Page 3 - 1958-02
P. 3

Nr. 973                                                                                                                         DRUMUL SOCIALISMULUI                                                       M n in > » ~ ')K :r;n > a n                                                   Pag: 3
                                                                                                                                                                    'H''
                                                                                                                                                                          w                                                                                                    *~1tfiadBS

                                                                                                                                                                          C p i~ W L l

                                                                                                                                                                          O zi mohorftă de ianuarie, cu problema inovaţiilor. Şi aici dicale. După ce reflectă înde­
                                                                                                                                                                          cer acoperit de nori grei, albi- poate fi dat ca exemplu tovară­ lung, tînărul Lăscuţ Toma se
                                                                                                                                                                          cioşi. Prin aerul rece şi umed, şul maistru Mihai Biinbell, ca­ ridică in picioare şi z ise :
                                                                                                                                                                          sunetul prelung al sirenei ma­ re, studiind amănunţit proble­ — Nu se poate spune că to­
                                                                                                                                                                          relui combinat hunedorean se ma evacuării prafului de cocs varăşul Dumitru Gheorghe n-a
                                                                                                                                                                          aude pină hăt departe. E ora din silozuri, praf care făcea im­ muncit ca organizator de gru­
                                                                                                                                                                          15 şi pentru muncitorii din posibilă manipularea corfelor de pă. Are destule calităţi şi se
                                                                                            Pentru a patra oară                                                           schimbul de dimineaţă munca a către muncitori, a reuşit să pu­ bucură de multă autoritate, dar
                                                                                                                                                                          luat sfîrşit. Marile agregate în­ nă in funcţiune un dispozitiv la fiindcă lucrează in afara grupei,
                                                                                                           candidat                                                       să nu s-au oprit. Ele produc fă­ banda furnalului 4 cu ajutorul cred că nu va putea să-şi ducă
                                                                                                                                                                          ră întrerupere.
                                                                                                                                                                                                                                        căruia in prezent, praful de cocs sarcinile la bun sfîrşit. De a-

  Se striiiseseră cam două-trei sule de    rutulnostru s-a schimbat, în mare                   VIOREL ONCOŞ este preşe­         şi faptele deputatului lor. De               In sala colţului roşu al sec­                              se evacuează uşor şi în acelaşi        ceea, eu propun să fie ales ca
muncitori virslnici şi tineri, femei       parte datorită ei. Veşnic preocupată             dintele întovărăşirii agricole din  aceea, în adunarea populară               ţiei I-a furnale e cald şi li­                                timp poate fi valorificat.             organizator tov. Petru Almă­
gospodine din circumscripţii. Aceasta      de buna gospodărire a circumscrip­               satul Bretelin, comuna Filimon      pentru propunerea candidatului            nişte. Domneşte o atmosferă de                                                                       şan. II cunoaştem cu toţii şi
mi-i de mirare dacă avem in vedere         ţiei, de rezolvarea sezisăritor cetă­            Sîrbu. Cele 21 de familii mem­      din circumscripţia electorală co­         sărbătoare. Membrii grupei sin­                                  Pe lingă sarcinile de produc­       ştim ce poate. Muncitor bun,
faptul că adunarea avea să propună         ţenilor, ea şi-a ciştigat încrederea şi          bre ale întovărăşirii, precum şi    munală nr. 16, privirile tuturor          dicale nr. 19 s-au întrunit in                                ţie s-a acordat o atenţie deose­
candidatul de deputat pentru sfatul        simpatia tuturor, lucru pentru c a r e '         restul cetăţenilor din comună,      s-au îndreptat spre Viorel On­            adunarea generală pentru a a-                                 bită şi problemelor de protecţie       disciplinat, cu o înaltă califica­
                                                                                                                                coş. In unanimitate alegătorii            naliza munca organizatorului şi                               a muncii şi asigurărilor socia­        re şi cu dragoste de muncă.
                                                                                                                                                                          a delegaţilor din grupă, şi pen­                              le. Astfel, in anul trecut, acci­
                                                                                                                                                                                                                                        dentele au fost reduse la zero,           N-a mai fost nevoie de alte
                                                                                                                                                                                                                                                                               caracterizări. Supusă la vot,
popular orăşenesc in circumscripţia este propusă pentru a treia oară drept îl cunosc pe Viorel Oncoş ca din circumscripţia electorală tru a alege noile organe care cîţiva muncitori au fost trimişi propunerea tov. Lăscuţ Toma a

electorală nr. 26 Hunedoara.               candidat de deputat în sfatul popular ¦ pe un om harnic şi priceput nu comunală nr. 16 l-au propus pe să coordoneze in viitor activi­ la băi şi case de odihnă, iar fost acceptată. Tov. Petru Almă­

  Cbul oamenii, au                         orăşenesc. Este o                                numai în munca sa de preşe­ Viorel Oncoş pentru a patra tatea sindicală. Minutele se alţi şase la sanatoriul de noap­ şan a fost ales în unanimitate
început să vor­                            cetăţeancă ce meri­                                                                                                            scurg cu repeziciune şi odată                                 te al combinatului.                    conducătorul grupei.
bească, fără să-i                          tă Intr-adevăr res­                              dinte, ci şi în activitatea obş­    oară să candideze în alegerile            cu ele, vocea lină a organizato­                                Din darea de seamă au reie­
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      A. DORU

cer, o ţinură de                           pect şi preţuire. A- tească, desfăşurată în calitate de deputaţi pentru sfaturile rului — Gheorghe Dumitru — şit şi unele lipsuri. S-a subliniat

     aproape, inii dă­                                               ceslca, împreună cu    de deputat. Nu există realizări     populare.                                 care prezintă darea de seamă,                                 îndeosebi faptul că încă nu s-a          Delegaţia culturală
     dea detalii despre                                              încrederea mea i       din comună, ca electrificarea,         Tot în comuna Filimon Sîrbu,           răsună tot mai puternic.                                      ajuns, să se facă în timp op­
     fiecare vorbitor                                                le dau şi eu can­      înfiinţarea unei gospodării a-                                                                                                              tim anumite lucrări de reparaţii,      rornînă şi - a în ch e ia t
                                                                     didatei noastre.       gricole colective şi a patru în­    au fost propuşi să candideze în              In perioada la care s-a refe­                              nu s-a imprimat la toţi membrii
           p. Dumitru                                                                       tovărăşiri agricole, construirea    alegerile de la 2 martie, FLO-            rit darea de seamă, s-au ţinut                                de sindicat simţul răspunderii           vizita în Birm ania
     Gheorghe, un har­                                                  Au vorbii mulţi     unui grajd comunal şi altele, Ia    RICA BELEA şi RUDOLF DĂ-                  in total 15 consfătuiri de pro­                               personale faţă de calitatea lu­
     nic strungar ta                                                  oameni — femei,       care deputatul Viorel Oncoş să      NILĂ fiecare pentru a treia oară.         ducţie unde s-au analizat reali­                              crărilor executate.                       RANGOON (Agerpres). Co­
     Combinata! side­                                                tineri şi virstn ici:  nu-şi fi adus contribuţia sa.       Cînd au făcut acest lucru, ale­           zările de muncă ale grupei, lip­                                                                     respondenţă specială: Cu pri­
                                                                     Enache Dumitru,                                            gătorii s-au gindit că de numele          surile şi greutăţile avute, pre­                                 — Succesele grupei noastre          lejul vizitei pe care a făcut-o
    rurgic", imi şopti                                               llia Valeria, Gă­         El îşi păstrează mandatul de     celor propuşi sînt legate multe           cum şi unele cazuri de abateri                                — a arătat la discuţii tovarăşul       în Birmania delegaţia culturală
                                                                     urit Focală, Ana       deputat încă de la alegerile din    din realizările obşteşti şi că în­        de la disciplină. Problemele ca­                              Lăscuţ Toma — sînt fără îndo­          romînă, ministrul R. P. Romî-
     ea încă înainte                                                 N a g j şi alţii, au   1950. Oamenii au început să         crederea lor nu va fi desminţită          re depăşeau nivelul grupei sin­                               ială frumoase şi ele reflectă          ne în Birmania, P. Silard, a
                                                                     rostit despre ea       aibă mare încredere în cuvîntul     nici în viitor.                           dicale, au fost aduse la cunoş­                               preocuparea conducătorului de          oîerit la 27 ianuarie o recepţie
     ca omul să fi scos                    numai cuvinte de laudă.                                                                                                        tinţă comitetului de secţie pen­                              grupă şi a celorlalţi delegaţi in      la care au participat preşedin­
                                              Cine esie femeia despre care se                                                                                             tru ca acesta, împreună cu or­                                ce priveşte organizarea şi con­        tele Tribunalului Suprem din
S vreun cuvini.                            vorbesc asemenea lucruri şi care a                                                                                             ganele de conducere, să le solu­                              ducerea activităţii noastre. In        Rangoon, preşedinţii celor două
* — Pe tovarăşa propusă drept can­         reuşit să cîşiige respectul tuturor oa­                                                                                        ţioneze. Ca rezultat al acestor                               darea de seamă s-au arătat şi

    didata noastră, începu Dumitru
    Gheorghe, o cunosc de multă vreme
    Am cunoscut-o din ziare, i-am au­

   zii numele legat de iniţiative frumoa­  menilor din circumscripţie ? Să v-o              Manifestări culturale in raionul llia                                         adunări, care au fost întotdea­                               c.îtcva lipsuri, dar nu toate. A-      camere ale parlamentului bir-
   se, rostit de oameni şi mai ales de                                                                                                                                    una vii şi interesante, cit şi a                              provizionarea cu unele materia­        inan, ministrul Culturii şi Edu­
   femeile din circumscripţia noastră,     prezentăm : Elena Rejeb, harnica gos­                                                                                          muncii cultural-educative desfă­                              le şi piese de schimb pentru re­       caţiei al Birmaniei şi alte per­
   când işi propuneau să rezolve unele                                                                                                                                    şurată in cadrul grupei, discipli­                            paraţii nu s-a făcut întotdeauna       sonalităţi oficiale, precum şi
                                           podină din O.M. Hunedoara, propusă                                                                                             na in muncă s-a întărit mult.                                 la timp. Cred că aceasta se da-        membri ai corpului diplomatic
     treburi gospodăreşti. Am văzut-o                                                                                                                                     Absenţele nemotivate şi înlîrzie-                             toreşte şi faptului că organiza­       acreditat în Birmania.
   prezentă peste tot. Numai cine nu       candidată de deputat pentru a treia                 ® Pină acum în satele din        gătească bogate programe artis­           rile s-au redus în mod simţi­                                 torul nostru, tovarăşul Gheorghe
   vrea, nu recunoaşte că rinduiata la                                                      raionul llia, au fost expuse 61     tice în vederea alegerilor. Pină          tor, iar odată cu asta şi orele                               Dumitru, lucrează de citeva luni          La 28 ianuarie, cu prilejul în­
   blocul fetelor se datoreşte tovarăşei   oară în circumscripţia electorală o-             de conferinţe legate de campa­      în prezent s-au dat 23 de spec­           planificate pentru anumite lu­                                mai mult în prăjitoare, lipsind        cheierii vizitei în Birmania a
   propuse, că străzile „A" şi ,C " slut                                                                                        tacole în comunele Lăpugiu, Do-           crări de reparaţii. Mai mult, e-                              astfel din mijlocul membrilor          delegaţiei culturale romîne, mi­
   curate, că bălăriile au dispărut prin   răşenească nr. 26. O femeie care a               nia electorală. La conferinţe au    bra, Hărău, Şoimuş şi altele.             fortul grupei noastre de la în­                               grupei.                                nistrul Culturii şi Educaţiei al
   munca depusă de cetăţenii mobilizaţi                                                     participat 6.234 cetăţeni. 18 din                                             treţinere a contribuit in mare                                                                       Birmaniei, U Tun Tin, a oferit
   de candidata noastră, că faţa cartie-   trecut de 50 de ani, cu părul nins               aceste conferinţe au fost urma­        @ Tinerii din comuna Burue-            măsură la îndeplinirea planului                                 — Intr-adevăr — a spus la            un dineu care a fost urmat de
                                                                                            te de programe artistice.           ne pregătesc piesa intr-un act                                                                          rîndul său muncitorul Nicolae          o festivitate. In cadrul progra­
b—                                         de anii grei pe care i-a trăit sub                                                   „Jos Tudorache, sus Tudorache“,
                                                                                              @ Un număr de 63 forma­           iar corul căminului cultural îşi
                                           vechiul regim, femeia care astăzi                ţiuni artistice au început să pre­  îmbogăţeşte repertoriul cu încă

                                           conduce cu pricepere munca intr-o

                                           circumscripţie electorală.

                                                                       V. P.

Scurt interviu cu un candidat                                                                                                   6 cîntece. Elevii clasei a VII-a,          de producţie al secţiei pe anul                              Spătăceanu — aprovizionarea cu         mului artistic a fost executat
                                                                                                                                din comuna Buruene, pregătesc              trecut cu i5 zile înainte de ter­                            piese de schimb s-a făcut şi în­       printre altele şi un cîntec com­
   Tema interviului nostru este            — Ce ne puteţi spune despre şi secţia de desulfurare de Ia                           un program care cuprinde un                men. In urma străduinţelor de­                               că se mai face anevoios. Vreau         pus de un compozitor birman în
de a face cunoscut nu numai                                                                                                     act din piesa „O scrisoare pier­           puse pentru efectuarea unor re­                              însă ca să arăt că multe piese ca­     cinstea prieteniei birmano-romî-
realizările din ultimii ani Tnfăp-         realizările pe plan social-cultu- uzina cocso-chimică.                               dută" de I. L. Caragiale, cîn­             paraţii de bună calitate, pentru                             re ne-au venit au fost necores­        ne. In încheierea festivităţii mi­
ijiite în oraşul Hunedoara, ci                                                                                                  tece şi dansuri.                           ingrijirea utilajelor şi reducerea                           punzătoare, avind dimensiunile         nistrul Culturii şi Educaţiei a
şi obiectivele care în anul a-             ral? — Vedem că aveţi slăbiciu­                                                                                                timpului de reparaţii, mulţi                                  ori prea mari, ori prea mici.          transmis membrilor delegaţiei
r.csta vor fi date în folosinţă,                                                                                                   © Brigada artistică de agita­           membri ai grupei printre c a re :                            Noul organizator care va fi a-         înalta apreciere a preşedintelui
în acest scop ne-am adresat                — Şi pe acest tărîm realiză­ ne pentru realizările industria­                        ţie de pe lingă căminul cultu­             Nicolae Safta, Petru Almăşan,                                les astăzi, vg, trebui să ţină o       Uniunii birmane şi a premieru­
iov. V<isile Ioari, secretarul                                                                                                  ral din comuna Certeju de Sus,             Nicolae Spătăceanu, Lăscuţ To-                               mai strînsă legătură cu comi­          lui U Nu asupra spectacolelor
Statului popular al oraşului               rile sînt destul de bogate. Ora­ le. întotdeauna începeţi cu a-                      a prezentat un reuşit program              ma şi Alecu Tabără, au devenit                               tetul de secţie şi conducerea fur­     de dansuri şi cîntece romîneşti
                                                                                                                                artistic în satul Măgura.                                                                                                                      prezentate de grupul folcloric al
Hunedoara.                                 şul muncitoresc cu 1.700 apar­ cestea, sau poate că in anul a-                                                                 fruntaşi în întrecerea socialistă.                            nalelor, pentru ca locul nostru        ansamblului C.C.S., care a în­
   — Tovarăşe Vasile, vă ru­                                                                                                       In planul său de acţiune, bri­            In afară de munca depusă cu                                                                       soţit delegaţia culturală romînă
                                           tamente, complexul şcolar pro­ cesta nu se va ridea nici o con­                      gada şi-a prevăzut ieşiri şi in                                                                         de muncă să fie mai bine a-            în turneul vizitei sale.
găm să ne vorbiţi in citeva cu­                                                                                                 satele Hondol, Săcărîmb, Bîrsău           ocazia opririlor, sau a defecţiu­
vinte despre obiectivele princi­           fesional, teatrul nou, palatul poş­ strucţie social-culturală.                       şi altele.                                nilor ivite în timpul exploatării,                            provizionat cu piesele necesare           In cursul vizitei lor, membrii
pale care au fost date in folo­                                                                                                                                           grupa noastră sindicală a cău­                                                                       deiegaţiei culturale romîne au
sinţă in ultimii ani.                      tei şi telecomunicaţiilor, clubul — Nicidecum. Se va da în                              © Şi la căminul cultural din                                                                         şi de bună calitate. In primul         purtat discuţii cordiale cu scri­
                                                                                                                                AAihăieşti, echipele artistice îşi        tat în permanenţă să facă şi a-                               rînd, să ni se aducă şuruburi          itori şi oameni de cultură bir-
   — Acestea au devenit de mult            muncitoresc din O.T., spitalul , folosinţă sala de reuniuni şi                       îmbogăţesc repertoriul. Corul a           numite perfecţionări tehnice. De                              pentru anumite reparaţii la            mani şi au stabilit contacte cu
timp cunoscute — ne-a răspuns                                                                                                   învăţat cintecele: „Noi nu cer­           pildă, pot fi amintite îmbunătă­                              console.                               societatea pentru traduceri din
                                           de contagioşi şi 125.000 m.p. spectacole cu o capacitate de                          şim pacea — o cucerim", „Ce                                                                                                                    Rangoon. Membrii delegaţiei au
tovarăşul Vasile. Este vorba                                                                                                    stai bade tot pe prag". Echipa            ţirile aduse la silozurile de cocs,                              Mult însă au chibzuit şi s-au       donat muzeului naţional din
despre furnalele de 450 m.c. şi            străzi, trotuare şi pieţe pavate 1400 locuri care se construieşte                    de dansuri şi-a îmbunătăţit re­           unde, prin înlocuirea vechilor                                frămîntat membrii grupei atunci        Rangoon obiecte de artizanat şi
700 m.c., fabrica de aglomerare,                                                                                                pertoriul cu „Mureşanca", „Ţa­                                                                                                                 artă populară in vederea creării
U7.ina cocso-chimică, termocen­            şi asfaltate, ca să vorbim nu­ în oraşul muncitoresc, apoi 275                       rina" şi altele.                          grătare cu altele, manipulate                                 cînd veni vorba să facă propu­         unui colţ romînesc în muzeu.
trala electrică nr. 2, fabrica de          mai de realizările principale. de apartamente în acelaşi oraş                                                                  numai de o manetă de deschide­
                                                                                                                                                                                                                                        neri pentru alegerea noului con­          La 29 ianuarie delegaţia ro­
pîine. S-a vorbit despre impor­              — Aveţi dreptate. Aceste rea­                  şi se va continua acţiunea de                                                 re, s-a realizat o mare economie.                                                                    mînă a părăsit Rangoonul.
                                           lizări sînt cunoscute hunedore-                  pavare şi asfaltare a încă 21.500                                             De asemenea, o preocupare deo­                                ducător şi a delegaţilor din
tanţa acestora în economia na­             nilor. Vorbiţi-ne despre obiecti­                m.p. de trotuare, străzi şi pieţe.                                            sebită a existat in ce priveşte
ţională la timp util.                      vele care vor intra in funcţiu­                                                                                                                                                              grupă. La început, a fost nevoie
                                           ne anul acesta.                                     Deocamdată cam atît. Sîntem
                                                                                            convinşi că noii deputaţi care                                                                                                              chiar de insistenţe. Era vorba
                                              — Şi de data aceasta n-am                     vor fi aleşi la 2 martie se vor
                                                                                            strădui din toate puterile pentru                                                                                                           doar de alegerea noului organ

                                           să vorbesc decît despre cele ca aceste obiective să fie reali­                                                                                                                               de conducere al grupei lor sin­

                                           principale: oţelăria Martin, la­ zate înainte de termen.

                                           minorul bluming, bateria Ill-a                                  M. N.

m bunăfăflrea acfivilăfii econom ice —                                                                                          care duc Ia sporirea producti­            tantă pentru sporirea producti­                                produselor. Or, pentru Valea          ploatării Aninoasa, Iosif Cotoţ*
                                                                                                                                vităţii muncii, este şi aceea a           vităţii muncii este pe lingă asi­                             Jiului, cele aproximativ 50 mi­        şeful exploatării Vulcan, inginer
  sarcina cea m ai im portantă                                                                                                  sprijinirii tuturor brigăzilor ră­        gurarea unei calificări cît mai                                lioane lei care au fost alocate        Mihuţ Gheorghe, locţiitor al şe­
a întreprinderilor şi exploatărilor carbonifere                                                                                 mase sub plan să ajungă la în­            înalte a tuturor muncitorilor şi                               de stat pentru suplimentarea sa­      fului exploatării Lonea, şi alţii,
                                                                                                                                deplinirea ritmică a sarcinilor           tehnicienilor, şi stabilizarea ca­                             lariilor îmbunătăţite ale mineri­     au arătat pe bună dreptate că a-
         d in Valea J iu lu i                                                                                                   de producţie.                             drelor. Aceasta va duce atft la                                lor, nu au fost compensaie prin        provizionarea cu lemn de di­
                                                                                                                                                                          creşterea disciplinei in muncă, cit                            cele 21 milioane lei rezultate ca     mensiuni necorespunzătoare pen­
   De curînd a avut loc la Petro­             Pe marginea plenarei                          rilor constructori care vor tre­       Dacă în anul trecut s-au dat           şi la sporirea necontenită a vo­                               economii, fapt ce a făcut ca pre­      tru mină, duce la deficienţe în
şani, plenara lărgită a Comite­                lărgite a Comitetului                        bui să dea în folosinţă încă în     peste planul anual 57.000 tone            lumului producţiei de cărbune.                                 ţul de cost să fie mai ridicat.        muncă, la o scumpire a cărbu­
tului raional de partid Petro­                                                              cursul lunii ianuarie obiectivele   cărbune, iar productivitatea              In general, pentru fiecare între­                              Cam la fel se prezintă situaţia        nelui şi la pierderi inutile de
şani, în care s-a analizat pla­            raional de partid Petroşani                      restante din anul trecut, iar       muncii a crescut cu aproxima­             prindere sau exploatare minieră                                şi la celelalte întreprinderi din      material lemnos.
nul de măsuri pentru îndeplini­                                                             pînă la finele acestui an să pună   tiv 10 la sută, în condiţiile cînd        din raionul Petroşani sînt spe­                                raionul Petroşani. Tocmai de
rea hotărîrilor elaborate de con­           peste planul anual 57.000 tone                  la dispoziţia oamenilor muncii      aproape 50 la sută dintre bri­            cifice unele posibilităţi interne                              aceea, ca o sarcină de mare im­                            ic
ferinţa raională de partid. La              de cărbune, ei au sporit cu 10 la               din raion alte 608 apartamente      găzile miniere erau cu planurile          care, folosite din plin, vor duce                              portanţă este reducerea preţului
plenară au luat parte, în afara             sută productivitatea muncii pe                  în blocuri sau case în şir. O-      depăşite, cu atît mai mult în             la creşterea productivităţii mun­                              de cost al cărbunelui extras în          Despre sarcinile care revin
membrilor comitetului raional de            seama organizării mai judicioase                biective importante stau şi în      acest an, prin sprijinirea mai e-         cii. La mina Lupeni, de e-                                     acest an, cu mai mult decît a         pentru traducerea în fapt a ma­
partid, muncitori, tehnicieni şi           a muncii şi a folosirii raţionale a              faţa celorlalte întreprinderi din   fectivă a acestora se vor putea           xemplu, arăta la plenară tov.                                  fost planificat. In această di­       surilor şi liotărîrii elaborată de
                                            mecanismelor. Succese de sea­                   raion. Toate acestea — au sub­      obţine randamente în subt r;;n            Iosif Ledrer, şeful exploatării,                               recţie, plenara a dezbătui şi a       către conferinţa raională de par­
ingineri ai exploatărilor mi­               mă în îndeplinirea înainte de                   liniat lucrările plenarei — vor     mult mai mari. Rezolvarea po­             trebuie să ducem anul acesta o                                 trasat sarciniie ce revin fiecărei    tid Petroşani, organizaţiilor de
niere şi întreprinderilor din ra­          termen a sarcinilor anuale de                    trebui înfăptuite numai pe baza     zitivă a transportului la Uri-            muncă mai susţinută pentru mă­                                 exploatări miniere sau întreprin­     partid, sindicale şi de tineret, au
ion, precum şi activişti de                plan au înregistrat şi colective­                sporirii productivităţii muncii.    cani, Lupeni, AnFnoasa, o mai             rirea interesului cadrelor noas                                deri din raion, pentru anul 1958.     vorbit tov. Ion Barna, prim-se-
                                           le de la U.R.U.M.P., preparaţiile                Anul trecut, această problemă       bună aprovizionare cu materiale,          tre în creşterea nu numai a can­                                                                     cretar al comitetului raional de
partid şi ai organizaţiilor de             Lupeni şi Petrila, complexul                     a bătut pasul pe loc mai            în special lemn de mină şi o              tităţii de cărbune extras, dar şi                                 Reducerea preţului de cost         partid, Iov. Alexandru Plic, se­
masă. Plenara a fost deschisă              C.F.R., uzina electrică Vulcan,                  ales la exploatările carbonifere.   mai atentă preocupare a tehni­            a productivităţii muncii. In spe­                              poate fi făcută pe baza realiză­      cretar al comitetului raional de
de tov. Ion Barna — membru                 termocentrala Paroşeni, între­                   In cursul anului 1958 vor trebui    cienilor pentru brigăzile de mi­          cial pentru mina Luptai, extin                                 rii productivităţii planificate, dar  partid, tov. Ioan Karpinecz, pre­
al C.G. al P.M.R., prim secre­             prinderea de explorări Lupeni şi                 să crească randamentele cu 6-7      neri, sînt aşa cum au arătat în            derea puşcării în aba'aje cu un                               mai ales pe introducerea unui         şedintele Comitetului executiv al
tar al comitetului raional de              ale celorlalte întreprinderi şi in­              la sută peste sarcina planificată   cadrul discuţiilor mai mulţi vor­         aeraj general mai bun °..rie o                                 strict regim de economii. De alt­     sfatului popular raional şi tov.
                                           stituţii din raion.                              pentru a se lichida în acest fel    bitori, condiţiile principale pen­        rezervă interna dintre cele mai                                fel, majoritatea vorbitorilor au      Gheorghe Sulca, preşedintele
partid, după care tov. Alexandru                                                            rămînerea î*n urmă faţă de pre­     tru ca toate brigăzile să înde­           demne de luat în seamă. La                                     dezbătut pe larg această pro­         Comitetului sindical C.C. V.Jw
Plic, secretar al comitetului                 In hotărîrile sale, conferinţa                vederile celui de-al II-lea plan    plinească în mod ritmic planul            toate exploatările carbonifere                                 blemă. Este necesară o gospo­         Organizaţiile de partid şi sindi­
raional de partid, a expus par-            raională de partid din 2 l—22                    cincinal. Anul acesta, o deose­     la cărbune şi la înaintări. Redu­         sînt multe rezerve ce aşteaptă                                 dărire mar chibzuită şi o evi­        cale au sarcina de a mobiliza
                                           decembrie anul trecut, a arătat                  bită sarcină au minerii din Ani-    cerea posturilor neproductive             a fi folosite dar pentru asta, aşa                             denţă clară a tuturor utilajelor      colectivele de mineri la muncă
.icipanţilor planul de măsuri e-           că acum există toate premisele                   noasa, cărora le revine cinstea     care nu trebuie să se facă în             cum au mai arătat în plenară                                   din cadrul sectoarelor, spunea        pentru îndeplinirea ritmică a
laborat de conferinţa raională de          pentru obţinerea unor rezultate                  de a traduce primii în viaţă lo­    dauna lucrărilor de pregătire şi          mulţi vorbitori, este necesar ca                              tov. Viliam Szuder, directorul         planului la toţi indicii. Ca o
partid.                                    şi mai frumoase în muncă decît                   zinca „Omul şi tona" la căr­        întreţinere, va duce de aseme­            sprijinul tehnic acoidat de or­                               general al C.C.V.J. Despre mă­         sarcină deosebită, organizaţiile
                                           în 1957. Aşa de exemplu, colec­                  bune.                               nea în mod nemijlocit la spori­           ganele combinatului să fie mai                                surile de concentrare şi îmbu­
  Folosirea rezervelor                     tivelor miniere le revine anul                                                       rea productivităţii muncii. In a-         concret şi mai operativ.                                       nătăţire a producţiei şi despre       de partid trebuie să vegheze la
     interne va duce                       acesta sarcina de a îndeplini în                   Pentru ca şi celelalte ex­        ceastă privinţă este nevoie ca ac­                                                                       economisirea lemnului de mină
         la sporirea                       mod ritmic-prevederile planului                  ploatări carbonifere să atingă      centul să fie pus pe extinderea              Reducerea preţului                                         prin extinderea metodelor de ar­       felul cum sînt repartizaţi oame­
                                           şi de a da peste plan în fiecare                 randamente mult sporite, este       raţională a mecanizării şi mai                                                                          mare în fier sau cu prefabricate
 productivităţii muncii                    lună cel puţin 10.000 tone căr­                  necesară traducerea cu' hotărîre    ales pe concentrarea producţiei.              de cost — a doua                                          de beton, au vorbit Iov. inginer       nii la abataje şi înaintări şi a<
                                           bune. Sarcini importante stau                    în fapt a măsurilor elaborate       La fel, trebuie să se procedeze                                                                         Nicolae Manole, şeful exploatării
   In anul 1957, oamenii mun­              de asemenea în faţa muncito­                     de către plenară. Printre cele      şi în celelalte întreprinderi din            sarcină importantă                                         Petrila, şi tov. inginer Petru         supra îndeplinirii măsurilor,
cii din Valea Jiului au obţinut                                                             mai importante rezerve interne      raion. Progresul tehnic şi orga­                                                                        Roman, director tehnic al C.C.
succese de seamă în producţie.                                                                                                  nizarea judicioasă a procesului              Partidul şi guvernul nostru au                                                                    pentru ca nici o brigadă să mi
Pe lingă faptul că minerii din                                                                                                  de producţie să stea Ia baza ac­          arătat în hotărîrile luate că în                              V.J. In anul acesta, vor trebui
ixploaţările carbonifere au dat                                                                                                 tivităţii economice.                      folosul oamenilor muncii este                                                                        rămînă sub plan.
                                                                                                                                                                          numai acea creştere a salariilor                              armate în beton galerii de mină
                                                                                                                                   O altă rezervă internă impor­          care are la bază creşterea pro­                                                                         La sfîrşit, plenara a adoptat
                                                                                                                                                                          ducţiei şi necontenita ieftinire a                            cu lungime totală de peste 5 Ion.
                                                                                                                                                                                                                                                                               o hotărîre care, tradusă în fapt,
                                                                                                                                                                                                                                        Tovarăşii Cristea Aron, şeful ex­
                                                                                                                                                                                                                                                                               va duce la obţinerea de noi suc­

                                                                                                                                                                                                                                                                               cese în lupta pentru cărbune

                                                                                                                                                                                                                                                                               mai mult şi mai ieftin.

                                                                                                                                                                                                                                                                                                 Ing. GH. IH .U IIR ESC q
   1   2   3   4   5   6   7   8