
tul de răspuns în care Alexan ia apariţia hotărîrii Biroului
portaj şi pentru cea mai bună informaţie. ¦ dru Drîngă a arătat că va ţine gospodină şi alţii. Cu acest pri | din Orăştie, I.A.R.T. Deva, care produc diferite sortimente de politic al C.C. al P.M.R., pri
seama de aceste propuneri, ce vind reorganizarea muncii iu
l Informaţiile şi reportajele trebuie să oglindească viaţa X tăţenii au văzut cuvîntul unui lej cetăţenii au făcut propuneri | mărfuri necesare consumului maselor. rindul femeilor, în satele, ora
oţelar care este hotărît să şi-l
¦ nouă şi munca plină de abnegaţie a minerilor, siderurgiştilor, X respecte. privind înfrumuseţarea şi buna | • Uniţi în cooperative de producţie, meşteşugarii regiunii. J
t constructorilor, ceferiştilor, a muncitorilor din di. A. S. şi t gospodărire a oraşului. Astfel, t noastre deservesc cerinţele mereu crescînde ale oamenilor mun- »
¦5. M. T., a muncitorilor forestieri, colectiviştilor şi întovărăşi- % | cii. In anul 1957, unităţile cooperaţiei meşteşugăreşti şi-au lăr- \
[ git sfera de activitate faţă de 1954 prin lărgirea numărului de i
%iilor, şi a celorlalţi oameni ai muncii din întreprinderile, i n - % j secţii de la 212 Ia 276. j
X stituţiile şi de pe ogoarele regiunii noastre, pentru realizarea % i 0 Ca urmare a dezvoltării industriei şi a creşterii produc- T
Xritmică a planului de producţie, creşterea necontenită a pro- % j ţiei bunurilor de larg consum, a sporit simţitor numărul unită- ţ
Xdactivităţii muncii, reducerea sistematică a preţului de cost, % • ţilor din reţeaua comerţului de stat. In prezent, numărul unită- ţ
X realizarea de economii la combustibil şi materiale, răspindi- X iilor de desfacere cu amănuntul a crescut cu peste 40%, faţă de *
Xrea experienţei înaintate ¦şi stimularea iniţiativei creatoare a X 1952, iar al unităţilor de alimentaţie publică cu 57%'. j şele, întreprinderile şi instituţiile
l maselor, realizarea angajamentelor luate în întrecerea socia- f 8 Volumul de desfacere cu amănuntul, în anul 1957 a eres- l regiunii noastre, femeile au ob
l listă, realizări ale sfaturilor populare, acţiuni pentru înfru i cut la mărfurile alimentare, faţă de anul 1952, cu 113,7%, iar Ia ţ ţinut succese deosebite în toate
4 museţarea oraşelor, comunelor şi satelor, diferite aspecte din i cele industriale cu 121,7%. î domeniile de activitate.
• viaţa nouă a oamenilor muncii din regiunea noastră, din •â • Lucrările conferinţei regionale
X activitatea organizaţiilor de partid pentru ridicarea conştiin- Folosirea betonului uşor monolit a femeilor vor constitui un pri
lej de trecere în revistă a tu
d ie i socialiste a maselor şi antrenarea lor la lupta pentru in turor realizărilor, a metodelor
« făptuirea politicii partidului şi guvernului.
* La concurs pot participa corespondenţii, voluntari şi ci- Ia construcţiile de locuinţe de muncă şi în acelaşi timp o
* iitorii ziarului, muncitori, tehnicieni, ingineri, care lucrează analiză temeinică a lipsurilor
l in întreprinderile, instituţiile şi pe ogoarele regiunii noastre. ce s-au manifestat, stabilind tot
I Fiecare participant trebuie să trimită ziarului cel puţin odată şi măsurile ce trebuie iti-
ate pentru îmbunătăţirea muncii
t 10 corespondenţe lunar. Folosirea betonului uşor mo menta utilaje, materiale şi in de viitor.
nolit, turnat în cofraje metalice, stalaţii noi.-
t Vor fi luate în consideraţie numai, acele informaţii şi Urăm lucrărilor conferinţei
la construcţiile de locuinţe des Avantajele noului sistem con regionale a femeilor succes de
*>reportaje care corespund. întrutotul realităţii, iar faptele şi chide perspectiva accelerării şi stau în primul rînd în posibi plin.
**?4O~ ieftinirii lucrărilor de construc litatea de a se construi clădi
cifrele sînt temeinic verificate. la concurs se vor acorda ţii. Acest procedeu înaintat a rile de locuinţe după un proce CONCURS
4 Pentru stimularea participanţilor fost aplicat pe scară largă în deu simplu cu cel al organizării
U.R.S.S., Franţa, R. Cehoslova fabricaţiei în serie. Se urmăreş i î m e f î i v e s e l i k‘
următoarele p rem ii: că şi în alte ţări. te ca, după ce primul aparta la Deva
¦O P E N T R U R E P O R T A J E ment dintr-o serie a fost termi
4 In ţara noastră primele trei nat, la intervale de d te 8 zile
oO4 premiu I în valoare de 1.000 lei construcţii experimentale din
premii II în valoare de 500 lei fiecare
?O premii III in valoare de 250 Iei fiecare
menţiuni în valoare de 100 Iei fiecare
beton uşor, turnat în cofraje de să se dea în folosinţă cîte un Luni 10 februarie a.c., în sala
P E N T RU INFORMAŢII
aluminiu, au fost ridicate anul nou apartament. cinematografului „Filimcn Sîr-
premii I în valoare de 250 lei fiecare
trecut în Bucureşti. Pe Baza ex In prezent, la Ministerul Con bu“ din oraşul Deva, va avea
premii II în valoare de 175 Iei fiecare
perienţei acumulate, în cursul strucţiilor şi materialelor de loc un concurs „Drumeţii veseii"
premii III în valoare de 100 lei fiecare
acestui an, procedeul va fi ex construcţii este în curs de studiu pe tema filmelor romîneşti „Ora
menţiuni în valoare de 50 lei fiecare
tins la cele trei şantiere experi profilul unei coloane tehnologi IT“ şi „Muntele Retezatul".'
X Materialele se trimit pe adresa: . Ziarul „Drumul sqcia-
Manifestul Consiliului regional F.D.P.-Hunedoara este 'citit mentale care vor fi organizate ce care cuprinde o staţie mo întrecerea se va desfăşuia
Zlismului"-Deva, str: 6 martie nr. 9, c u ' menţiunea' „Pentru
cu mult interes de toţi oamenii muncii. In multe locuri, agita la Bucureşti, Petroşanii şi Ora bilă de betoane, o staţie de pom între elevii reprezentanţi ai şco
X concurs", Redacţia îşi rezervă dreptul, indiferent de rezul-
torii organizează cititul in colectiv .al .Manifestului, în .grupe şul Stalin de trusturile nr. I, 5 pare a betonului, o schelă mo lii medii nr. 1 „Dr. Petru Gro-
X latul final al concursului, de a publica unele informaţii şi
şi 7 din departamentul cons bilă cu troliu pentru ridicarea za“ şi elevii reprezentanţi ‘ai
Xreportaje, pe măsura sosirii lor ta redacţie. de muncitori, purtind şi discuţii pe marginea lui.
X Participanţii la concurs vor indica exact numele şi pro- IN CLIŞEU : Un grup de muncitori de la Atelierele cen trucţiilor, unde se vor construi materialelor, garnitura de co şcolii medii nr. 2 „Decebal".
Xnumele, adresa şi Locul de muncă, profesiunea şi funcţia ce-o ® trale C.F.R.-Simeria, secţia IV-a, ascultind conţinutal Mani 54 blocuri cu circa 220 aparta fraje metalice, precum şi dormi Câştigătorii vor obţine diferite
toare. magazii şi birouri mobile premii şi menţiuni.
Xdeţin. 4 festului. pe care îl citeşte agitatorul Vasile Petraru. mente.
Cu acest prilej se vor experi sau demontabile de şantier.