Page 30 - 1958-02

DRUMUL SOCI Al ISMUI UI Nr. 980

¦'J—'/—»J—' t—‘'—' v t— i /— »/— 1 1— . / — t /— * i— r " / “ ¦* /— ' i

LL

1 So. rate cic-a fllB |p d a tă , intr-un colocviu memorabil: Oful meu de totdeauna a fost să- — Taci 1 m-a rugat ea. Dacă-ai faţă din pricina efortului. M-am re­
mi instalez lumina electrică în casă, şti... Şi iar au trecut zilele. Mă bu­ pezit să-i ajut dojenind-o. Ea mi-a
L r\; mare l u c r u ^ ^ R ţa asta să fie omul serviabil — să-mi zîmbească de cinci ori cîte 60 curam că Dana a renunţat la ve­ răspuns veselă că nu-i singură, ci
de volţi din lustra de fier forjat pc chiul ei gînd şi de aceea închideam toată strada ajută la pavarea trotu­
[¦ Chiar dacă nti-MŢioţi satisface pe cela ce un lucru vrea, care am cumpărat-o din prima chen­ ochii înţelegător cînd pleca la şe­ arelor. ,.E lucru bun“ mi-atn zis şi
zină după ce am luat-o pe Dana. dinţe. 'Mi-o închipuiam vorbind la o îndată după masă am ieşit să dau
| Să nu te văicăreşti că nu e, —oteră-i iute altceva!“... Dana e soţia mea şi e o gospodină adunare de femei şi zîmbeaun. Dar o mînă de ajutor. Comisia de femei
neîntrecută. 'Mi-aduc aminte şi astăzi înfr-o seară Dănuţa mea mi-a făcut începuse însă acum să mă cam sî-
j Pornind acum, se vede treaba, de la principiul Iui Socrate, cum am intrat în magazin şi am ce­ o surpriză. A trebuit să respect un a- cîie şi asta numai din pricina Danci.
rut pe două voci : devărat ritual. După ce a aprins lam­ Iar cînd un vecin mi-a povestit ca
( Cooperativa de la Şibot serveşte ca-n... antichitate: pa cu petrol, m-a legat la ochi cu tot comisia asta stăruie acum pe la
— Daţi-ne o lustră. o eşarfă cumpărată de mine de ziua sfat pentru radioficarea străzii o şi
[ Vine săteanul pentru sodă şi... e ser vit intr-adevăr: Vînzălorul a zîmbit şi nc-a dat mai ei. După ce am jurat în mod solemn vedeam în închipuire, pc Dănuţa co­
multe. Pe cea aleasă o puteţi vedeţi că nu văd nimic. Dana mi-a porun­ coţată pe un stilp întinzînd firele...
L _ Nu avem sodă pentru rufe, insă vă dăm...uiei de păr ! în sufrageria noastră. Ne-am bucu­ cit :
rat ca doi copii şi ne-am dăruit cîte Ei dar zilele trecute m-a luat de
r Rămâne uluit ţăranul şi spune surizînd: — M ătnucăăă! o porţie dublă de sărutări. — Jos eşarfa 1 braţ şi am mers la Casa alegătoru­
Şi încet, încet timpul a început să lui din cartier unde se adunase a-
jţ Ce mai cerceafuri o să iasă — spălate cu...ulei de nucă! fugă. Fericirea noastră a început să Oful, oful meu dc totdeauna se îm­ proape întreaga stradă. A venit şi un
fie uneori umbrită. Dana mă ruga să plinise. Lustra noastră încetase să tovarăş de la sfatul popular care
[ Dar nişte sare de bucate n-aveţi cumva? o las să meargă şi ea la servici. Ea mai fie un obiect pur decorativ, un ne-a vorbit despre alegeri şi apoi
la servici 1 Dănuţa mea mică, auzi să simbol al dorinţei de mult nutrite. ne-a spus să propunem un candidat.
L — N-avem acum, meargă la servici 1 De cîte ori adu­ Din cele cinci becuri ale ei pornea Şi iată că cineva a propus o pe Da­
cea vorba despre asta găseam îndată în toată casa o lumină imbieloare, na, pe micuţa mea Dana.
L Insă avem flacoane duble „Aida" — cel mai bun parfum! un alt subiect de discuţii. De aceea, prietenoasă. Ei spuneţi, puteam să nu
l vă spun drept, m-am bucurat cînd mă bucur cînd mi-a povestit că ca, Priveam la ea cum se ridicase în
— Văleul...parfum în mămăligă ? am auzit că merge la şedinţele co­ cu comisia din care făcea parte, au picioare, roşie ca macul din pricina
misiei de femei : are şi ea o preocu­ obţinut din partea sfatului popular e- aplauzelor. Tovarăşul a poftit-o în
[ — Ei!...dac-ai şti din ce esenţă pare şi uită de servici. Tot nu m-am lcctrificarca străzii şi că în timpul ce­ faţă, la tribună şi ea a început să
putut opri să nu-i spun: lor trei săptămîni cît fusesem ple­ vorbească. Se pricepea să vorbească
l' Este făcut şi-a ce m iroase! cat în delegaţie treaba se şi făcuse? destul de bine Dana asta mică şi
r Ştiu eu a — Şi ce faceţi voi acolo ? Pier­ plăpîndă. Şl gîndul meu o îmbrăţişa:
a...indolenţă ! deţi timpul de pomană. Mai bine !... Vă spun sincer, nu am fost la ca­
pătul surprizelor. Intr-o zi, întoreîn- — Ce să-ţi fac, Dănuţa, aşa mi-a
[- ...Avînd, mai zilele trecute, o treabă pe la Petroşani, Mînuţa ei fină şi mică mi s-a a- du-niă acasă, am găsit o pc Dana îrii-
şezat dojenitoare pe buze: — ----- pingînd o roabă cu pietre, roşie la fost mic scris. Să spun pentru tine
Am s p u s A u d că dumneavoastră aveţi p-aci şi...şobolani! de două ori DA 1 -— Are antrenament. In fiecare zi o tonă... de cărbune t

f — Pardon! a zis hotelierul — un om simpatic, mărunţel — ^ IMAGINI APUSE

f Cu cine ne confunzi matale? Avem cel mai curat hotel! Se zice că odată, intr-un sat
Scornitu-s-a o mare tevatură
[- Avui o noapte canonită de prelungită insomnie Cum că-a venit să deie iar din gură
Un fost şi viitor domn deputat.
Şi, dacă nu-s guzgani în perne, ce naiba ar putea să fie ?
Şi după ce cu zor i-a adunat
f Şi m-am convins în zorii zilei, sco tind un melancolic „au!“ Atît jandarul cit şi don’ primare
Crîşmarul a-mpărţit, Ia fiecare
e Bine spusese „n-avem şoareci!" — căci numai... ploşniţe aveau 1 Cite-un dărab de pită şi-un cirnat.

L ...in fabulele savuroase de Krîlov sau de Ea Fontaine,

Găsim vorbind hipopotamii şi păsările de-orice gen —

r Deci nu vă mire c-auzit-am vorbind doi cOcoşei mai tineri

f In curtea colectivei care există în comuna Vineri,:

[ — Gospodăria colectivă, zicea cocoşul gînditor,

L Avea o fermă pentru păsări cu un venit mulţumitor

f. Şi totuşi — din comoditate — condu cerea, bat-o s-o bată !

Nu vru să îşi mai „bată capul"... şi ferma fu desfiinţată !

jr — Aşa-i! răspunse pintenatul, şi uite că o vorbă scap:

[ Aşa se-ntimplă cîteodată acolo unde nu e cap I •0OOO9OOL

[. Şi dac-aşa-i realitatea, cum să nu-ţi vină să suspini,

f- Gîndindu-te la zicătoarea, „unde nu-i cap, vai de... găini !“. Un poloboc apoi s-a destupai
[• SERGIU NICL’LESCU

Ş_/ I / . I , ,/ ...............; ___ t .__ __ - ¦_ ¦ -________ . .__ 1 .----/ <----/ «----I ----1 ---- / -.---! w h ----1 l— V UmJ W—/ I---- / '----I c__/ ,__ J >___ţ ,__ / , Iar domnul deputat, din fire nobil
S-a ridicat greoi din otornobil
Şi către adunare-a cuvintat: ¦

Nu ştiu dacă sediul Uniunii trenat sare primul obstacol din mei, în pămîntul ce vi-1 las

Bineînţeles că şi rîndurile de para acest drum ? raionale a cooperativelor de cursa G.M.A. Intr-adevăr el a moştenire, se află o comoară. Voi face poduri, şcoală şi spital
Metronomul: tic-tac, tic-tac. ţîşnit într-o clipă pe uşă pen­ Voi trebuie să-l săpaţi bine şi Vreo patru-cinci şosele asfaltate,
ţaţă se vor ocupa, aşa după cum — Ce puteţi să-mi spuneţi de consum din Orăşlie are sau tru ca in zecimea de secundă i- atunci comoara o să vină sin­ Ba vă promit şi două, trei palate
nu scări şi la drept cuvînt nici mediat următoare să se afle gură. După cîţiva ani, au înţe­ Şi chiar un edificiu cultural.
indică şi titlul, despre un con­ această întrebare ? nu interesează. Este mai mult pe scara singurului autocamion les feciorii despre ce fel de co­
— Că dacă ar fi făcut parte ca sigur că in clipa aceea o aflat atunci la sediu. Şoferul moară le vorbise bătrînui : Inşiruit-a el la moşi pe groşi
curs. Pentru lămurirea cititori­ scară cu o mie de trepte să fi ambala motorul, gata să-i dea muncind bine pămîntul le-a ie­ Spunind că o să dea marea cu sarea
din întrebările concursului aş fost şi pentru tovarăşul Sebas- şit o recoltă cum nici n-au vi­ Incit părea că-i este cuvîntarea
lor menţionăm că acest concurs fi pierdut. tian B.'.jan, şeful contabil, ar fi drumul. sat... imens cazan in care fierb gogoşi.
reprezentat un obstacol neînsem­
a avut loc. în imaginaţia eroilor nat, le-ar fi sărit cu aceeaşi u- . îertaţi-mă, dragi cititori, că „Aşa dar, să aflaţi că m-aii voiat“
şurinţă eu -oare tin sportiv an- m-am îndepărtat puţin de subi­ ...Şi votul se sfirşi într-o clipită
concursului. Singurul lucru care — Unde ¦4pleciîj?.2îol aî¦nţtjjr<{)esbi ăm şVe,- ect şi l-am lăsat pe şofer în Căci urna era gata, pregătită
ful contabil." drum spre Simeria. Nu ştiu Şi nici un buletin ne ştampilat.
iese din domeniul imaginaţiei Vasile Mitrofan şi Florian Bâlufă, directorii căminelor culturale din şalele dacă el s-a gîndit la cele ce
Măţeşti şi Băieşti nu au nici un jet de activitate culturală. In schimb... — La Geoagiu cu marfa co­ v-am spus eu, cert este că în Şi după ce-i lăsă pe toţi paf,
s ; intră in cel al realităţii sint mandată de cooperativă urgent. mintea 1ui se frămînta aceeaşi Prea multurnit fiind de-aşa votare
întrebare : Cum v-a arăta oare Dădu în grabă ordin de plecare
răspunsurile. — Aha ! Descarcă. comoara tovarăşului Udrescu. Lăsincl in urmă-i dooar un nor de praf. A<c>
— De ce ?
I.a concursul de faţă se pre­ — Ai o cursă mai importantă Ajuns la Simeria o femeie se Sătenii noştri însă-au inieles *
de făcut. Trebuie să aduci de la prezentă cu un geamantanaş in Din toate ce le spuse deputatul
zintă conducerea întreprinderii Simeria, o comoară. mînă Că praful ce învăluia tot satul $o
— O comoară ? E singurul cu care s-au ales. o*
Ic;ale „I Mai" Deva. — Da ! Gomoara tovarăşu­ — Bine ai venit şofer. Eu o*
lui Udrescu de la Uniunea regio­ sint soţia tovarăşului Udrescu.
întrebarea I : Vă rog să-mi nală. Putem să mergem. ¦

spuneţi cum se poate ajunge la Aşa se face că, în loc să ia — Dar comoara ? întrebă o
drumul spre cooperativa din co­ şoferul. Mi s-a spus că am de
Abatorul comunal Ilia ? muna Geoagiu, autocamionul a adus o comoară ? «
pornit în viteză spre Simeria.
Răspuns: Cu barca. „Am de adus o comoară" îşi — Aa ! îl lămuri, cu voce ¦o
spunea şoferul. O comoară ! dulce tovarăşa Udrescu, soţul
întrebarea 2 : îmi puteţi spu­ meu obişnuieşte să mă alinte *
Cum poate să arate o comoară. „comoara mea“.
ne şi de ce ? Um mucalit spunea că odată,
un bătrîn sătean fiind pe pra­ ION ARICIU
Răspuns-: Desigur. Din pri­ gul de moarte şi-a chemat' cei
trei feciori şi le-a spus: feţii A1
cina operativităţii noastre 1

întrebarea 3 : Cu ce se mă­

soară operativitatea ? ©© O ©

Răspuns: Depinde. In cazul Şi-oi cerca să îi a j u t !“
Şi ne-o ..ajutat" din plin
de faţă cu... doi ani nepăsare. (Cîntat de sătenii din Luînd... radio din cămin
Dumbrăviţa Ia a- Şi-ntr-o noapte-ntu-necoasă
. — Aţi ciştigat ! Acum vă mai L-o fost dus la el acasă !...
dresa secţiei culturale a „N-a L.aşa ne-o trebuit —
pun n singură întrebare bene­ raionului Ilia). Zis-a un sătean mîhnit —
Dacă n-avem „pregătire"
volă : Cind credeţi că se va re- Foaie verde anason Pentru muzica subţire
Ne-o făcu Buştea Miron, Şi habar- nu au vecinii
. -O. 0 — « . -©• »C *-»-€• »-#• • f i . Că acum vreo patru ani Cine-o fost ăla Rossini 1“...
Zis-a el : „Bieţii ţărani" Apoi, dacă am văzut
A De-or trăi o viaţă-ntreagă Că Miron îi surdo-mut,
Şi tot n-au să înţeleagă Dusu-ne-am la el tot satu’
(Se referă la Siutcrăia- Ei şi-acum... V Nu vor drumul să-l repare — Muzica wagneriană, Şi-i cerurăm aparatu’ —
nu Minus, secretarul înto­ Putem să ne vedem liniştiţi de treburi. Celebra „Siciliana", El, privindu-ne de sus,
vărăşirii agricole din co­ - FABULA - De ani ele stau pe loc, Căci n-au pregătiri ţăranii Pe unde scurte ne-o spus
muna Sîntandrei, raionul Unii veinburş pun apă în băuturi. Un catir mergea pe drum Să-l priceapă pe Mascagni ! Cu un glas de cimpanzeu:
Hunedoara, care şi-a în­ Şi să vezi belea acum : Se... invită reciproc y- Ca director cultural „Aparatul îi al meu,
suşit 28.000 lei din fon­ Cînd crezu că e aproape Şi d-aicea dăndănaia Am să fiu principial
durile întovărăşirii). De liman,, nişte hîrtoape Cum îs de cînd m-am născut Căci un bou vîndut-am ca să
Se ioiră-n drumu-i şi Ca şi cel catir cu oaia!“. Am un radio în casă !"
Despre Suitcrăianu Minuş Cel catir se poticni S. M. T. Dobra a lăsat în Şi iar verde bob de linte
Cu ochi mart, gene subţiri, Şi, căzlnd, într-o clipită DRUMEŢUL ÎMPIEDICAT toamna trecută ta hotarul satu­ Dacă l-am văzut că minte,
Se spunea: „E bun băiatul Mai să-şi rupă o copită. lui Bretea Mureşană o semănă­ Drept la grajd n-e-om repezit
Şi-are multe însuşiri", — Aoleu! cătinii zbiară — toare mecanică. Şi pe boi i-am iscodit
Cum şi fel, pin-la urmă De ce naiba nu repară De era adevărat
Intr-o zi s-a dovedit . Porţiunea de şosea, Boul pentru a p a ra t!
In ce constă t însuşirea" — Să nu cadă nime-n ea ?
Că din bani şi-a... însuşit / De cealaltă parte, oaia ŞLne-or spus atunci plăvanii
Cînd văzură cum sta treaba Behăi tîfnoasă : — D-aia ! Pe zicala bătrînească :
Şi că Minuş a furat, Porţiunea de la vale „Limba boului e mare,
Membrii întovărăşirii E pe partea dum itale! Da’nu poate să vorbească 1“
Adunaţii-s-au în sfat Este clar şi ca atare
Şi cerură-o adunare * Cine vrei să ţi-o repare ? Scris-am atunci la raion
Generală, mintenaş — — Nu te supăra vecine, Despre fapta lui Miron
Pentru ca în văzu! lumii Insă drumu-ii aparţine Cum o fost „principial"
Să-l demaşte pc pungaş I Şi e logic prin urmare In...profitul personal !
— Oameni buni, le spuse Minuş, Pune Urla să-l repare! Auzind de-aşa-ndrăzneală,
Dacă vreţi o adunare Şi aşa — că tur, că mir Secţiunea culturală
Nu sini contra — dar cer mimai Oaia şi acel catir
O micuţă... amînare! Reciproc se invitau C-o viteză de cometă
„Butii băieţi!" surise Minuş Si... nimic nu reparau!
Dând pollogăria-ti glumă Mintenaş făcu anchetă
Şi-n rcala-i „însuşire"
Işi mai însuşi o sumă I Şi ne-o spus pe loc : „Măi fraie,
Zis-au intovărăşiţii: Dumneavoastră-a veţi dreptate!"
— Să îi cerem socoteală! „U-raaa !...am strigat îndată —
Nu mai merge! Să convoace Bravo, justă judecată 1“
Adunarea generală! „Sigur că e just!" or spus
Minuş: —• Da, şi eu suit pentru, Luînd radio pe sus
Dar... s-o aminăm puţin ! Şi apoi imediat...
Şi, cu noua amînare,
El... mai luă alţi bani peşin! In comuna Sîrbi l-au dat 1

D-aia credem că e timpul — — O spătar! Vinul ăsta-i apă chioară 1 intre Alba şi Ciugud — De ce n-or fi ridicat-o ? Si i n ii ..............................
Ca-n sirînsoarca unei uşi De cîte ori. trec, aud — Păi nu se încep acuş seinănă urile de primăvară.
Să se poarte toţi cu Minuş — Curios! Acelaşi lucru mi-a spus cu două minute înainte un aii Pe numita porţiune Asta-i ca să vezi măi fraie
Ca să zic... fără mănuşi! client despre ţuică ! Cile un săiean ce spune r •S 'X T - ^ o — w Ce păţeşti cînd...ai dreptate —
,Sfaturile populare Da’zic : ce ne-am fi făcut
JUDEX Dacă...nu am fi avut???
: -s -a -3• •«-*| ¦-»•.»• -a¦-a
GORON1TA MELOMANU