Page 31 - 1958-02

Nr. 980 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3

O G O S P O D IN Ă Planul de măsuri tehnico - Din activitatea filialei
Societăţii de ştiinţe
harnică şi pricepută organizatorise In discuţia Comitetului

— Nn ştiam ce să fac... ce să fost printre cele dinţii care s-au în- de partid ai exploatării miniere Vulcan naturale şi geografie
spun, atunci cind unul diitEe iova- scris şi au frecventat aceste cercuri,
răşii care au venit în sala Casei ra- Cit despre creşterea copiilor, astăzi

ionale de cultură din Orăştie, ridi- locuitorii din Orăşlie vorbesc nu-

cindu-se la cuvint, m-a propus can- mai lucruri frumoase, La exploatarea minieră Vul­ torul I este necorespunzător In toamna anului 1953 a luat normal, ca activitatea de spriji­ Cu toate că antrenarea cadre­
can a avut loc o şedinţă în ca­ etc. naştere, cu sprijinul Comitetu­ nire a muncii metodico-didacti- lor didactice la munca de cer­
didată in circumscripţia regională Intr-o zi, un agitator s-a oprit la drul comitetului de partid, un­ lui regional de partid şi cu con­ ce a membrilor, să se desfă­ cetare ştiinţifică — atît metodi­
de s-a discutat planul de mă­ cursul secţiei de învăţămînt a şoare în condiţii bune. Pe lîngă că cît şi de teren — este greâ,
nr 48. O sclipire de gind mi-a adus poarta casei ei. Au stat de vorbă suri tehnico-organizatorice pre­ Tovarăşul Petru Rîpa, preşe­ regiunii Hunedoara, filiala So­ referate cu conţinut metodic totuşi au fost membri caje s-au
văzut în anul acesta la mină şi cietăţii de ştiinţe naturale şi („Excursia11, „Organizarea şi ocupat de studii, pe care le-au
lot trecutul in faţă. Cind oare s-a despre întovărăşirea agricolă ce ur- măsurile care trebuie luate în dintele comitetului de întreprin­ geografie din regiunea noas­ utilarea unui teren geografic cu
vederea aplicării cu succes a a- dere a arătat că pregătirile con­ mijloace proprii11, „Lucrări prac­ comunicat şi au apărut îm dife­
s-a mai pomenit ca femeile să fie ma să se înfiinţeze in Orăştie. To­ cestuia. In deschidere, tov. Io- stituie factorul hotărîtor în rea­ tră. tice la botanică şi zoologie, cu rite reviste, sau sînt pe cale de
siî Cotoţ, şeful exploatării, a e- lizarea pianului de producţie ia De-atunci, filiala S.S.N.G., a instrumentar minim11, „Lucrări
alese în conducerea treburilor cctă- varăşa Cibian, nu s-a gindit mult. numerat sarcinile care revin în­ cărbune. In acest sens s-a an­ pe lotul şcolar” etc.) s-au popu­ apariţie. Dintre comunicările tă­
tregului colectiv al minei. Spre gajat să lupte pentru ducerea dus o munca n.odestă, dar sus­ larizat, prin recenzii sau expu­ cute la filială amintim : „Expe­
ţeneşti ? Avea nzestre“ de la părinţi 50 de deosebire de anul precedent, ţinută, ce a dat rezultate mul­ neri, realizări ale unor profe­ rienţe la recapitularea botanicii
planul pe anul acesta este mai la îndeplinire a sarcinilor tra­ ţumitoare, mai cu seamă dacă sori de specialitate din ţară — la clasa V-a“, „Harta nivelului
Acestea au fost primele cuvinte ari de pămînt. Singura ei avere. Şi-a mare cu 9,3 la sută, randamen­ sate de conferinţa raională de se ţine cont că ea cuprinde, pe baza unor articole publicate hidrostatic al oraşului Haţeg11,
cu care m-a intunpinat tovarăşa făcut cerere de înscriere şi s-a pre­ tul tehnic va creşte cu 12,3 la partid. In cadrul comitetului de prin însuşi caracte.ul ei, un nu­ în „Natura11 — sau profesori „Coreea — geografia iizică şi
Ileana Cibian, gospodină, propusă zentat cu ea la sfatul popular a! o- sută, preţul de cost va îi re­ întreprindere se vor înfiinţa din raion, pe baza unor materi­ economică11. La sesiunea ştiin­
candidată în circumscripţia electora­ raşului. A devenit întovărăşită. Ac­ dus considerabil, pregătirile la două comisii : una pentru su­ măr restrîns de membri. ale primite de la Secţia raiona­ ţifică de comunicări a Congre­
cărbune şi steril vor fi de 8.700 pravegherea executării pregăti­ Organizată la început ca fi­ lă de învăţămînt. sului naturaliştilor şi geografi­
lă regională nr. 48 Orăştie. tivitatea însă nu s-a oprit aci. A metri liniari, investiţiile de rilor, iar alta pentru a controla lor, ţinută la Bucureşti în apri­
Am stat de vorbă mult timp cu pornit la lămurirea ailor cetăţeni. 2.382 m.l. betonările de 1.818 felul cum se folosesc cele 8 ore lială regională, ea a rămas în 1 lie 1957, s-au comunicat două
Nicolae Rob, Floarea Maniu, Petru m.I. etc. Pentru realizarea aces­ de lucru. ultimul timp să activeze numai Probleme actuale stu d ii: „Elemente de polîtehni-
tovarăşa Cibian. Am vorbit despre Igna şi alţi ţărani muncitori din 0- tor sarcini, conducerea minei a în oraşul Orăştie, unde a exis­ zare în programa de geografie
întocmit un plan de măsuri teh­ tat de la început nucleul ei. ale intelecfuaiifăfii ia clasele V şi VIII11 ?i „Regi­
trecut. Am discutat probleme de vii- răşfie, lămuriţi de către agitaloarea nico-organizatorice, menit să mul precipitaţiilor la Şibot, în
ducă Ia. rezolvarea sarcinilor de In lumina realizării sarci­ De un real folos la pregăti­ ultimii 5 ani“.
tor. Ileana Cibian, au depus cereri peţi­ plan. Printre, cele mai impor­ nilor generale, să spicuim cîte- rea studenţilor fără frecvenţă şi
tante măsuri de acest fel se va aspecte ale fo.melor ei de a profesorilor în curs de califi­
O femeie cu mintea ageră, care tru întovărăşirea agricolă, num ără: utilizarea unui încăr­ activitate. care, au fost consultaţiile orale
cător bandă la sectorul I, fo­ sau prin corespondenţă şi folo­
în viaţa ei a avut de înfruntat nud- In adunarea populară, locuitorii losirea a trei maşini de încăr­ Au mai fost discutate măsu­ In scopul răspîndirii concep­ sirea bibliotecii filialei, ee con­
te greutăţi. Şi-a adus aminte şi de Orăştiei au propus-o pe gospodina cat la sectoarele I şi III, plus rile care trebuie luate în ve­ ţiilor ştiinţifice despre lume şi ţine un bogat şi variat material
vremurile cind femeile trebuiau să Ileana Cibian, candidată a F.D.P. trei maşini de încărcat la abata­ derea calificării a cit mai mulţi a combaterii teoriilor neştiinţi­ de specialitate, material ce a
umble în urma bărbaţilor la distan- pentru alegerile din 2 martie je cameră din sectoarele II şi muncitori pentru pregătire. In fice din domeniul ştiinţelor bio­ fost trimis chiar prin poştă ce­
III, numirea a cîte un tehnician .cadrul şedinţei, tov. Aurei Mîr- logice, geologice şi geografice, lor ce l-au solicitat.
ţa de 3 metri în „semn de respect". Gîndurile de viitor stăruie me- la brigăzile care rămîn sub plan, precum şi pentru popularizarea E regretabil că filiala nu a
Am vorbit şi despre aceea că meni- reu în mintea candidatei. Şi nu sînt etc. S-au discutat de asemenea za, secretar al comitetului de realizărilor şi tradiţiilor progre­ O atenţie deosebită a acordat luat legătură cu Muzeul regio­
rea lor se reducea altădată la , a sta puţine. Multe lucruri bune mai pot posibilităţile de reducere a pre­ partid, a arătat sarcinile biro­ siste ale ştiinţelor naturale şi filiala S.S.N.G. din Orăştie, e- nal şi raional, pentru a contri­
ţului de cost ai cărbunelui şi urilor organizaţiilor de bază, geografice din ţară, în cei 5 levilor, susţinînd activitatea lor bui prin puterile ei la studiul
la coada cratiţei şi a creşte copiii“. fi realizate. In primul rînd candidata s-au luat uncie măsuri care să ale fiecărui comunist şi candi­ ani, s-au ţinut o serie de con­ dinafară de clasă. Contrar al­ geografic, fizic sau economic,
Cit despre contribuţia femeilor la a planificat să mobilizeze alegătorii ducă la acest lucru. Reducerea dat de partid. ferinţe din care alegem cîteva tor filiale care au sprijinit mai la studiul florei, faunei sau stu­
conducerea treburilor obşteşti în re- pentru a repara strada 1 Mai din a patru posturi de zi Ia transport subiecte: „Originea şi evoluţia cu seamă cercurile de tineri na- diul geologic al regiunii.
gimurile trecutului, nici pomeneală. Orăştie, să desfunde şanţurile, să din stratul III, blocul III, prin O sarcină importantă a comu­ continentelor11, „Originea vieţii turalişti, filiala din Orăştie a
apropierea abatajelor — cameră pe pămînt11, „Condiţiile biologi­ susţinut cu prioritate cercurile
Ileana Cibian, a gustat din plin construiască podeţe în faţa porţilor. reducerea cu 24 posturi pe zi niştilor de la mina Vulcan este ce ale planetei Marte11, „Anul de geografie. In această direc­
„binefacerile" războiului. Rămasă sin­ Circumscripţia este întinsă. Alegă­ la sectorul VII şi alte măsuri geofizic internaţional11 etc. In ţie nu s-a mulţumit cu activita­
gură cu 5 copii, avea de luptat şi torii din circumscripţia electorală vor duce Ia însemnate econo­ aceea a îmbunătăţirii muncii po­ acelaşi scop s-au expus referate tea de cerc în interiorul şcolii In planul de viilor, filiala are
mii. scurte şi s-au recenzat materia­ sau excursii urmate de prelucra­ prevăzute studii asupra zonelor
litice, a găsirii celor mai eficace le publicate în revistele „Na­ rea materialului, ci s-a trecut de aprovizionare a unor oraşe
Din discuţii au reieşit o serie tura11, „Priroda11 ele. şi s-au or­ la studii mai amănunţite — pe ale regiunii, lin studiu asupra
cu greutăţile sărăciei şi cu greută­ respectivă sînt porniţi şi ei pe fapte de lipsuri la înlăturarea cărora metode de educare a oamenilor. ganizat şedinţe festive pentru măsura puterii elevilor si cu a- regiunii Bajşa — Ardeu şi va
ţile impuse de război şi stăpînitori. m ari: cooperativizarea agriculturii, trebuie să contribuie din plin prezentarea vieţii şi activităţii jutorul necontenit al profesoru­ încerca să iniţieze studii mono­
organizaţiile de partid. La sec­ Agitatorii trebuie instruiţi şi re­ iui Miciurin şi a geografului lui de specialitate. Iată cîteva grafice asupra unor localităţi,
toarele III şi IV, unde organi­ rornîn Gheorghe Bîrsan. exemple din activitatea cercu­ început ce s-a făcut prin stu­
Mai tîrziu, mintea ei s-a luminat. S-a îmbunătăţirea aprovizionării ş'i deser­ zaţiile de bază îşi exercită rolul partizaţi pe locurile de muncă. lui de geografie „Gheorghe Bîr­ dierea gospodăriei agricole co­
întors bărbatul de pe front şi au virii la cooperativele de consum şi Prin componenţa profesională san11, din O răştie: s-a confec­ lective dîn Pricaz.
început să-şi refacă gospodăria. I- magazine, antrenarea femeilor la de conducător politic, şi trag Ia Cu activul fără de partid este a membrilor ei — profesori de ţionat material didactic bogat
geografie şi ştiinţe naturale — şi v a ria t; s-a amenajat terenul
leana stătea seri de-a rîndul, apte- activitatea culturală, preocupări pen- răspundere conducerile sectoa­ necesar ca birourile organizaţii­ s-a găsit că modul cel mai a- geografic al şcolii, pe care se
cată peste buchiile cărţii de unde a tru educarea şi creşterea copiilor propiat de activitate este folosi­ execută observaţii ; s-a efectuat
învăţat cuvîntul partidului. Şi ce a ele., sînt numai cîteoa din sarcinile relor respective, treburile merg lor de bază să se consulte, să rea cercurilor pedagogice, cînd, un studiu asupra precipitaţiilor
învăţat, nu a ţinut numai pen- mari, de cinste, ce stau in faţa can­ pe lingă programul acestora, se de la Şibot (lucrare comunica­
ini ea. Stătea de vorbă cu vecinele, didalei şi a alegătorilor, bine. Nu acelaşi lucru se întîm- fie antrenat în rezolvarea sar­ adaugă programul S.S.N.G. A- tă la Congresul S.S.N.G. de ia
ceasta a contribuit, cum era şi Bucureşti, în aprilie 1957) ;
plă ia sectoarele I şi II, unde cinilor de plan. Trebuie dusă o s-a adunat material pentru cli­ Privind posibilităţile regiunii
ma Geoagiului, elevii — volun­ noastre, socotim că existenţa
pregătirile se prezintă slab. La permanentă muncă politică pen­ tari şi la alegere — au luat în numai a filialei Orăştie este in­
studiu satul lor, parte din lu­ suficientă pentru a cuprinde
cu alte gospodine. Vorbeau despre Ileana Cibian nu se sperie astăzi sectorul II, lucrurile merg prost, tru a îi primiţi noi candidaţi de crări fiind terminate, parte a- toate cadrele din regiune. E-
viaţă nouă, despre drepturile pe ca- de sarcinile ce-i revin. Este o gos- flîndu-se în lucru etc. xistă posibilităţi să se înfiinţe­
re regimul nostru le-a acordat fe- padină harnică şi pricepută, care nu deoarece aici nu există un co­ partid din rîndul celor mai buni
meilor. N-au fost puţine acţiunile se dă înapoi din faţa greutăţilor. Ea j ze încă o filială la Deva, cer­
lectiv bine închegat. Acelaşi lu­ muncitori. Şedinţa de partid de curi de geografi şi naturafişti
la Alba, Petroşani. Hunedoara,
pornite pentru a înfrumuseţa strada, ştie că, avind sprijinul alegătorilor, cru la sectorul investiţii, unde la exploatarea Vulcan, în urma Sebeş, Haţeg şi Brad, care să
oraşul, la care Hrana Cibian să nu va putea asigura realizarea tuturor fie afiliate filialei din Orăştie.
fi participat. Au fost organizate sarcinilor ce şi le-a propus, şefii de grupă se plimbă, în Ioc analizei făcute, va contribui la In felul acesta se pot forma co­
lective mai largi, care să studie­
să şadă la locurile de muncă. îmbunătăţirea muncii în rîndul zi pe teren regiunea noastră,

cercurile de citit. Ileana Cibian a N. C. Un alt lucru constatat în şe­ minerilor pentru a da patriei care să poată colabora în a-
cest sens cu Societatea de isto­
dinţa Comitetului de partid al cărbune mai mult, mai bun şi rie şi folclor, cu Muzeul regio­

minei Vulcan este faptul că ma­ mai ieftin. nal, cu Institutul minier din
Petroşani şi întreprinderile mi­
La şcoala medie din Haţeg şinile nu se folosesc raţi.onal şi cu A. HOZU niere, cu secţiile agricole şi o-

întreaga lor capacitate. Din dis­ (de la subredacţia noastră voluntară)

Alegerile din 2 martie nu-i fesorii Eugen Mrazec, Ana Co- cuţii a reieşit slaba preocupare

lasă indiferenţi nici pe elevii stea, Ioan Stanciu şi Victorin a unor muncitori în timpul lu­ Propunerile făcute sînt realizabile

şcolilor. Ei întîmpină acest ma­ Bătrîncea. crului. Astfel, mecanicul Lau- întîlniri între candidaţi şi ale­ puse apărătoare (abajururi) la coalele silvice, mai ales că in
re eveniment, prin pregătirea In cinstea alegerilor, elevii gători au avut loc şi in comuna becurile instalate pentru ilumi­
de serbări şcolare sub conduce­ renţiu Micloş este lipsit de in­ Vinţu de Jos. Tovarăşul Simion natul public etc. Aceste pro­ cadrul societăţii pot activa :
rea cadrelor didactice. şcolii vor prezenta şi piesa „O Dragosin, directorul şcolii ele­ puneri, făcute de alegători, sint
scrisoare pierdută11 de I. L. Ca- teres, mecanicul şef de ia sec­ mentare, care este candidat in realizabile, dacă, bineînţeles, ce­ geologi, agronomi, zootohnicieni,
La Şcoala medie din Haţeg ragiale, la care se fac repetiţii circumscripţia electorală comu­ tăţenii vor sprijini munca can­
in acest timp se pregăteşte un nală, nr .1, a vorbit cetăţenilor didatului.
la intilnirea pe care a avut-o,
spectacol care cuprinde în re­ de mai multe săptămini. Pregă­ despre treburile gospodăreşti De asemenea, la intilnirea a- silvicultori şi persoane de alte
necesare in circumscripţie. Ce­ legătorilor din circumscripţia
pertoriul său coruri, recitări, tirile se desfăşoară sub condu­ tăţenii Geza Dospoli, I. Dră- comunală nr. 7, cu candidatul profesiuni, care îndrăgesc na­
ghici, V. Roşea şi Maria Dră- lor, loniţă Almăşan, directorul
dansuri, scenete şi altele. Acest cerea profesoarei Maria Duică şi ghici au propus candidatului să căminului cultural, pe care ce­ tura.
se ocupe de lucrări care — cu tăţenii îl cunosc de mic copil,
spectacol va fi prezentat în Aurelian Popescu. sprijinul tuturor cetăţenilor — s-a propus a se organiza o ac­ B. V.
pot fi înfăptuite. Astfel, s-a fă­ ţiune pentru lărgirea albiei pi­
cursul lunii februarie. De buna AUREL POPA cut propunerea pentru desfun­ nului, in vederea evitării inun­
darea şanţurilor, care să se facă daţiilor, repararea drumului şi
lui desfăşurare se preocupă pro- corespondent introducerea curentului electric La Sîntimbru se vor fabrica
•&*¦&- •** prin muncă voluntară, să fie în circumscripţia lor.
< ţigle mai multe şi mai bune

N FO RM A e | S-ar părea că fabricile de ce­ proporţie de 25—30 la sută, va
ramică brută au unul din cele ti extras din Dealul Iovului ;
EXPLOATAREA MINIERA URICANI, CU SEDIUL IN \ mai simple procese tehnologice exploatarea lui va ti făcută in

iURICANI, RAIONUL PETROŞANI, REGIUNEA H U N E-;

•DOARA, ANGAJEAZĂ MECANICI ŞI FOCHISTE *¦

L ¦fr**C* *&* t> - * -«>-» ¦ & « ¦ > • » © • »Q » 'O - -O * -O • ‘O • • © » • # • • ©

din industrie. Iei lut, ii ames­ aşa fel, incit se va elimina con­

teci cu apă, ii presezi, ii usuci, ţinutul de calcar, care influen­

Cu puţin timp în urmă mem­ In conducerea gospodăriei xecutiv al Sfatului popular raio­ ii arzi in cuptor — şi gata că­ ţează asupra absorbţiei de apă.
brii gospodăriei colective din nal Hunedoara, care nu a aju­ rămida sau ţigla. Perioada de iarnă va ti folo­
Sîniamdrei, raionul Hunedoara, colective—oameni cinstiţi tat consiliul de conducere al
au avut adunarea generală de G.A.C. din Sintandrei in activi­ Lucrurile nu stau insă tocmai sită pentru complectarea liniei
sfîrşit de an în care au discu­ şl buni gospodari tatea sa. Nici Comitetul raional aşa. Iată, de pildă, cazul ţigle­ tehnologice cu utilaj nou. Tot­
tat despre telul cum s-a muncit de partid Hunedoara, nu a acor­ lor produse de fabrica din Sîn­ odată, conducerea -fabricii e da­
int1cadrul gospodăriei in cursul dat colectiviştilor din Sintandrei timbru. O serie de beneficiari toare să organizeze revizuirea
anului trecut şi au dezbătut şi sprijinul necesar. Deşi ei au se- s-a'u plîns de calitatea lor. şi repararea utilajelor existen­
aprobat planul de producţie pe zisat lipsurile vechiului consi­ „Sint gelive11 — spun construc­
anul 1958. liu de conducere şi ale fostului torii. Ceea ce înseamnă că au te, pentru a preveni defecţiu­
preşedinte, cerind totodată spri­ pori prin care se îmbibă cu nile mecanice în timpul ex­
In adunarea generală s-a su­ apă ; şi dacă vara nu-i necaz, ploatării şi a asigura prelucra­
apoi iarna, această apă în­ rea corectă a produselor.
bliniat că datorită hărniciei cu înfiinţeze o fermă de gîşte şi lui consiliu de conducere. Ei peste 70.000 lei, adică peste 40 jinul comitetului raional să în­ gheaţă, îşi măreşte deci volu­
care au muncit majoritatea co­ să mărească numărul celorlalte au arătat că ţaţă de posibilită­ la sută, reprezintă cheltuieli de drepte situaţia, totuşi n-au fost mul şi ţigla crapă. Rină in prezent, modul defec­
lectiviştilor în anul 1957, s-au ţile economice de care dispune producţie. Acest fapt a contri­ ajutaţi în această privinţă. tuos de manipulare a ţiglelor
obţinut rezultate cu care gos­ animale. gospodăria (teren fertil, anima­ buit la scăderea veniturilor co­ Care-i cauza ? O poate dove­ de la presă la uscătorie şi apoi
podăria se poate mindri pe le de rasă, etc.) rezultatele pu­ lectiviştilor. Dacă banii plătiţi Discuţiile purtate de colecti­ di orice analiză de laborator a la cuptor a determinat creşterea
drept cuvînt. Producţia medie Din vinzarea cerealelor şi de teau fi mult mai mari, valoarea braţelor de muncă dinafară ar vişti şi hotăririle luate în adu­ materiei prime folosite in pro­ procentului de rebuturi şi folo­
la ha. a fost, de pildă, Ia grîu la termele de animale s-a rea­ ziiei-muncă putea ti mult mai îi fost repartizaţi colectiviştilor narea generală sînt o mărturie cesul de fabricaţie. Argila nu-i sirea nesatisfăcătoare a munci­
de 2.224 kg., iar la porumb de lizat în anul trecut un venit ridicată dacă consiliul de con- pentru zile-muncă, atunci ei ar că a crescut mult maturitatea bine preparată, şi in masa ei torilor auxiliari. Va trebui să
5.524 kg. ştiuleţi. Ca urmare bănesc de peste 170.000 l?i, pu- fi primit in Ioc de 3 lei, 10 lei şi conştiinţa politică a acesto­ rămîn bulgări mici. Adaosurile se ia măsuri de îndreptare a si­
s-au putut împărţi colectivişti­ tindu-se împărţi astfel cîte 3 »i la zi-muncă. Acest venit bă­ ra. Această concluzie poate ti de degresare nu-s nici ele bi­
lor cîte 5,5 kg. grîu, 10 kg. po­ lei la zi-muncă. Banii primiţi nesc i-ar ti cointeresat să par­ trasă din faptul că ei s-au o- ne dozate. Amestecul nefăcin- tuaţiei, prin raţionalizarea şi
rumb, şi însemnate cantităţi de la zi-muncă, precum şi canti­ ducere s-ar ti preocupat pentru ticipe cu şi mai mult elan la rientat just cind au ales noul du-se uniform, la uscare şi la complectarea mijloacelor de
alte produse la zi-muncă. Din tăţile însemnate de produse pri­ a mobiliza pe toţi colectiviştii muncile din cadrul gospodă­ consiliu de conducere. In aces­ ardere apar tensiuni interne şi
recoltele obţinute în anul trecut, mite de colectivişti, au dus la să participe la lucru în cadrul riei. ta au fost aleşi oameni cinstiţi, apar porozităţile. transport interior.
colectiviştii au valorificat, pe ridicarea nivelului de viaţă al gospodăriei colective. cu dragoste nemărginită faţă de
bază de contract, importante acestora. Colectivistul Petru Adunarea generală a tras cu gospodărie, cei mai harnici şi Vina nu-i decit in parte a Pentru ca odată cu primăva­
cantităţi de cereale. Astfel s-au Ocoş a primit la sfîrşitul anu­ In discuţiile lor mulţi colec­ tărie Ia răspundere pe tov. An- mai pricepuţi colectivişti. tehnicienilor şi maiştrilor însăr­ ra, campania de producţie să
vîndut statului 4.000 kg. grîu, lui trecut peste 3.000 kg grîu, tivişti cum sint Maria Ardean, dreşel Stelian, fostul preşedinte cinaţi cu controlul calităţii pc
4.500 kg porumb, 7.600 kg car­ peste 6.000 kg porumb, 4.000 Eleonora Băda, Juja Băda, Pa- al gospodăriei colective şi pe Noul consiliu de conducere faze de producţie. Există şi o înceapă din plin, e nevoie să
kg cartofi, 200 kg zahăr, însem­ vel Ursu şi alţii, au criticat cu ceilalţi membri ai consiliului de va trebui să înveţe din lipsu­ greutate obiectivă, care constă se macereze suficientă argilă şi
tofi, precum şi însemnate can­ nate cantităţi de alte produse, asprime lipsurile vechiului con­ conducere pentru aceste lipsuri. rile scoase la iveală de aduna­ in condiţiile tehnologice nesa­ să se pregătească un stoc de
tităţi de alte produse. precum şi suma de 1.850 lei. siliu de conducere manifestate Mulţi colectivişti au arătat că rea generală, să caute să le în­ tisfăcătoare în care se lucrează. cel puţin 50 vagoane de nisip.
Tovarăşul Vasiu Adam a pri­ în ce priveşte organizarea mun­ tov. Andraşel nu lua in seamă lăture din rădăcini şi să lupte
Au fost obţinute rezultate mit de asemenea 2.222 kg grîu, cii şi gospodărirea avutului ob­ propunerile juste ale colectiviş­ necontenit pentru întărirea or- De aceea, in urma studiilor Realizarea tuturor acestor o-
frumoase şi în ce priveşte dez­ 4.040 kg porumb, peste 2.000 ştesc. Ei au arătat că in cursul tilor, căutînd să-şi impună în­ ganizatorico-economică a gos­ tăcute de specialişti, Departa­
voltarea sectorului zootehnic. kg cartofi, 121 kg zahăr, 15 anului 1957, în loc. ca munca totdeauna punctul lui de vede­ podăriei colective. Una din sar­ mentul Materialelor de Con­ biective cere din partea colec­
Gospodăria are în prezent o kg lînă, 1.212 lei, precum şi să fie bine organizată pe echi­ re. El a încălcat principiul con­ cinile principale care stau în ţa­ strucţii a hotărît unele măsuri tivului întreprinderii o muncă
fermă cu 6 vaci de lapte, o alte produse. Venituri asemănă­ pe şi ca fiecare colectivist să ducerii colective şi a căutat să ţa noului consiliu de conducere care vor trebui să ' ducă în cel
fermă cu 6 scroafe îătătoare, o toare au .primit toţi colectiviş­ aibă sarcini precise, consiliul dezinformeze in mod sistematic este aceea ca, pe lingă preocu­ mai scurt timp la îmbunătăţirea susţinută, iar- apoi o grijă con-
fermă cu 235 capete oi, mai are tii care au lucrat cu hărnicie de conducere a mers pe linia pe colectivişti. Ba mai mult, ma­ pările pentru realizarea planu­ calitativă, ca şi la creşterea iinuă pentru valorificarea noi­
7 cai de muncă, precum şi al­ în gospodăria colectivă. de a angaja braţe de muncă nevra bunurile gospodăriei şi lui de producţie şi a altor pro­ producţiei de ţigle la Sîntim­
te animale tinere. Pentru adă- dinafară, cărora li s-a plătit a- banii, după bunul său plac, în­ bleme, să se preocup'e neîncetat bru. lor condiţii de lucru. Măsurile
postirea acestora, în anul tre­ In discuţiile purtate în cadrul proape 30.000 iei numerar şi câlcind regulile financiare. Toa­ pentru atragerea de noi fami­ preconizate, ca şi cele ce urmea­
cut, a fost construit un grajd adunării generale, colectiviştii produse în valoare de peste te acestea i-au nemulţumit pe lii de ţărani muncitori m gos­ In priniul rînd, se va da cea ză încă să fie luate pentru a-
în care încap mai mult de 25 nu s-au ferit să scoată la i- 15.000 lei. Folosirea braţelor bună dreptate pe colectivişti. podăria colectivă. mai mare atenţie preparării meliorarea uscătoriei, a cupto­
capete bovine. In planul de pro­ materiei prime. In carieră va fi rului, a transporturilor interi­
ducţie pe anul 1958, colectiviş­ veală şi o serie de lipsuri, ca­ de muncă dinafară, a dus la o Lipsurile scoase la iveală în ALEXANDRU OLARU instalat un dezintegrator pen­ oare şi a liniilor tehnologice,
tii au hotărît să mărească ter- adunarea generală se datoresc tru rfiărunţirea argilei, care a- vor putea face ca fabrica din
re s-au manifestat în cadrul creştere exagerată a cheltuieli­ şeful serviciului G.A.C. şi întovă­ poi va ti macerată pentru a-şi
mări plasticitatea. Nisipul, care Sinlimbru să-şi dubleze produc­
gospodăriei şi care, in cea mai lor "de producţie. Din cei pes­ răşiri din secţia agricolă ţia de ţigle ţaţă de cea pla.niti*
se utilizează ca degresant in cată în 1958. Aceasta va însem­
te 170.000 lei venit bănesc,
na o mai bună aprovizionare a
şantierelor de locuinţe din re­

giune, ca şi creşterea vînzării
materialelor de construcţie pen­

rfia de vaci Ia 10 capete, să mare parte, se datoresc vechiu­ realizat în cursul anului trecut, în mare parte şi comitetului e- a sfatului popular regional tru populaţie.

O. DORIAN!