Page 35 - 1958-02
P. 35
Nr, 981 DauMUL SOCIAUSMULV.1 ir mî _____ .¦ 1" ¦¦¦ ¦ —_______ Pag. 3
4$'*" Două gospodării colective cu posibili făfi
asemănătoare şi rezultate diferite
nmdra ifeâmhm m Gospodăria agricolă coţlectivă „Pee-- 198 hectare., Fertilitatea terenului este visşti care susţin că tot ce se cîsştignă,. lectiviştii mdi.n cele doua gospodării «h
tofi Sandor" din Deva, a păşit. în cel aceeaşi ca şi la G.A.G. „Petofi San să se repartizeze la zi-muncă. lective în anul 1957,
de-al 6-lea an al'existenţei sale. Da dor". Mai are un grajd pentru 50
torită bunei organizări a muncii, pre bovine, o magazie pentru cereale de Să vedem cum au fost retribuiţi co
cum şi hărniciei colectiviştilor, gospo 10 vagoane, un saivan pentru 500 oi,
Venituri repartizate la zi-muncă
U niversitatea Intr-o lună - 3.652 tone dăria s-a dezvoltat încontinuu. Gu un siloz de trei vagoane şi o remiză produsul G.A.G. „Petofi G.A.G" „Fiiimon
populară de cărbune peste plan fiecare an de muncă rodnică a cres pentru atelaje, iar animale: 10 cai, Sandor" Deva Sîrbu" Şibot
cut avutul ei. Acum colectiviştii se 10 boi, 9 vaci, 11 tineret bovin, 380
mîndresc cu construcţiile ridicate. De
unde la inaugurare nu aveau nimic, oi şi 6 stupi. Cereale : s; 13,740 kg 10,300 kg
în momentul de faţă gospodăria po Din această înşiruire de date se 8,000 kg 3,500 kg
zări sînt minerii din sectorul II care sedă : un grajd pentru 50 bovine, o Cartofi . . 9,000 kg
au dat 2.488 tone de cărbune peste magazie pentru cereale cu o capaci piqate vedea că ambele gospodării au —
HUNEDOARA — Universi PETRILA. — Minerii, inginerii şi plan, sectorul I 2.064 tone cărbune şi tate de 10 vagoane, un patul pentru posibilităţi asemănătoare. Sfeclă furajeră . » , . . . —
tatea populară din Hunedoara tehnicienii de la exploatarea carboni sectorul III 474 tone cărbune. Merită porumb de 12 vagoane, o maternitate 6,220 kg 0,470 kg
are un număr de 45 de stu- feră Petrila, antrenaţi în întrecerea să, fie evidenţiată activitatea brigăzi pentru 12 scroafe, un coteţ de păsări Cu toate acestea rezultatele lor FI,-soarelui 34,000 kg 6,000 kg
uenţi. Cursurile se ţin cu regu socialistă ce se desfăşoară în cinstea lor conduse de minerii Francisc Bar- pentru 250 găini, o remiză pentru a- sînt diferite. 6,220 kg 8,000 kg
laritate în fiecare joi după-rna- alegerilor de deputaţi în staturile tha,, Peter Mojse, Vaşilc Sidorov, Mi- telaje şi un pod basculă de 5 tone. Furaje 2,700 kg
să, iar prelegerile ce se ţin aci populare şi a zilei de 1 Mai, au ob hai Crăsuc, Gheorgbe Neaga, Vasilc
sini bine pregătite şi expuse ţinut rezultate îmbucurătoare. Hărni Beraru, Ioan Zilay, Aurel Cepălău şi Odată cu ridicarea construcţiilor a Paie de grîu : t 5
înfr-o formă atrăgătoare. cia colectivului este concretizată în Grigore Marcu. crescut şi numărul animalelor. Pe lin
realizările obţinute în cursul lunii ia gă cele 22 cabaline, gospodăria mai Coceni porumb .- , , . *
Printre prelegerile ţinute pî- nuarie. Realizarea pe întreaga mină putea are 8 vaci de lapte, 8 juninci, 150 oi,
riă acum se pot aminti : „U- fi şi mai mare dacă colectivul secto 18 scroafe şi 129 găini .Toate aces G.A.C. „Petofi Sandor" Zahărţ, . m : , j »? 0,148 kg 0,012 kg
nitatea mişcării muncitoreşti in Colectivul de muncă al minei, în rului IV, care are un minus de 1.374 tea la o suprafaţă totală de 208 hec — 601,901 lei venituri —
ternaţionale", „Despre originea drumat zi de zi de organele şi orga tone cărbune, ar, fi luat mai din timp tare. Vin ţ , s 0,187 litri
pămîntului”, „Oţelăria şi dez nizaţiile de partid, a dat 3.652 tone măsuri pentru o bună organizare a 5,000 lei
voltarea ei în viitor”, „Struc de cărbune peste plan, ceea ce în Să vedem oare este situaţia gospo Bani . , . » s. j 21,000 lei
tura materiei, atom, molecule şi seamnă că într-o singură lună s-a muncii în abatajele sectorului. Orga dăriei colective „Fiiimon Sîrbu" din
particule" etc. realizat mai mult de jumătate din an Şibot, raionul Orăştie. Oa vîrstă, este băneşti anual Evaluînd toate produsele în bani, mai arătat de multe ori că modul de
nizaţia de bază din acest sector tre G.A.C. „Fjlimon Sîrbu" valoarea unei ziie-muncă la gospodă îngrijire a animalelor prin rotaţie de că
De la începerea cursurilor şi gajamentul luat de a da pînă la 1 mai bătrînă dccît cea din. Deva, de
pînă în prezent, studenţii au buie să analizeze cauzele rămînerii în oarece ea a păşit în al 5-lea an de — 169.327 lei venituri ria colectivă din Deva, se ridică la tre toţi colectiviştii este defectuos. De
acumulat o seamă de cunoştinţe Mai 6.000 tone de cărbune peste plan. băneşti anual peste 90 lei, în timp ce la gospodăria acest lucru sînt convinşi chiar colec
noi. Studenţi ca Dumitru Ar- urmă şi să mobilizeze pe toţi comu activitate. Are o suprafaţă totală de colectivă din Şibot, abia dacă ajunge tiviştii din Şibot şi mulţi se declară
deleanu, Dănilă Chirieă, Cons Aceasta dovedeşte că minerii, tehni
tantin Pascaru şi mulţi alţii, nu niştii, şi prin ei, întregul colectiv, la Provenienţa lor Comparînd cifrele de mai sus, ori la 50 lei. împotriva lui, însă părerea acestora
au nici o absenţă nemotivată de cienii şi inginerii de la mina Petrila
la cursuri. lupta pentru lichidarea rămînerii în Venituri din producţia vegetală cine îşi poate da seama că munca nu este luată în considerare. Nu este
sînt hotărîţi să dea în cursul anului Venituri de la fermele de animale
Pentru buna activitate a u- urmă, pentru îndeplinirea şi depăşirea Venituri de la atelierul de fierărie colectiviştilor din Deva a fost mai rod S-a.r putea spune că gospodăria co deci de mirare că vacile au ajuns să
niversităţii populare merită lau 1958, cantităţi tot mai mari de căr şi rotărie . , ’ 8 < , *•
de colectivul de conducere al sarcinilor de plan. nică decît a celor din Şibot. lectivă „Petofi Sandor" din Deva arc dea cile 2-3 litri de lapte pe zi, u-
universităţii, în frunte cu tov. bune peste plan. MIHAI GORBOI Alte venituri ; ; , m ! c ; : Redăm în tabelul comparativ de mai posibilităţi de a-şi valorifica produ neori şi mai puţin, E cazul ca orga
ing. Gavril Szanto, director, co jos o parte din veniturile băneşti rea sele mai uşor, dat fiindcă ea se află nele raionale de partid şi de stat să
mitetul de întreprindere şi Fruntaşi în obţinerea acestor reali în oraş. Insă nu trebuie să se uite . ajute consiliul de conducere al G.A.C.
S.R.S.C.-ul care depun tot inte
resul ca activitatea universită lizate în anul 1957: că şi gospodăria colectivă din Şibot din Şibot pentru a clarifica problema
ţii să se desfăşoare în cele mai
bune condiţiuni. G.A.C. „Petofi G.A.G. „F. se află în apropierea a doua centre îngrijirii şi hrănirii animalelor.
Sandor" Deva Sîrbu" Şibot muncitoreşti: Cugir şi Orăştie, unde Nu se pot spune lucruri prea fru
GH. MARI NOVICI colectiviştii se pot deplasa cu căruţele
moase nici despre ferma de oi. Deşi
Seară de odihnă
M in e rii d e ia U n e a m îşi sp e ra se 300.937 lei 68.437 Ici * destul de uşor. Dar principalul mij a numărat peste 400 oi în anul tre
LUPENI. — La clubul sindi 63,953 lei 38.838 lei loc de valorificare a produselor, nu cut, ea n-a adus decît un venit de
catului minier din Lupani a a- trebuie să-l constituie piaţa neorgani 28.015 lei, pe cîtă vreme ferma de oi
out loc o „seară de odihnâ“ în
chinată minerilor fruntaşi de angaja m@n*e!e 193.041 lei zată. Statul acordă avantaje deosebit a colectiviştilor din Deva, care are nu
la această exploatare. Cu acest 8.991 lei de mari gospodăriilor colective care mai 150 oi, a adus un venit bănesc
prilej tovarăşul inginer Otto URICANI. — Datorită muncii poli tone şi a lui V. Dumitru 145 tone 55.645 lei îşi valorifică produsele prin unităţile de pesle 22.000 lei. Aşa cum spuneau
Abraham a vorbit celor pre- tice desfăşurate de către organizaţia cărbune.
zenfi despre realizările regimu de bază, prin membrii de partid şi Diferenţa de venituri băneşti reali-! de colectiviştii di:n Şibot au adus un sale. Deci, şi una şi alta se bucură mulţi colectivişti, oile nu trebuie hră
lui nostru democrat-popular, in colectivul de agitatori, s-a reuşit să Ca urmare a rezultatelor obţinute, zate de la diferitele ramuri de produc venit bănesc de numai 7.779 lei, iar de aceleaşi avantaje. nite numai cu furaje grosiere, ele au
decursul celor 10 ani de pu se mobilizeze întregul colectiv ai mi (n cadrul consfătuirii de producţie ce ţie este mare. Şi ea provine pe de o de pe trei hectare cu sfeclă de zahăr nevoie şi de concentrate, lucru ce la
tere populară. nei la lupta pentru îndeplinirea şi de a avut loc la sfîrşitul lunii ianuarie, parte din faptul că la G.A.G. din Şi- Ce pot face colectiviştii Şibot nu se face. Din această cauză
păşirea sarcinilor de producţie, reu- în care s-au prelucrat sarcinile prin bot nu a existat o orientare justă la în s-au realizat numai 3.329 lei. din Şibot pentru a-i ele sînt slabe şi dau producţie mică.
La această seară de odihnă sindu-se astfel, ca planul de produc cipale ale planului de producţie pe tocmirea planului de producţie, iar pe Cu totul altfel se prezintă situaţia
au luat parte mineri fruntaşi ţie al exploatării pe luna ianuarie să 1958, minerii din llricani au hotărît de altă parte se datoreşţe slabei produc ajunge pe cei din Deva Gospodăria colectivă din Şibot, cul
c a : Avram Dofiu, Bella Faza- fie îndeplinit în proporţie de 105,8 la să-şi sporească angajamentele luate. tivităţi a animalelor. La acestea se la gospodăria colectivă din Deva. A- tivă suprafeţe mari cu porumb, orz,
haş, Troian Damian, Dionisie Astfel, minerii Dumitru Vascul şi Ioan adaugă şi slaba participare a colec cordînd o bună îngrijire culturilor, co Aşa cum am mai arătat, gospodă ovăz; cartofi şi sfeclă furajeră, însă
Arribruş şi mulţi alţii. Pentru sută. Bria, membri de partid, s-au angajat tiviştilor la lucru. Deşi gospodăriile lectiviştii au realizat de pe cele 10 riile colective despre care s-a scris în momentul de faţă nu are nici un
minerii fruntaşi, tovarăşul ¦ A- Numeroase brigăzi au dat peste că vor da peste plan, în cinstea ale au aproape aceeaşi suprafaţa, consi hectare cultivate cu legume şi zarza în acest articol, au posibilităţi ase porc. Au avut o fermă de scroafe, dar
lexandru Laszlo, acompaniat de gerilor, cîte 200 tone cărbune. Exem derăm că modul de folosinţă al terenu vaturi suma de 202-187 lei, iar cele mănătoare însă rezultatele sînt dife pe motiv că nu ar fi fost rentabilă
orchestră, a cîntat mai multe plan importante cantităţi de cărbune. plul lor a fost urmat de numeroşi alţi Iui în gospodăria colectivă din Şibot 10 ha. cultivate cu sfeclă de zahăr au rite. Pentru a ajunge oa şi gospodă au desfiinţat-o. Susţinem că aci stnt
romanţe. De pildă, brigada lui Alexandru Eîs- mineri. nu este cel mai indicat. S-a mers şi adus un venit de 74.725 lei. La a- ria colectivă din Şibot să realizeze ve condiţii să se întreţină în bune condi
sler a extras 350 tone, a lui Vasile se tinde a se merge şi pe mai de. ceastă gospodărie, la 100 ha teren nituri în natură şi bani ca cea din ţiuni o fermă de 14 scroafe, precum
ADOLF PALIEVICi Hriţcan 265 tone, a lui S. Ioan 255 IULHJ BLAZSETICS revine un venit bănesc de aproape Deva, este necesar în primul rînd ca şi ferme de gîşte şi raţe.
parte cu mărirea suprafeţelor cultiva 300.000 lei, pe cită vreme la gospodă organizaţia de bază şi consiliul de
Succesele cooperatorilor ria colectivă din Şibot la 100 ha. te conducere' să facă tot ce le stă în pu In scopul măririi veniturilor băneşti,
te cu grîu şi porumb, iar plante teh ren, revin numai 85.000 lei. tinţă pentru a asigura o participare colectiviştii din Şibot trebuie să mă-’
HAŢEG — Membrii coope marfă — 136,25 la sută ; pres regulată a colectiviştilor In lupru. In rească şi suprafaţa cultivată, la legu-r
rativei meşteşugăreşti „Reteza nice sau legume şi zarzavaturi se cui Vorbind despre recolte, trebuie ară anul trecut, 37 membri au efectuat me şi zarzavaturi la cel puţin 8 ha.,-
tul” din Haţeg au reuşit să în tări servicii neindustriale — 128 tat că nici la restul culturilor colecti mai puţine zile-muncă, decît minimul iar plantele tehnice să se cultive pe
deplinească îndicii de plan pe tivă pe suprafeţe mici. Pe lingă fap stabilit, iar 46 membri n-au efectuat suprafeţe mai mari.
luna ianuarie, după cum ur-, la sută. ( vişti din Şibot n-au realizat produc nici o zi-muncă, Acest lucru nu s-a
mează : valoarea- producţiei glo tul că aceste culturi ocupă suprafeţe ţii pe măsura posibilităţilor, în timp petrecut la gospodăria colectivă din Considerăm că dacă organele raio
bale în proporţie de 181,50 la Pe secţii, planul de producţie ce gospodăria colectivă din Deva a Deva, unde media zilelor-muncă pe nale de partid şi de stat vor spri
sută ; lucrări cu caracter indus mici ,niei nu sînt lucrate cum tre cap de colectivist se ridică la 170. jini şi îndruma mai mult gospodăria
trial pentru populaţie — 131,50 a fost realizat astfel : croitorie depăşit la majoritatea culturilor pro Apoi, animalelor existente trebuie să colectivă din Şibot, ea va putea ob
la s u tă ; valoarea producţiei buie. Din această cauză producţiile şi li se acorde o îngrijire raţională pen ţine în scurt timp veniturile pe care
bărbaţi 284,45 la sută vopsi ducţiile planificate, lată de altfel pro tru a da un randament maxim. S-a Ie realizează, an de an, gospodăria co
veniturile băneşti sînt slabe, aşa cum lectivă din Deva.
torii lînă 268,80 la sută, cure- ducţiile obţinute de cele două gospo
s-a întîmplat în anul trecut. Cele trei S. BARBU
lărie 174 la sută şi tîmplărie dării colective în anul 1957,
ha. cultivate cu legume şi zarzavaturi
170,74 la sută.
N. SBUCHEA
Fruntaşi în colectarea de abonamente şi difuzarea presei G.A.C. „Peiofi Sandor" G.A.G. „Fiiimon Sîrbu"
Producţia
Suprafaţa cul Producţia
tivată în ha.
Cultura Suprafaţa culti Pentru prietenie
vată în ha.
Planificată Realizată Planificată Realizată
kg./hq. kg./ha.
kg /ha. kg./ha. (Urmare din pag. I-a)
Grîu 55 2.000 2 376 70 1.800 1.516 a interpretat corul bucăţile Petofi Sandor, recitată de
2.298 _ „Construim socialismul în ţa
Secară 5 1.600 2.495 . — ___ ră", „Iiaţegana", „Zău, zău“ tînăra luliana Daradics, du
1.600 2.173 2.516 şi „Marioara“. etul vocal a: surorilor Kas-
Orz 7 1.100 4.352 10 1.600 1.767 ler, s-au bucurat de acelaşi
2.400 16.000 7 !.400 2.580 Au fost şi recitări. Poeziile succes.
Ovăz 5 25.505 33 2.200 1.258 „Sub steagul partidului“,
12.000 5 12.000 4.666 „Deputatul", „Mama", „Imn Cu mult simţ artistic a
Porumb 38 3 18.000 al partizanilor păcii“ au fost fost jucată apoi piesa „Tova
30.000 recitate cu multă căldură ele răşul referent principat". Ti
Cartofi 10 tinerii Virgil Maier, Maria nerii. Iulian Maier, Cornel
Igna şi Aurica Gros. Raţ, Aurica Bădulescu, Liviu ţ
Sfeclă dc zahăr 10 Almăşan şi mai ales Elena
Bisată a fost tînăra Nico- Munteanu, în rolurile pe
Este limpede că producţiile reali îmbelşugat şi fericit, însă ele ar putea leta Teodnrescu, pentru plă care le-au interpretat au dat
cuta interpretare a cîntecului dovadă de reale calită(i ar
zate de colectiviştii din Deva, sînt o ti şi mai mari dacă organizaţia de „Sub vişinul înflorit(f. tistice.
ELISABETA ALBU VICTORIA ISPAS PAUL AFRIM urmare a lucrărilor agricole în cele bază şi consiliul de conducere s-ar Surpriza programului a a- Formaţii noi, oameni noi
difuzoare voluntară la fabrica factor la Oficiul P.T.T.R. Petro mai bune condiţiuni agrotehnice, spre preocupa mai îndeaproape de întărirea dus-o secretarul organizaţiei pe scenă. Două luni de pre
„Sebeşul" din Sebeş. Pe lingă sar difuzoare voluntară la exploata şani. Nu precupeţeşte nici un efort deosebire de cci din Şibot, unde lu economioo-organizatorică a gospodă de partid din întovărăşirea
cinile pe care le are în producţie, rea carboniferă Vulcan. Prin munca pentru răspîndirea presei în rîndu- crările se fac de multe ori de mînlu- riei. Aceasta în sensul de a educa pe Sîntuhalm, tov. Iile Almăşan. gătire, patru spectacole in a-
colectează lunar cîte 398 abonamen pe care o depune a reuşit să facă rile muncitorilor mineri. Pentru a- ială. colectivişti să participe regulat la lu Doinele şi învîrtitele sate, ceste luni. Au fost artiştii din
te şi asigură o buriă difuzare a 660 de abonamente la ziare şi re cest fapt fotografia lui a fost ex cru, să existe între ei relaţii princi cîntate din frunză, au cules Sîntuhalm prin ianuarie şi. la
presei în cadrul tuturor secţiilor din viste. Abonaţii îşi primesc în mod pusă la panoul de onoare al Ofi După muncă şi răsplată ropote de aplauze. Secretarul Seuleşti. In februarie, vor
fabrică. regulat abonamentele. ciului raional. piale de prietenie, repartizarea oame a fost rechemat pe scenă. De merge şi la Sintandrei.
Sigur că atunci cînd veniturile gos nilor la lucru să se facă ţinînd cont data aceasta, cîntecele sale au
»r*-*KKTXSf3'T c.--jirwtfcwr podăriei sînt mari, şi valoarea zilei- fost acompaniate de orches — Să mai veniţi printre
muncă este mare. Nu s-ar putea spu de capacitatea de muncă a fiecăruia, tra aflată în sală.
ne că veniturile repartizate colectiviş să nu favorizeze rudele sau prietenii noi ¦— a fost invitalia tova
tilor din Şibot nu le asigură un tî ai şi să combală tendinţa acelor colecti- N-au lipsit nici cîteoa pun răşilor clin Ceangăi, la în
cte interpretate în limba cheierea progcimulţii'. r— Să
0. 10*«-#¦»o*•O»Hh»*• -9* t-O» maghiară de soliştii calvinu ne cunoaştem şi mai bine, să
totalizează la acest articol suma de *t lui cultural „Petofi. Sandor". ne împrietenim şi mai mult.
M-am aşezat, Ia masă şi, frunză
rind filele carnetului, am încercat să Poezia „Fata orfană" — de — Vom mai veni — au
găsesc o frază cu care să-mi încep peste 370.000 lei. răspuns cei din Sîntuhalm —
dar acuma-i din nou rîndui
Ideea a fost a neveste-mi!reportajul. Am scris de citeva ori, Printre cei care au veghiat şi con vostru să ne vizilafi.
tinuă să se preocupe de aceste lu-
dar iot de aiitea ori am şiers. Hir- crări menite să îmbunătăţească con
tia pe care o umplusem de inîzgă- Toi aşa a fost rezolvată şi problema vat una din problemele arzătoare ale La începutul lui iunie, fabrica de diţiile de viaţă ale locuitorilor şi să
lituri m-a enervat, am mototolit-o şi renovării şi măririi capacităţii sălii Haţegului, îmbunătăţirea radica'ă a marmeladă a deschis o nouă secţie înfrumuseţeze faţa oraşului, sînt şi
am azvirlit-o lingă sobă. Nevasiă- cinematografului. iluminatului. Acest fapt a făcut ne de prelucrare a fructelor, dotată cu deputaţii Ladislpu Bacs> preşedinte
mca s-a oprit din treburile ei şi m-a In interesul locuitorilor oraşului, cesar să se treacă la introducerea utilaj complect: secţia de compot. şi Tiberiu Orăşeanu, secretar al sfa NOTA
privit întrebătoare: a fost construit un ştrand, prevăzut în interiorul oraşului a stupilor de Numai în jumătatea a doua a anu tului popular orăşenesc. Calificativul In gara Unita a sosii rara!
— Ce ai, omule ? cu peste 20 cabine, motor şi pompă lui, de pe poarta fabricii au ieşit de buni gospodari ei l-au primit re
— Nimic ! de apă. In cadrul lucrărilor edilita peste 100.000 de borcane cu compot cent din partea cetăţenilor oraşului, Cn siguranţă că vor fi mulţi de aici nu e cîluşi de puţin
dintre aceia care nu vor da cre ospitalieră pentru timpul in ca
— N-ai despre ce scrie ? re au fost executaţi peste 4.500 trup. din cireşe, gutui, prune şi peret care cînd primul a fost propus candidai zare faptului că în staţia Min re ne găsim, fiindcă în locul
tia, a sosit vara. Şi de fapt, căldurii pe care fiecare călător
— Am despre ce scrie. de asfalt pe străzile Fiiimon Sîrbu, purtau eticheta „Fabricat la Haţeg". al F.D.P, în circumscripţia electo cum să crezi aşa ceva cînd simţi o caută, găseşti aici un frig ca...
că te pişcă frigul şi cînd, vor iarna. Nu se poate spune că în
— Atunci? Horia, Mihai Viteazul, 23 August, In loial această secţie a produs ' 55 rală raională nr. 1, iar cel de-al doi ba aceea, eşti îmbrăcat cu nouă
cojoace ? sală nu este sobă. Este, dar...
— îmi lipseşte inspiraţia!... Piaţa I. V. Sialin şi altele, iar stra ione de compot. lea în circumscripţia electorală oră numai o jumătate de sobă, Mai
Cu toate acestea, după con precis o biată sobă, stricată. Cit
S-a apucat din nou de-ale ci_ Eu da Nalaţului a fost pietruită. Tot în beton, pentru susţinerea firelor, înlo- Tot în acest an s-au deschis un şenească nr, 16. ducătorii staţiei, aici e vară, şi despre burlane se pare că con
am mai umplut o coală de mîzgă- 1956, în Haţeg a luat fiinţă o înto cuindu-se stîlpii de lemn. ducerea staţiei Mintia foloseşte
Leli. Nevastâ-mea m-a întrebat: vărăşire agricolă care, dezvollîndu- cămin de zi şi o grădiniţă de copii. ? încă o vară călduroasă. Vă veţi vreo inovaţie proprie, că alt
Pentru, a verii în ajutorul, oameni întreba probabil care să fie ex fel nimeni, nici chiar cei mici,
..1958. Printre multele acţiuni înce- Am închis carnetul pentru că aci plicaţia ? E simplă. Mulţi din nu şi-ar putea închipui că o
tre cei ce au avut... nenorocul sobă de încălzit cu lemne şau
— Despre ce ai vrut să scrii? se, cuprinde acum 119 familii cu lor muncii, lunile trecute sfatul popu prinse şi care vor fi realizate în a- mi se terminau însemnările. (Reali să poposească un timp mai lung cu cărbuni poate funcţiona fără
sau mai scurt în această staţie, burlane.
— Despre oraşul Haţeg. peste 78 ha. Printre cei care au lar orăşenesc a distribuit gratuit ce cest an la Haţeg se numără construi zări mai sînt multe, dar nu le a- s-au convins singuri ce înseam
nă „vară” la Mintia. Ce: ce n-au Probabil că conducerea staţiei
— Ce anume ? muncit în scopul dezvoltării acesteia tăţenilor, un număr de 63 locuri pen rea canalului Ştrobăl şi a celui din veam notate). avut ocazie şi ţin cu tot dina-
Mintia preconizează să aducă
— Despre realizările din ulpr.Vi a fost şi iov. Ioan Zepa, deputat în tru case. Tot în cursul acestui an a faţa farmaciei spitalului, unde pe — Frumoase realizări au haţega- dinsuj să petreacă o oră sau vara cu forţa şi de aceea nu-şi
două aşteptîn’d uri tren, pot fa mai bate capul cu problerpa
ani. sfatul popular orăşenesc. Pentru via fost începută împrejmuirea din nou timp ploios se adună un mare volum niil... a tras nevastă-mea concluzia. ce acest lucru cu o singură con încălzirii sălii de aşteptare.
diţie : să fie bine îmbrăcaţi. Şi
— Şi care-s realizările? sa aciivilaie, cetăţenii din circum a parcului „7 Noiembrie". In lucra de apă. Tot pentru acest an e prevă — Frumoase. Dar ce mă jac cu iată de ce. Sala de aşteptare Pînă la reuşită însă, ar fi ca
Am luat carnetul şi am început să scripţia electorală orăşenească nr. re se află şi oborul pentru vile ca zută pietruirea străzii ce duce la o- reportajul ? z zul să-şi bată capul.
citesc însemnările de pe prima filă. 23, l-au propus din nou candidai pen re va fi mutat de Ungă abator în bor, iar pentru a deschide o arteră — Păi scrie ce-ai citit acum, din
...1956. Lipsa unei săli festive se tru alegerile de la 2 mariie. „Ciinpul Bostanului". Pentru obor a nouă de circulaţie între strada Tra- carnet.
făcuse lot mai mult simţită, dovedin- ...1957. Lucrările edilitare au con fost împrejmuită cu gard din semifa ian, pe de o parte, noul cvartal de — Şi cum să scriu?
du-se o necesitate justificată. Cu tinuat cu pavarea trotuarelor altor bricate de ciment suprafaţa de 7 ha, locuinţe şi obor, pe de allă parte, — Aşa, cum ai citii. Merge.
preocuparea organelor locale de par străzi ca Băieşi, Cimitirului, Decc- iar în interiorul lui au fost construite peste Rîul Galbăna va fi construit — Crezi 7
tid şi de stat ea a fost rezolvată bal şi Troian, pe o suprafaţă de diferite clădiri, birouri o cabină pen în acest punct un pod de beton. — Cred.
' prin amenajarea sălii actuale care 5.200 in. p. Prin racordarea la cu tru paznic şi o sală de aşteptare pu Numai pentru lucrările edilitare din Şi am scris.
are o capacitate de pcsle 400 locuri. rentul de înaltă tensiune s-a rezol blică. anul în curs, prevederile bugetului PETRE FARCAŞ1U
«..a .» <« 9 i e .» « t- . t i t .. j..*• .#•»*•#«•©¦»«•*0 10..C- 9*••• f--C* c..f. .f.. «••*•iQ>tf" Q. I••*!«€• ••¦ ••• •«• «* * * *•*«•€«*#•»!•. 9*•*••* • •5-•I i
