Page 33 - 1958-02
P. 33
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA! In cinstea a-
legărilor de de
putaţi in sfatu
rile populare,
care uor avea
loc la 2 martie,
colectivul de
muncitori de la
Filatura Lupeni
M M I ALCOMITETULUI REGIONALP.M.8; desfăşoară o vie
activitate in pro
ducţie. între
cerea socialistă
Anul X Nr. 981 Marti 11 februarie 1958 4 pagini 20 bani a cuprins majo
ritatea muncito
rilor care dau
din ce in ce
Candidaţi ai F D PCandidaţi aiF.D.P. mai multe pro
duse peste plan.
Printre frun
taşii fabricii se
află şi tînăra
Maria Bildea
în mijlocul alegătorilor care lucrează I
la secţia depă
La sf at ca a l e g ă t o r i i nat. Datorită ¦ Campania de primăvară
sirguinţei şi priceperii de
care dă dovadă ea, îşi depă să ne găsească temeinic pregătiţi
şeşte zilnic norma cu 60-70
la sută. Colectiviştii din Pricaz cimp aproape tot gunoiul de
In clişeu: Utemista Maria
Bildea, în plină activitate.
x NICOLAE TR1FAN, ¦ Luncoiul de Jos, este un sat satele aparţinătoare, ca Lunco nă, facem şi şcoală, cum au Zi de producţie mărită Membrii gospodăriei colecti grajd. După un calcul făcut, ei
de munte. Cum e şi firesc, ca iul de Sus, au fost construite o fost făcute şi celelalte. ve din Pricaz fac intense pre au transportat pînă acum aproa
X ŞGful depoului C.F.R. Teiuş, candi- ¦ sele sînt răsptndite la poalele şcoală şi un local pentru coope In ziua de 7 februarie, cînd gătiri pentru campania de pri pe 40 vagoane bălegar la cîmp.
dealurilor ce-1 înconjoară. Ca rativă ; în satul Stejerel, cămi — Apoi aşa zic şi eu — vorbi la mina Lupeni s-a organizat o Peste cîteva zile vor termina a-
X dat în circumscripţia electorală co- ¦ în majoritatea satelor noastre, nul cultural este ridicat în ro Rusalim, luminîndu-se la faţă, zi de producţie mărită, în schim măvară. Reparaţiile maşinilor şi eeastă Importantă lucrare şi vor
la fiecare pas întîlneşti şi aici', şu, iar la Podele este pregătit că doar înainte vreme cînd mai bul I s-a dat mai mult cărbu uneltelor agricole sînt în toi.
$ inunală nr, cîte un lucru nou. Clădiri, străzi tot materialul pentru începerea veneau pe la noi oameni de-ai ne decît prevedea planul după Au fost pregătite pînă acum începe pregătirea răsadniţelor.
amenajate şi altele ce-ţi atrag construcţiei căminului cultural. lui Maniu, eu n-am auzit din cum urm ează: sectorul I 23 seminţele de legume şi zarza Colectiviştii din Pricaz vor ca
imediat privirea. Pe drum, di Toate au fost făcute din auto- gura lor măcar o vorbuliţă des tone, sectorul I B 37 tone, sec vaturi, sămînţa de ovăz şi cea
<?<<*s• mineaţa, la ora 15, sau seara, impuneri şi prin munca cetăţe pre şcoală, dar mite de alte pă torul V sud 61 tone. de cartofi. în primăvara aceasta să însă-
?¦4«*¦•j întîlneşti oameni cu cunoscute nilor. Casele astea noi, în nu suri de-ale noastre. Veneau, ţi
¦¦<* le căşti metalice — minerii. măr de 17, sînt tot în anii a- neau un discurs şi cu asta bas- In mod deosebit s-au eviden Important este şi faptul că mînţeze în mustul zăpezii, aşa
<¦<¦¦•• Pleacă sau se întorc de la lu ceştia construite. ta. Iacă, acuma deputaţii pe ţiat brigăzile conduse de mine colectiviştii au transportat la
¦¦¦o cru. Despre oamenii aceştia, care-i propunem şi-i alegem, ne rii Ladislau Feher, Alexandru după cum i-au îndrumat agro
despre noul care mi-a atras pri ...In sală a intrat un om de ascultă păsurile, ne îndrumă, ne
* TRAIAN FARCAŞ, virea la intrarea în sat, mi-a statură potrivită, vioi, să tot fi ajută, se sfătuiesc cu noi. Asta-i Foszto ele la sectorul I, brigada nomii. 0
fost dat să aflu la o întîlnire a avut vreo 40 şi ceva de ani. Era într-adevăr treabă de deputat!
% secretar al Comitetului comunal de ¦ cîtorva candidaţi, ce a avut loc Dud Rusalim din satul Du- minerului Ladislau Coş de la La G.A.S. ApoSus
la „Casa alegătorului" din sat. deşti. T. O. sectorul I B.
t partid Teiuş, candidat în circum- ţ Erau de faţă tov. Otilia Pîr- reparaţiile sînt pe terminate
vuică, candidată în circumscrip — Tovarăşi — se adresă el
l scripţia electorală comunală nr. 15. ţia regională nr. 20, Lazăr Au celor de faţă — m-am tot gîn- In înlîmpinarea aniversării Pînă în prezent s-a revizuit de cîmp. s-a stabilit planul de
rel, candidat în circumscripţia dit cum am putea să dăm co şi reparat întregul utilaj nece culturi pe secţii, trupuri, sole
comunală nr. 20-Dudeşti, Groza piilor din satul nostru un lăcaş glorioaselor lapte mmicliorcşfl sar campaniei de primăvară, cu şi plante premergătoare.’ S-au
Andron, preşedintele sfatului lo de învăţătură. Şi fiindcă sînteţi excepţia a trei tractoare,, a că
cal, candidat în circumscripţia aci am venit să vă cer sfatul D IN FEBRUARIE T 933 ror reparaţie este executată în transportat 900 tone de-bălegar
şi ajutorul. Eu, ca pentru înce proporţie ele 75 la sută. Repa S-au asigurat seminţele pentru
comunală nr. 1 şi Trifan Maria put, am donat satului terenul pe raţiile vor fi terminate J u 15 semănat din producţia proprie
candidată în circumscripţia ra care vreau să se ridice şcoala februarie,. cu 5 zile înainte de şi repartiţii. Seminţele au fost
ională nr. 42. Din discuţie în şi oi mai contribui şi cu munca, termenul planificat., In sectorul selecţionate şi probele trimise
discuţie, tov. Groza Andron a şi alături de mine tot satul. ia laborator.
trecut la înşiruirea realizărilor Aşa-i, Aurele ? — se adresă el
obţinute în anii de democraţie candidatului din circumscripţia In sectorul legumicol s-a re
populară. Cu modestie în glas* nr. 20 Dudeşti. parat utilajul necesar răsadni
dar cu mîndrie în priviri, el, a ţelor. Pentru sectorul viticol
înşirat, rînd pe r-înd, ceea ce cu — Aşa-i 1 confirmă cel între s-au asigurat prin contractări
cîteva ore înainte îmi atrăsese bat. 330.000 araci, iar în prezent se
privirea. execută gropile pentru corriplec-
— Fonduri din autoimpunere tarea golurilor în vii. Au fost
— Uite colo, spunea candida mai sînt, interveni în discuţie desfundate 2 ha. pentru pepi
tul, a fost terminată o mîndreţe tovarăşa Trifan, voinţă, dragos niera viticolă. Atît la sectorul
de cămin cultural, mai departe te de muncă avem, aşa că tova legumicol, cit şi la cel viticol,
e noul local al cooperativei, in răşe Rusalim, om chibzui şi,
cînd toate ne vor fi la îndemî- au fost repartizate sarcinile pe
secţii, trupuri şi parcele.
MARIA FOŞTOC, Colectiviştii şi ţăranii muncitori din Se lărgeşte sectorul
¦ secretara întovărăşirii agricole nr. socialist din agricultură
«¦ 2 Teiuş, candidată în drcumscrip-
• fia electorală comunală nr. 5. Acum cîteva zile, trecînd prin Ilia,
«?> Mărtineşti s-au înfilnit cu candidatul lor ne-arn nolat datele înscrise în gra
ficul expus pe stradă, privind înflo
<*> Sala Căiiiinului cultural din Măr- şi au fost săpate fîntini pentru apă Peste cîteva minute, tiiecanicul Eugen Ivan de la depoul C.F.R. Teiuş va pleca la drum. Înainte de a rirea comunelor şi satelor în anii de
tinesti — plină pînă la refuz — a potabilă. Pe lingă aceste realizări face acest lucru el ia în primire locomotiva de la revizorul Nichifor Pîrcă. democraţie populară. Azi am frecut din
fost locul de întîlnire a alegătoriloi mai sînt încă multe altele, pe care Io nou prin Ilia. Pe masa iov. preşedin
din circumscripţia electorală regiona cunoaştem cu toţii. In cinstea zilei de 16 februarie, Eugen Ivan şi-n luat angajamentul să facă însemnate economii de com te al comitetului executiv al sfa
lă nr. 50, cu candidatul pe care l-au tului popular raional am găsit un
propus pentru alegerile de la 2 mar Tov. loan Moloţi a asigurat de a- bustibil. nou grafic, l.-am notat. Cel de acum
tie — tov. Samoilă Momeu, secretar setnenea candidaţii F.D.P. de întreaga cîteva zile, este depăşit.
IULIAN PICOŞ, al Comitetului regional de partid Hu simpatie a oamenilor muncii şi a so
nedoara. licitat sprijinul celor care la 2 martie Cîteva cifre: In raion există acum
o preşedintele întovărăşirii agricole <> vor fi aleşi deputaţi, pentru ca în co c r o n ic ă c e f e r is t ă patru gospodării agricole colective cu
După ce tov. Samoilă Momeu, candidat muna Mărtineşti să fie introdus cu 140 familii şi 446 ha. Pe raza raio
¦ „30 Decembrie" Teiuş, candidat .în o al F.D.P., a vorbit despre realizările re rentul electric. nului s-au înfiinţat 87 întovărăşiri a-
gimului nostru, tov. Serafim Drăgan, gricole, constituite din 4.134 familii
.<> circumscripţia, electorală comunală o candidat în circumscripţia raională, a Posibilităţi pentru realizarea acestui PRIN ÎNGRIJIREA ATENTĂ ECONOMII MAPI, PREŢ DE ce lucrează 3.333 ha. întovărăşirea
scos în evidenţă realizările obţinute în lucru există. Avem consimţămîntul A LOCOMOTIVEI.., COST REDUS... „Pămînt desţelenit" din satul Teiu
nr. 18. raionul Orăşiie şi în comuna Măr- cetăţenilor că vor efectua mare parte de echipele complexe de la revi numără 61 de familii şi este cea mai
lineşti. din lucrări c a : tăierea şi fasonarea ...mecanicii Paul Erdei şi Cor zia de vagoane din staţia Si- ...au realizat mecanicii, fo tînără, are doar cîteva zile. Pe lîngă
lemnelor, transportul şi plantatul stîl- nel Popa, fochiştii Vasile Bo- meiia-Că-lători. Numai în cursul chiştii — întreg personalul de-- întovărăşirile agricole mai sînt în ra
Printre cei care au luat cuvîntul ta pilor, precum şi parte din contribuţia dea si Alexandru Neamţu, de pe lunii ianuarie au fost reparate poului de locomotive din Sime ion 30 întovărăşiri zootehnice numă-
această adunare a fost şi tov. Maria bănească necesară acestei lucrări. locomotiva cu seria 230.192, de 254 vagoane-clasă şi 30 vagoa- ria. Valoarea economiilor reali rînd 1.183 familii şi 5.496 ha. păşune.
Ripoşan, care a spus printre altele: la depouf C.F.R. Simeria, au ne-iîiarfă. In executarea acestui zate la combustibil în anul tre Graficul din biroul comitetului execu
„Aşteptăm cu bucurie ziua de 2 mar Au mai luat cuvîntul şi alţi tova depăşit parcursul între două re gen de reparaţii se evidenţiază cut, prin reducerea consumului tiv al sfatului popular raional tre
tie, pentru a da votul nostru celor răşi printre care şi colectivistul Petru paraţii generale cu 39 la sută, lăcătuşii de revizie loan Bălan, specific cu 4,97 la sută, este de buie modificat de la o zi la alta.
mai buni fii ai poporului, pe care i-am Bucur care a scos în evidenţă unele adică cu încă aproape o jumă Vladimir Guţiu, Viorel Irimie, In comuna Bretea Mureşană nn nu
propus candidaţi ai F.D.P. împreună succese pe linia cooperativizării agri tate de normă. FIorica Andrecv, tîmplarul loan 915.530 lei. Preţul de cost a măr de 65 familii şi-au depus cereri
vom porni la drum pentru a obţine culturii, criticînd în acelaşi timp lip Micl-ea şi lăcătuşii de întreţine fost redus cu 6,67 la sută, s-au pentru înfiinţarea unei noi întovără
noi realizări. Ce am făcut pînă acum sa de preocupare manifestată de sfa REPARAŢII FĂRĂ DETAŞARE re Teoiil Butaş şi Viorel Mariş. şiri agricole.
in anii regimului dcmocrat-popular, ve. tul popular în privinţa băii populare, DIN TREN... realizat economii in valoare de
dem cu toţii. In sat nu mai avem care deşi are (oală instalaţia, a fost 709.000 lei. S-a inaugurat
nici un analfabet, au fost renovate 2 transformată în magazie pentru lemne
ADRIAN cămine culturale (la Mărtineşti şi Jc- ...sînt efectua o întovărăşire
ledinţi), iar în satul Măgura s-a con In încheierea adunării, tov. Samoilă te cu mult simţ
t secretar al Sfatului popular comu- % struit un cămin cultural. Momeu, candidat în circumscripţia re de răspundere agricolă ,y
gională nr. 50, a asigurat pe alegători şi operativitate
¦ nai Teiuş, candidat în circumscrip- % In satul Mărtineşti există un dis de deplina colaborare per.lru a rea In ziua de 6 februarie f-a
pensar medical unde oamenii mundi liza şi alte lucruri bune în comuna inaugurat în comuna Cîlnic, ra-j
Z fia electorală comunală nr. 12. L se bucură de toată îngrijirea sanitară. Mărtineşti. ionul Sebeş, o- întovărăşire a-
Numai în anul 1957 au fost reparate grieolă, în care au intrat 51 fa
Cetăţenii au vizionat apoi un bogat
drumurile pe distanţe destul de mari şi variat program artistic prezentat de
artişti amatori din Cugir.
N. C.
P E N T R U P R IE T E N IE milii cu o suprafaţă de 45,58
ha.. ¦ .
¦ Ţăranii- muncitori. loan Dăn-
Din cartierul ceangăilor prieteneşte.. S-au simţit ca rectorului de . şcoală din Programul, bine pus la cilă şi Gheorghe Dicain au in
şi pină in Sintuhalm ,. să trat cu întreaga suprafaţă de te
tot fie. vreo 4 km. Cartierul acasă. După program, ro- Sintuhalm, iov. Teodoreşcu, punct a început cu un c u -' ren. ce-O posedă.
e locuit ele maghiari iar
Sintuhalmul de romîni. A- mînii şi maghiarii s-au în a luat. de asemenea parte vint al tovarăşului Teodo-' F. CH1RUŢA
parţin cu toţii oraşului De
va. In cartierul • ceangăilor cins la joc, pînă-n zori. la pornirea activităţii că rescu, care a vorbit de pr.ie- corespondent
activitatea culturală se des
făşoară la căminul „Petofi Vizita trebuia întoarsă. minului. tenia celor două naţionali-
Sondor“ iar la Sintuhalm,
in căminul „Ion Creangă". Cei clin Sintuhalm¦n-aveau Aşa . a . început munca, ¦făţi, apoi de alegerile din _C__O___M U N I C A T 4il»
Un schimb de- experienţă
încă formaţii artistice. S-a prin luna decembrie. 2 martie. Despre alegeri a -------------------- ;----------------;
intre aceste două cămine născut peste tot întrebarea : — Să întoarcem acum vorbit în limba maghiară
culturale n-a existat pină „Ce ne facem? Nu putem şi pro}. Francisc lânosi. j Plenara Comitetului regio- ¦
in toamna lui 1957. rămine datori vecinilor." prietenilor vizita — spu
neau tovarăşii din condu Profesorul ¦Aurel Doroga \ t nai U.T.M., ce a avut loc în *
S-au gindit intîi locuito Şi au pornit la treabă to- cerea ..căminului cultural -şi-a.pregătit bine-corul. Cor
rii din ceangăi să-i vizite varăşii din Sintuhalm.'Au „Ion Creangă". ¦ . ... • * ziua de 7 februarie 1958, a ?
ze pe vecinii lor. Cu toate
formaţiile artistice ale că primit ajutor de la comite- Şi-au venit sîntuhălmenii ¦pe patru vocii Printre tineri I" hotărît convocarea Conferi n- *
minului s-au dus la Sin- ţei regionale U.T.M. pentru *
tulialin cu ocazia lui 7 No tul orăşenesc de partid şi la Deva, cu ¦un- autobus,, sint-si"căsătoriţi Ţăranul zilele de 15—16 februarie*
iembrie. Au fost de la Secţia de invăţămint inskara iui F februarie.- Au — ^ $ f c 6rghe )g n a _ 4 1958, orele 8, la Hunedoara,*
si cultura a sfatului popu- adus cu ei si reflectoarele . . • . în sala Teatrului Muncitoresc, •
iar orăşenesc: Au .prim it şi' făcute de utemvstul Glieor- Piăpa şt ţărancei mptict oare^
cu acest prilej se va analiza l
un dirijor de cor, pe firof. ghe Şerbcin al lui Duca. Maria- Şerban, sînt coriştii ţ activitatea Comitetului regio-î
Aurel Doroga. Organizaţiile Au fost ¦primiţi cu ace- cei mai inimoşi. Armonios Povestea cu Făt-Frumos, care a învins în luptă pe zmeul-cel rău, este ascultată cu î nai U.T.M. şi se vor alege t
multă atenţie de copii. Ea le insuflă curajul şi dîrzenia de a învinge răul.
de bază P.M.R. — săteas- eaşi simpatie. Sala căininu- GH. lu pa n J noile organe. t
In clişeu: La o oră de basm, tovarăşa educatoare Maria Pintecan, cu un grup de
că şi din întovărăşire — lui „Petofi Sănclor", s-a __________________ copii la căni inul săplămîoal. al Combinatului siderurgic Hunedoara, citind o poveste. comitetul; regional î
au pus umărul. Familia di- umplut de spectatori. (Continuare In pag. 3-a) U.T.M, î
> ( : i i f t i » « o i i t j i , « •-« i c »-• e • , ’i