Page 34 - 1958-02

Pag. 2
în
întîmpinarea
alegerilor
In raionul Brad se desfă­
şoară numeroase acţiuni cu ca­
racter obştesc, la realizarea că­
rora participă majoritatea ale­
gătorilor. Demne de amintit sînt
acţiunile întreprinse la îndem­
nul candidaţilor în comunele
Mesteacăn, Ţărăţel, Băiţa şi în
satele Că.!«măreşti, Corindeşti şi
Lunca. La Mesteacăn şi fără*
ţel, de pilda, la chemarea can­
didaţilor ioan Fărău, Florea
Mihoc şi Cornel Şerban, au răs­
puns, 150 cetăţeni, care au mun­
cit la deschiderea unui nou
drum şi la repararea a trei po­
deţe pe Valea Şteaului.
In satele Călămăreşti, Corin­
deşti şi Lunca, candidaţii A.
Dineş şi Constantin Corinda au
antrenat 130 cetăţeni pentru
transportarea stîlpilor, materia-
lelor şi făcutul gropilor în ve-
derea electrificării. La Curechi,
se executa ultimele lucrat, pen-
tril ca în preziua alegerilor să
se aprindă în sat lampa Iui despre realizările regimului de-
îlici. mocrat-popular. Au mai luat cu-
A g ita to r u l
Totul a pornit de la o sem­
nătură pe care tînărul Victor
Olteanu din comuna Intregalde,
raionul Alba, a aşternut-o pe o
declaraţie dată la o instituţie
din oraşul Alba Iulia. Lingă el,
se mai aflau atunci încă 20 de
tineri din comună, precum şi
tov. Maftei Haţegan, preşedin­
tele sfatului popular comunal
Cînd preşedintele văzu semnă­
tura lui Olteanu îi zise:
— Măi, da faină semnătură
ai. Semnătură de ministru. Se
vede că şti carte bună.
Ceilalţi tineri îşi dădură coa­
te, erau parcă invidioşi că pe
ei nu i-a lăudat preşedintele.
Olteanu se simţi însă mîndru.
El adăugă :
— Apoi, mulţam vremurilor
de azi, că altfel mă uitam la
declaraţia asta ca viţelul la
poarta nouă.
Toţi cei de faţă începură să
rîdă. Apoi, în frunte cu pre­
şedintele, se îndreptară spre
staţia I.R.T.A. Dar, spre ghinio­
nul lor, cursa plecase. Şi cum
alta nu mai era spre comuna
Intregalde, pînă a doua zi,
preşedintele interveni pe lîngă
conducerea staţiei să le pună
la dispoziţie o altă maşină.
Nu trecu mult şi cei 20 de
tineri, împreună cu preşedinte­
le, erau gata de drum, în cursa
nr. 25.812. Au pornit.
Discuţiile glumeţe ale tineri­
lor se învîrteau şi aici tot pe
seama semnăturii lui Olteanu.
Preşedintele interveni :
— Ei... văd că aveţi chef de
vorbă. Apoi dacă e aşa, vreau
şi eu să vă spun cîteva lu­
cruri.
Se adresă mai întîi lui Con­
E d u c a to a re a
Tovarăşa Ileana Virtaciu este edu­
catoare la grădiniţa de copii din ora­
şul Brad. Femeie pricepută şi bună
pedagogă, se bucură de stima şi în­
crederea cetăţenilor. A depus muncă
susţinută cu femeile, organizînd
cercuri de citit în mai multe circum­
scripţii. Acţiunile obşteşti întreprinse din Brad, au propus-o pentru a treia
de sfatul popular orăşenesc la care
au fost mobilizaţi cetăţenii s-au
Peratru a p a tra oară
Pe comunistul Avram Borza, cetă­
ţenii oraşului Brad îl cunosc de mul­
tă vreme ca pe unu! 1ce a muncit in­
tens pentru înfrumuseţarea oraşului,
pavarea mal multor străzi şi pieţe,
îndiguiri, extinderea curentului elec­
tric etc.
Cetăţenii din cătunul Dealul Raco-
P r o f e s o r şs g o s p o d a r
In clasă elevii urmăresc cu multă
atenţie explicaţiile profesorului lor.
Fiecare cuvînt spus de profesor cau­
tă să-l memorizeze, să şi-l întipăreas­
că mai bine in minte. Profesorul Ma­
tei Todoran, un tînăr inimost expli­
că elevilor cu multă răbdare şi grijă
o lecţie de fizică.
'Aşa l-am cunoscut pe unul din can­
didaţii F.D.P. în alegerile diri 2 mar­
tie. Profesorul Matei Todoran a fost
propus candidat în circumscripţia e-
’.eclorală regională nr. 72. Nimeni din
comuna Pianu de Sus nu a avui vreo
obieefiune, dimpotrivă au spus numai
cuvinte de laudă.
In munca sa de profesor; şi secretar
De vorbă ca alegătorii
Toma Silvia, candidată în
circumscripţia electorală raiona­
lă nr. 29 s-a întîlnit cu alegă­
tori] din satul Boz, raionul Ilia.
Aici au participat peste 100 de
cetăţeni care au ascultat cu
mult interes expunerea făcută
de candidată privind realizările
obţinute în anii puterii populare,
Activitate rodnică
La „Casa alegătorului" clin
Apoldu de Sus, amenajată ¦cu
mult gust, se desfăşoară o ac-
tivitate rodnică. Joi, 6 februa-
ne, s-au adunat peste 40 femei
dirf ?“se circumscripţii electo-
meJ r i /„ mmitetal
raional al femeilor, a vorbit
d in
stantin Crişan, din satul Nodu-
leşti 5
— Ne-ai cam făcut de ruşine
cu răspunsul dat la instituţia
unde am fost, despre alegerile
de la 2 martie. Uite cum tre­
buia să răspunzi...
Preşedintele începu să înşi­
ruite o serie de fapte şi oameni.
Tinerii ascultau cu atenţie.
— In satele Sfîrcea şi Dea­
lul Geoagiului din comuna noa­
stră — a spus preşedintele —
s-au construit în ultimul timp
prin autoimpunere şi muncă vo­
luntară două şcoli noi, la con­
struirea lor au adus un aport
preţios deputaţii David Macovei
şi Gherasim Tecşa care, acum,
sînt din nou propuşi candidaţi
de deputaţi. Avem de asemenea
o întovărăşire zootehnică, unde
au intrat 70 de familii cu 400
de oi. S-a pietruit drumul Flo-
reştiului pe o lungime de 1.800
m., iar pe ambele părţi ale lui
s-au săpat şanţuri pentru scur­
gerea apei. In circumscripţia e-
lectorală comunală nr. 6, unde
a activat tov. Ioan Clamba,
care acum este propus pentru
a treia oară candidat de depu­
tat, s-au construit două podeţe
în lungime de 15 m.l. Tot el
a mobilizat cetăţenii din cir­
cumscripţie la adunarea finului
pentru reproducători şi la con­
struirea unui pod în lungime
de 7 m.l. peste valea Gălzii. A-
vem în comună un cămin cul­
tural şi o bibliotecă sătească.
In adunările populare care au
avut loc în comuna noastră, am
mai propus să candideze în a-
legerile de la 2 martie pe to­
varăşii Ioan Nistor, N. Ana,
Victor Popa şi alţii... Ei, ce pă­
ii Frontulu
bucurat de succese în circum­
scripţia electorală în care tovarăşa
Ileana Virtaciu este deputată•
Pentru aportul ei şi pentru încre­
derea ce i-o poartă, cetăţenii circum­
scripţiei electorale orăşeneşti nr. 18
oară pe tovarăşa Ileana Virtaciu can­
didată de deputată în sfatul popular
orăşenesc.
ae i , — ce aparţine circumscripţiei e-
ieciorale nr. 6 a oraşului Brad — l-au
propus candidai pe tovarăşul Avram
Borza pentru dragostea lui faţă de
oameni, pentru sprijinul efectiv acordat
la introducerea curentului electric în
cătunul lor.
il comitetului comunal U.T.M., tov_
Matei Todoran. a fost mereu neobosit.
Pe tineri i-a mobilizat la diferite ac­
ţiuni In cadrul comunei. Elevii ciclu­
lui II sînt bine pregătiţi la discipli­
nele matematică şi fizică.
Un merit şi mai mare l-a avut tî-
nărul profesor Matei Todoran la con­
strucţia noului cămin cultural din
comuna Pianu de Sus, Ca secretar al
comitetului de cetăţeni pentru construc­ după altul — iar Şendruţ a intări de la mina Aninoasa —
ţia căminului, el a muncit pentru în­
casarea banilor din autoimpunere, la
procurarea d? materiale de construcţii
şi mobilizarea cetăţenilor la lucrările
căminului.
în ţara noastră. Totodată can­
didata a vorbit despre realiză­
rile înfăptuite în comuna Bră-
nişca şi în satul Boz.
In cadrul adunării au luat cu-
vîntul cetăţenii Tovică Manea,
Maria Curcă şi alţii, care au
făcut propuneri privind un te­
ren de păşunat şi înfrumuseţa­
rea satului.
viatul, tov. Gheorghe Stoico-
'jici, Jenica Chiriţă şi Elena Va-
siu, candidată de deputat in
sfatul popular raional. In ziua
de 7 februarie a început prelu­
crarea Manifestului F.D.P. atit
la Casa alegătorului, cit şi în
cele 27 cercuri de citit.
F. CHIRUŢĂ bot, raionul Orăştie, sînt prevăzute şi întîlniri ale candidaţilor F.D.P. cu
(de la subredacţia noastră
voluntară)
2 5 .8 1 2
rere ai despre acest răspuns ?
Tinerii se uitară unul la al­
tul în semn de aprobare. La
un moment dai, utemistul Vic­
tor Avram, ceru cuvîntul să
spună şi el ceva.
— Noi sîntem de acord cu
aceşti candidaţi, iar la 2 mar­
tie îi vom vota din toată inima.
Dar să nu uite şi de cerinţa
noastră, a celor din satul Nă-
cîrleşti, de a se construi şi la
noi o şcoală nouă. Noi vom
contribui cu bani şi cu muncă
voluntară. Se pune însă pro­
blema de a interveni pe la foru­
rile în drept pentru ca să fim
sprijiniţi cu unele materiale...
Şi acum vreau să vă întreb un
lucru. Cum este cu listele astea
că noi nu prea cunoaştem rîn-
duiala ; la 2 martie votăm pen­
tru a doua oară.
Preşedintele le spuse tineri­
lor că listele sînt afişate la sfa­
tul popular şi că ele trebuie
consultate de fiecare cetăţean.
Apoi le-a explicat felul cum se
fac întîmpinările pentru omi­
siunile de pe listele de alegători.
— Acum — a spus preşe­
dintele — pentru că cine ştie
cînd ne vom mai întîlni lao­
laltă, propun să mergem cu to­
ţii la sfat pentru ca fiecare să
verifice listele de alegători şi
să înştiinţeze despre acest lucru
şi familiile lor.
k primit sarcina să treacă de în­
Discuţiile dintre preşedinte şi
cei 20 de tineri din comuna In-
tregalde, au continuat pînă în
faţa sfatului popular. Aici au
verificat cu toţii listele de ale­
gători, apoi tinerii s-au îndrep­
tat spre casele lor.
I. MANEA
•y ¦
Un candidat al minerilor
Veteranii Aninoasei şi. mai a-
les cei care au. lucrat în mină,
îl cunosc pe tov. Andrei Coida
încă de prin 1939. Pe atunci
Şendruţ, cum îi spun cunoscuţii,
era un copilandru firav, n-avea
nici 14 ani, dar era ager şi pri­
ceput, aşa că in funcţia de cu­
rier al întreprinderii miniere se
achita cu cinste. Trei ani la rind
a muncit cu conştiinciozitate,
pentru un salar mizer, şi drept
mulţumire, după trei ani, Şen-
druţ, şi încă alţi copii curieri,
au fost discontaţi, Motivul n-a­
veau voie săT cunoască. Aşa că
Şendruţ a fost nevoit să se îna­
poieze din nou în satul buciu-
manilor să lucreze pe ici-colo,
pentru că in valea cu zăcămin­
te de cărbune, el nu-şi putea
ci.ştiga existenţa.
Abia in vara anului care a
adus lumină şi belşug în fiecare
colţ al patriei, in fiecare casă,
in vara neuitat ului „1944“ Şen­
druţ s-a reîntors ia mină, în-
cepînd să lucreze ca vagonetar.
De atunci au trecut zile nenu­ nr. 1 Piscu, nr. 2 Piscu şi la
mărate, luni in şir, ani unul alte lucrări de pregătiri şi îna­
crescut; a crescut în muncă se pot spune multe. Acestea au
si-n pricepere odată cu tot ce făcut ca la scurtă vreme tînărul
s-a înfăptuit în Republica noas­ tehnician să se numere printre
tră dramă. Şi iată că în toamna elevii Şcolii mişcării sindicale
anului 1951, pe porţile mari ale
Institutului de mine din Petro­
şani păşeşte cu încredere şi An-
drei Coida, tînărul care în cei - neşte cu cinste funcţia de pre­
DRVMUL SOCIALISMULUI
:j i .. , >
1 <' i ."
In programul de activitate al „Casei alegătorului" din comuna Şi-
alegătorii.
IN CLIŞEU: Tovarăşul Virgil Frîncu, directorul căminului cultural,
candidat în circumscripţia electorală raională nr. 29, stînd de vorbă cu un
grup de alegători.
Agitatorii popularizează Manifestul
Consiliului raional al F. D. P.
La Complexul C.F.R.
Teiuş-Coşiariu
Popularizarea Manifestului dat lor regimul de democraţie
Consiliului regional al Frontu­ populară, despre condiţiile tot
lui Democraţiei Populare, în rîn-
dul muncitorilor ceferişti, con­
stituie o preocupare, de seamă a
organizaţiilor de bază. In acest
scop, în ziua de 7 februarie, Co­
mitetul de partid al Complexu­
lui C.F.R. Teiuş—Coşiariu a or­
ganizat o şedinţă la care au par­
ticipat agitatori şi propagan­
dişti. Cu acest prilej a fost pre­ au pornit spre cantină. Cei din
lucrat Manifestul Consiliului re­
gional al Frontului Democraţiei
Populare, precum şi materialul gitatorului Ioan Stanciu, care
CIFRE ŞI FAPTE - Din rea­
lizările regimului democrat-
popular în ţara noastră şi în
regiunea Hunedoara.
Agitatorii şi propagandiştii au
dată la popularizarea conţinu­ al Frontului Democraţiei Popu­ legat sub o basma, a traversat
tului Manifestului şi a realiză­ lare.
rilor înfăptuite în anii puterii
L A C I T E V Apopulare.
In zilele care au urmat agi­
tatorii au şi trecut la populari­
C A S Ezarea Manifestului Consiliului
regional a! Frontului Democra­ »
ţiei Populare. In timpul liber,
grupuri de muncitori, strînşi în
jurul agitatorilor Martin Hulea,
Ioan Bălosu, Spiridon Jurju şi
alţii, ascultă cu interes chemă­
rile Consiliului regional al
Frontului Democraţiei Populare,
iau cunoştinţă de prefacerile ce
au avut Ioc în ţara noastră şi
în regiunea Hunedoara în anii
de democraţie populară.
Cunoscînd realizările obţinu­
f opuiare
şapte ani a. devenit un miner
de frunte al exploatării Aninoa-
sa. După trei ani tov. Coida s-a
înapoiat la mina de la care ple­
case, cu diploma de tehnician
minier.
Despre contribuţia tehnico-or-
ganizatorică adusă de tînărul
tehnician la săparea puţurilor
„I.C, Frimu" din Bucureşti.
Cunoscînd pe deplin proble­
mele. muncii Sindicale, azi tova­
răşul Andrei Coida îşi îndepli-
te în perioada 1947—1957 la
Coşiariu, agitatorii discută cu
muncitorii despre ceea ce le-a
mai bune de muncă şi de trai
ce le-au fost create prin grija
partidului şi guvernului.
La fabrica „Ardeleana"
din Alba iulia
7 februarie, ora 13. In secţii,
muncitorii au oprit maşinile şi
secţia croi se strîng în jurul a-
a început să Ie vorbească des­
pre alegerile din trecut şi cele
de azi, despre realizările regi­
mului democrat-popular, despre
Manifestul Consiliului regional
ALE ALEGĂTORULUI"
DIN HUHEIOAR A
în oraşul Tinerelului
„Casa alegătorului" din Ora­
şul Tineretului — Hunedoara,
desfăşoară o activitate rodnică.
Pe baza programului fixat, s-au
organizat pînă în prezent con­
ferinţe pe diferite teme, întîl­
niri între tineri şi virstnici, con-
şedinte al Comitetului de în­
treprindere de la mina Aninoa­
sa. Acest lucru il confirmă re­
zultatele însemnate înscrise lu­
nă de lună de brigăzi şi sectoa­
re, care în întrecerea socia­
listă, au înscris rezultate pu­
ţin cunoscute pînă acum. Chiar
planul anual pe 1957 a fost în­
deplinit înainte de termen, iar
angajamentul luat de colectivul
minei în întîmpinarea alegeri­
lor de deputaţi, alegerilor sin­
dicale şi a zilei de 1 M:ai, au
fost îndeplinite din prima lună.
Strădania dovedită în munca
sindicală o confirmă şi noua sa­
lă de sport dată în folosinţă la
începutul acestui a n ,' activiza­
rea echipelor sportive de han-
bal feminin şi schi, amenaja­
rea clubului minier, repartiza­
rea unui bloc în Petroşani pen­
tru 36 familii de muncitori din
Aninoasa, activizarea formaţiei
corale şi multe altele.
Oamenii vin cu încredere să-şi
spună păsurile preşedintelui co­
mitetului sindical, iar el le as­
cultă şi-i îndrumă, îi ajută. De
aceea l-au susţinut cu atîta căl­
dură atunci cînd a fost propus
drept candidat în circumscrip­
ţia electorală comunală nr. 28.
Alegătorii ştiu că aşa cum re­
zolvă problemele de producţie
şi sociale, la locul său de mun­
că, aşa va şti să rezolve şi pro­
blemele gospodăreşti.
¦<; — LUCIA UCID
[A G IT A T O A R E A!
diti @eaagai\
Undeva la marginea Hune- strada. A bătut la fereastra u-
doarei, acolo unde orizontul net case.
este veşnic înnegrit de fumul — El fogadjăk a venelege-\
uzinelor, se află cartierul ket ?
Ceangăi, locuit de oameni sta- — Tesek, tesek, tesek, răs-
tornicifi in această parte a o- punse gazda,
rasului, cine ştie de cînd. Aici, Şi gazda ieşi în prag, grija- \
în acest cartier, vuietul fuma- Ue, îndemnînd-o să intre m ai1
lelor şi al cuptoarelor Martin repede.
ajunge slab, ca un murmur u- La prima vedere, părea a fii
şor. Pe vremea cînd marele o simplă vizită la vecini. D ar;
combinat semăna cu o uzină am rămas surprins că această (
de rind, cartierul Ceangăilor vizită se repetă la. mai m ulte\
putea fi asemuit cu o adevă- case. (
rată oază a liniştei. Acum în- Cine o fi această femeie ş i \
să, sunetul strident al clacsoa- cu ce treburi merge dincasă,
nelor, acel du-te vino al maso \n cas^ m.am dumirit m ai<
nilor de tot .soiul, dau cartie- tirziu, cînd in faţa casei lui\
rului o adevărată viaţăL de Fcibian Daradics, am surprinse
şantier, ce poate fi intilnită o discufie. II Intilnlse peAn-
de altfel în orice colţ al Hu- ghc[ Marcu m- trebase.
nedoarei. _ — Unde mergi, Anghele ?
4 Locuitorii de aici au indelet- — g a sjaft
niciri diferite. Unii lucrează la — Cu ce treburi ?
furnale, alţii la oţelării. Mulţi _ Să văd dacă sînt înscrise
dintre ei şi-au însuşit meseria \n listele electorale,
de dulgheri sau zidari, alţii — stai un pic.
s-au făcut mecanici. Cîte po- Nu, că mă grăbesc,
sibilităţi nu oferă Hunedoara — Spune-mi, cine-i deputa-[
celor ce vor să înveţe o me- fui nostru ?!
s m e t _ — Deseară avem cu el întîi-1
Ideea de a scrie un reportaj nire si.ai vezi. Dar să-i\
din viaţa acestor oameni har- spui de uliţa asta, că e prea)
nici m-a stăpinit de multă vre- mpn noroi,
me. Insă acum, acum cînd ţa- _ Camioanele-s de vinăA
ra se . pregăteşte de alegeri, e Anghele. Deputatu-i deputat,\
mai interesant de scris. uibS-f j
ecte stnt multe. S-ar putea ,,
scrie un articol despre felul Discuţia fu hazlie, dar nu'
cum căuta burghezia să se- puteam să-mi închipui de ce\
mene vrajbă între maghiari şi această femeie in fiecare dis-1
români. Un articol despre ră- cutie pomenea de alegeri, dec
pirea dreptului de vot al cean- realizările sfatului popular din[
găilor, sau despre felul de Hunedoara.
. viată al acestor oameni în M-am dumirit.
\ timpul burghezo-moşlerimii. Această femeie era Agneta. >
Dar mai interesant este de Savu, agitatoare a organiza- (
scris acum despre viaţa lor (ici ăe bază din cartierul <
nouă. Ceangăi. Ea este aceea carer
Aceasta, de fapt, m-a deter- merge pe lacetăţeni, români
minai să merg infr-una din şi maghiari, le vorbeşte des-
zilele trecute prin cartierul pre gospodăria lor, despre cu-
mărginaş al Ceangăilor. râţenia străzii, despre alegeri,)
Bătea un vînt subţire, spui- despre evenimentele din ţară1
berind steluţe albe de zăpadă, şi străinătate. Cetăţenii o in-\
Undeva, un scirţiit de poartă, tîmpină cu bucurie, pentru câ{
Mă uit atent şi mă apropii. O Agneta Savu a izbutit să cişti- ?
femeie înaltă, cu ochii negri, ge dragostea şi preţuirea tu-\
cu părul uşor încărunţit, strîns tilror. 7
C. c h iţ ig o i ^
sultaţii etc. Astfel, nu de mult, lui cu constructorii vîrstnici, ci­
a avut loc o conferinţă cu pri­ tirea unor broşuri în colectiv
vire la realizările regimului etc.
nostru democrat-popular, care
a fost ţinută de tovarăşul Teo­ Responsabila acestei case, tov.
dor Veisler. Elena Nicolae, se îngrijeşte per­
manent ca aici să existe căldu­
Inlr-una dfn serile trecute, ră şi materialul electoral ne­
tovarăşul Alexandru Bogdan, cesar.
secretarul organizaţiei de bază
U.T.M. de la I.C.S.H., a avut La grupul de şantiere
la „Casa alegătorului" o întîi* nr. 4
nire cu tinerii care votează pen­ La grupul de şantiere nr. 4
tru prima dată, iar tovarăşa E- a fost deschisă de curînd o
lena Huţan a avut o convorbire
cu un grup de femei cu privire „Casă a alegătorului" unde con­
la munca ce trebuie să o desfă­ structorii de aici, precum şi fa­
şoare acestea în campania elec* miliile lor ce stau în blocurile
torală. nou construite, să poată veni să
ceară lămuriri în legătură cu
Organizaţia de bază de la campania electorală. De la des­
I.C.S.H. (secretar Octavian chiderea ei şi pînă in prezent,
Palcău), s-a îngrijit de amena­ însă, „Casa alegătorului" din
jarea şi buna desfăşurare a ac­ acest grup de şantiere nu a des­
tivităţii la Casa alegătorului din făşurat nici un fel de activita­
O. T. Aici există suficient ma­ te.
terial electoral, broşuri, reviste,
ziare etc., precum şi un aparat Tov. Vasile Călin, care răs­
de radio pentru audiţii colecti­ punde de această casă, nu a
ve. făcut nimic pentru ca aici să
existe lemne de foc, agitatori
în tabăra O. M. bine pregătiţi care să stea în
mod permanent la dispoziţia ce­
Şi „Casa alegătorului" din tăţenilor şi să îngrijească de
materialul electoral necesar.
tabăra O. M. desfăşoară o ac­
tivitate frumoasă. Zilele trecute Este necesar ca organizaţia
de bază de la acest grup de
a avut loc o întîlnire a tov. Vir­ şantiere să ia măsuri urgente
gil Hatfaludi, cu tineri care la pentru ca la această Casă a a-
legătoruluî să se desfăşoare o
2 martie vor vota pentru pri­ activitate vie.
ma dată. De asemenea, s-a ţinut
o conferinţă în faţa tinerelor
muncitoare care locuiesc in a-
reesfă parte a oraşului şi s-gu
organizat întîlniri ale tineretu­
C R O N IC A ELECTORALA
D IN R A IO N U L ILIA
• In cadrul căminelor culturale şi al colţurilor roşii din
raionul Ilia au fost prezentate 90 de conferinţe Ia care au par
ticipat 8.577 cetăţeni. 33 de conferinţe au fost urmate de pro­
grame artistice.
• Cele 51 echipe de artişti amatori din comunele şi satele
raionului Ilia au prezentat 41 programe artistice, la care au
participat 7.389 cetăţeni.
° In raionul Ilia funcţionează 23 „Case ale alegătorului".
• Pînă acum, în raionul Ilia, au fost confecţionate 36
urne pentru secţiile de vot, 38 urne volante şi 134 cabine.