Page 36 - 1958-02

Pag: 4
Solemnitatea înmînării premiului
internaţional Lenin, profesorului
austriac
VIENA 10 (Agerpres)_. —
TASS anunţă : La 8 februarie,
în palatul Auerschperg din Vie-
na a avut loc solemnitatea în­
mînării diplomei şi medaliei de
laureat al premiului internaţio­
nal Lenin „Pentru întărirea pă­
cii între popoare'1 profesorului
Heinrich Brandweiner.
Deschizînd festivitatea, pasto­
rul Koch a salutat în numele
consiliului austriac al partiza­
nilor păcii, pe academicianul D.
V. Skobelţin, preşedintele Co­
mitetului pentru decernarea
premiilor internaţionale Lenin
„Pentru întărirea păcii între
popoare", care a sosit la Vie-
na. Pastorul Koch a mulţumit
pentru înalta distincţie confe­
rită profesorului Heinrich Brand­
weiner. preşedintele Consiliu­
lui austriac al partizanilor pă­
cii.
SCURTE ŞTIR I« SCURTE ŞTIRI
CAIRO. — După cum transmite a-
genţia Reuter, la 8 februarie familiile
luptătorilor greci pentru autodetermi­
narea Ciprului, care se află în în­
chisoare, au organizat la Nicosia o
manifestafie de protest împotriva pe­
depselor aplicate de colonialiştii en­
glezi definufilor politici ciprioţi. .'Ma­
nifestanţii au cerut intervenţia Orga­
nizaţiei Naţiunilor Unite.
PARIS. — După cum relatează pre­
sa, fa 8 februarie au fost executaţi
în Algeria alţi doi participanţi la miş­
carea de eliberare naţională din Al­
geria, care au fost condamnaţi Ia
mparte de către Curtea marţială din
Alger.
PRAGA. — După cum s-a mai a-
nunţat, la Praga îşi desfăşoară lu­
crările conferinţa internaţională în le­
gătură cu problemele asigurărilor so­
ciale. In ziua de 8 februarie, dele­
gaţii la conferinţă au discutat pro­
bleme legate de organizarea şi struc­
C X X K X X ^ Q O C O O O O O O C X X X X X X X X Î I X Î C O Î X Î O O C O K X X X X X X X X X X X X X X X X J ^ O O O O O O O O O C O S O O G O O O O O O D C iX ÎO O O O C X S G O O Q O O O O C O C îO Q Q O Q O O O O w U:O fX > C X> 0 O C XÎO G C X3 G O Q O O Q O © O C )
Goana după profituri maxime
este imperativul lumii, aface­
riştilor americani. Şi, cum as­
tăzi cel mai sigur şi profita­
bil bussines îl constituie în
S.U.A. fabricarea diverselor ti­
puri de armament, în care un
rol de frunte îl au proiectilele
rachetă şi avioanele militare,
multe firme şi-au orientat pro­
ducţia în totalitate sau parţial
spre fabricarea acestora. Rolul
principal în această, afacere îi
deţin 13 firme, printre care
„Douglas“ „Lockhead", ,,Uni­
ted Aircraft" şi altele. In cursul
anului 1956 ele au livrat pro­
duse în valoare de 9.496.000.000
dolari, iar marfa produsă a fost
vîndută în proporţie de 75 la
sută unui singur client: Minis­
terul Apărării.. In 1957 situaţia
se prezintă la fel. Singura di­
ferenţă este că veniturile de pe
urma înarmării au crescut şi
mai mult. După cum subliniază
presa americană ele s-au ridi­
cat la cel mai înalt indice după
terminarea războiului.
Cine sînt cei care profită de
pe urma acestei curse a înar­
mărilor, fără egal în timp de
pace ? Răspunsul este unul sin­
gur : proprietarii, acţionarii şi
conducătorii societăţilor respec­
tive. Cine sînt aceştia de. pe
Redacţia şi administraţia ziarului str. 6 Martie nr. 9, Telefon: 188-189. laxa plătită în numerm conlortn aprobării Direcţiunii Generale IM .i.R . nr. 236.320 din 0 juc iubi ic !
DRUMUL SOQlALlSMULUt iTrnrs.'.v.i7^7-j;rPi-;n g a m a s s a i ssâs ssGKSS&aEB Nr. 981
Reuhificarea Barmaniei este o eauză Agravarea conflictului Dezvoltarea industriei carbonifere
franco-tunisian
a întregului popor german a R. P. Ungare
Declaraţiile făcute de Otto Grotewohl • GUVERNUL TUNISIAN RECHEAMĂ PE AMBASADO­ BUDAPESTA 10 (Agerpres). pentru 5.500 de mineri, precum
— M.T.I. an u n ţă: In cadrul u- şi noi cantine cu 1.200 de locuri.
agenţiei France Presse RUL SAU LA PARIS • SE CERE RETRAGEREA TUTUROR nei conferinţe de presă, minis­ In afară de aceasta, 10.000 de
TRUPELOR FRANCEZE DE PE TERITORIUL ŢARII • A- trul Industriei Grele al Repu­ familii de mineri au primit în
blicii Populare Ungare a infor­ folosinţă locuinţe noi.
BERLIN 10 (Agerpres)'. — punerea Uniunii Sovietice cu PELUL ADRESAT POPULAŢIEI DE PREŞEDINTELE BOUR- mat pe reprezentanţii presei în
legătură cu investiţiile acordate In cursul anului 1958 vor fi
ADN anunţă : La 7 februarie, privire la ordinea de zi a unei GUIBA. .. . • — .-•_•________v_._/ __y_J industriei carbonifere pe anul deschise 13 mine noi, iar ran­
1957 şi despre proiectele pen­ damentul minelor existente va
Otto Grotewohl, primul minis­ conferinţe la nivel înalt. Primul tru anul curent. In cursul anu­ creşte considerabil, fapt calce va
lui 1957, în R. P. Ungară au pdrmiite extragerea unej c a l i ­
tru al R.D. Germane, a primit ministru a declarat că Uniu­ PARIS 10 (Agerpres). — tru retragerea acestei armate tăţi de 1.60bi000 tone de căr­
pe corespondentul la Berlin al nea Sovietică pune în prim plan fost date în exploatare mai mul­ bune în plus faţă de amil-tre­
După cum s-a mai anunţat, la începe. Cerem ca această retra­ cut.
Agenţiei France Presse, Jacques problemele pe care le aprobă te mine noi, producîrid în to­
8 februarie avioane franceze au gere să fie totală, inclusiv din In cursul anului 1958 vor, fi
Jean-Marie, şi a răspuns la o toate popoarele şi asupra că­ tal 480.000 tone de cărbune pe construite un număr de Î.300
serie de întrebări puse de agen­ rora se poate cădea de acord. bombardat şi au distrus aproa­ regiunea Bizerta. Nu inai pu­ de locuinţe noi pentru miner \
pe în întregime localitatea tu­ tem avea nici un fel de încre­ an. iar alte 1.000 de locuinţe'* sînt
ţie în legătură cu reunificarea In această ordine de idei, O. în curs d e " construcţie;
Germaniei şi menţinerea păcii. Grotewohl a subliniat că pro­ nisiană Sakiet — Sidi Yussef. dere în armata care ne-a dat In cursul anului trecut au
Aceste acţiuni ale autorităţi­ această lecţie sîngeroasă".
O. Grotewohl a subliniat că punerea Bonn-ului de a discuta fost construite instalaţii de băi
reunificarea Germaniei este o problema germană la o confe- lor franceze au provocat indig­ După cum se anunţă din Ra­
nare în Tunisia. Guvernul Tuni­ bat, regele Marocului, Moham-
cauză a poporului german în- rinţă la nivel înalt urmăreşte să med al V-Iea, a adresat pre­
şuşi. Sîntem profund convinşi, inducă în eroare populaţia din siei a hotărit să recheme ime­ şedintelui Tunisiei o telegramă
a spus el, că unitatea naţiunii Germania occidentală. diat pe ambasadorul său la Pa­ de condoleanţe şi solidaritate.
Vorbind despre refuzul gu­
germane va fi realizată. P r e v e d e r ile p l a n u l¦iJmi d e s f& i
Premisa pentru rezolvarea vernului vest-german de a re­ ris şi să ceară retragerea tutu­ Totodată, Ministerul Afaceri­
problemei germane, a spus O. cunoaşte guvernul R. D. Ger­ ror trupelor franceze de pe te­ lor Externe al Marocului a a- ''
Grotewohl, este ieşirea celor mane, O. Grotewohl a declarat ritoriul Tunisiei, inclusiv de la tras atenţia ambasadorului fran­
baza navală franceză din Bizer- cez la Rabat că bombardarea al C eh o slo vaciei pe aiuri 1
ta. Autorităţile tunisiene au in­ localităţii Saklet-Sidl Yussef va
două state germane din alian­ dă nici un om cu bun simţ nu terzis tuturor unităţilor fran­ avea „urmări nefaste". PRAGA 10 (Agerpres-). GE- de larg consum, va creşte in
ţele militare opuse şi crearea u- poate contesta existenţa Repu­ ceze să facă deplasări pe teri­ TEKA an u n ţă : După cum s-a special producţia de articole
nui sistem de securitate colecti­ blicii Democrate Germane, al în cercurile ziaristice parizie­ textile.
vă în Europa. Dacă această pro­ cărei prestigiu internaţional mai anunţat, în şedinţa din 6
blemă, care prin ea însăşi ser­ creşte an de an. Poziţia pe ca­ februarie a guvernului cehoslo­ In doiyrenîul agriculturii, p l a ­
veşte la menţinerea păcii, ar fi re se situează Bonn-ul în a- vac a fost aprobat planul de nul pe 1958 prevede creşterea
rezolvată de cele două părţi ceastă problemă este cu atît mai toriul ţării. ne se atrage atenţia asupra fap­ stat de dezvoltare a economiei producţiei agricole globale cu
ale Germaniei, problema reuni- regretabilă, cu cît este în ccon­ Preşedintele Republicii Tuni­ tului că la 8 februarie, în ziua naţionale a R. Cehoslovace -pe 11,9 la sută. Sarcina principa­
ficării ar putea de asemenea să tradicţie cu interesele poporu­ bombardării localităţii tunisie­ anul 1958.
fie soluţionată cu succes şi lui german. Nerecunoaşterea sia, Habib Bourguiba, a adre­ ne, ministrul pentru problemele lă a creşterii animalelor fă-
Germania ar contribui la des­ R. D. Germane îngreunează sat populaţiei un apel în care Algeriei, Lacoste, a declarat a- Anul acesta, volumul produc­ mîne sporirea continuă a pro­
toate posibilităţile de tratative subliniază că bombardarea lo­ meninţător: „Vom pune capăt ţiei industriale a Cehoslovaciei, ductivităţii vitelor şi mărirea
tinderea încordării în iume. calităţii lipsite de apărare, Sa- eforturilor răsculaţilor care în­ va creşte cu 8 la- sută în com­ şeptelului.
O. Grotewohl a salutat pro-. între cele două state germane. kiet-Sidi Yussef, constituie o cearcă să pătrundă în Algeria paraţie cu 1957. Producţia în­
O. Grotewohl a subliniat că „agresiune premeditată" din de pe teritoriul Tunisiei. Avem treprinderilor ministerelor de Volumul construcţiilor capita
partea Franţei. „In numele în­ destule mijloace pentru a pune construcţii de maşini; va creş­ •le de stat pe 1958 se cifrează
R.D. Germană se pronunţă îm­ tregului popor tunisian, a spus capăt a: :stor încercări". te cu peste 11 la suta. la 26,85 miliarde coroane, adi­
preşedintele, declar că după a- că cu 11 la sută măi mult de-
potriva oricărei înarmări ato­ cest atac este foarte pu­ In cercurile tunisiene din Pa­ In ceea ce priveşte mărfurile c-ît anul trecut.
mice, pentru crearea unei zone ţin probabil ca intre Franţa ris, bombardarea localităţii Sa-
şi Tunisia să mai poată exista kiet-Sidi Yussef este considera­
denuclearizate în Europa, pen­ vreo înţelegere". „Nu mai este tă ca o încercare de a intimi­
posibil, a continuat Bourguiba, da „cu o baie de sînge" poporul
Heinrich tru organizarea unui referen­ ca o armată care îşi permite să tunisian care simpatizează , cu Oamenii de ştiinţă aW^i&Gaoi cer
dum popular în această proble­ interzicerea imediată a experienţelor
In continuare, conform tra­ mă, în cele două state germane. cu arme nucleare
diţiei naţionale din Austria, a Problema creării unei zone de-
fost interpretat unul din concer­ nuclearizate nu este o proble­ încalce demnitatea noastră, să lupta de eliberare a poporului NEW YORK 10 (Agerpres). plice imediat, indiferent de alte
tele pentru vioară de Mozart. mă oarecare de politică, ci o rămînă în Tunisia. Lupta pen- algerian. — La 8 februarie, Federaţia a-
problemă de importanţă vitală mericană a oamenilor de ştiin­ acorduri". - ;>
După aceea, acad. D. V. Sko­ pentru poporul german şi pen­ ţă a dat publicităţii o declara­
belţin a înmînat profesorului tru toate popoarele europene. ţie în care cere încheierea unui In declaraţie se subliniază
Heinrich Brandweiner diploma şi acord internaţional cu privire la
medalia de laureat a l , premiu­ In încheiere O. Grotewohl P o p o a re le c o reean şi ja p o n e z se pronu încetarea experienţelor nuclea­ ca un asemenea acord consti­
lui internaţional Lenin „Pentru s-a pronunţat pentru crearea re.
întărirea păcii între popoare". unei confederaţii a celor două tuite un pas important pe calea
state germane, ceea ce ar con­ „Intrucît atît S.U.A. oît şi U-
In numele partizanilor păcii tribui la realizarea pe cale paş­ penfru fra fa fiv e şi penfru c r e a r e a niunea Sovietică, se spune în spre pace.
austrieci, profesorul H. Brand­ nică a unui acord asupra pro­ declaraţia dată publicităţii de
weiner a fost salutat de Huble, blemelor ce interesează cele unui sistem de securitate în Asia Federaţie, au consimţit în prin­ IfifoFmâţie
membru al Consiliului austriac două părţi ale Germaniei. El cipiu asupra instituirii unui sis­
al partizanilor păcii. a subliniat că ar trebui să se PHENIAN 10 (Agerpres). - rat că sînt hotărîle să depuiă tem de control care să se ex­ La tragerea Loto cehtral din seara
înceapă tocmai prin luarea u- TASS anunţă: La Phenian a toate eforturile îndreptate spre tindă şi asupra propriilor lor te­ zilei de 7 februarie 1958, au fost cx-
A răspuns prof. H. Brand­ nul angajament comun în sen­ fost dat publicităţii comunicatul normalizarea şi dezvoltarea re­ ritorii, acesta trebuie să se a- trase din urnă următoarele 9 nume­
weiner. sul că reunificarea trebuie în­ comun cu privire la tratativele laţiilor dintre cele două ţâri.. re : 59, 88, 60, 83, 78, 55, 2(f, 10. 32.
făptuită în toate condiţiile nu­ dintre Comitetul coreean pen­ (Menţionăm că a şaptea cifră extrasă
Solemnitatea înmînării pre­ mai prin mijloace paşnice. Este tru solidaritatea ţărilor din A- Delegaţia japoneză a arătat din urnă e 26 şi nu 27 cum greşit a
miului internaţional Lenin s-a de asemenea posibilă încheie­ sia şi delegaţia japoneza de apărut în ziarul tiostru de sîmbăta
încheiat prin interpretarea cî- rea unui acord privind ieşirea prietenie care între, A. şi- -8 fe­ că sprijină pe deplin poziţia 8 februarie).
torva fragmente din lucrările lui celor două state germane din bruarie a vizitat R.P.D. Coreea­ R.P.D. Coreene in problema uni­
Beethoven. Apoi, la palatul cele două alianţe militare opuse. nă la invitaţia comitetului co­
Auerschperg a avut loc o mare reean. ficării paşnice a Coreei.
recepţie în cinstea laureatului.
Cele două părţi au examinat
problemele care prezintă inte­
res pentru popoarele celor două
tura asigurărilor sociale in ţările la­ respondentul, roagă S.U.A. să acorde ţări, inclusiv problema norma­
gărului socialist. Printre cei ce ap anual Spaniei un „ajutor" în valoare lizării' relaţiilor dintre R.P D.
luat cuvîntul au fost delegaţi din Po­ de 150.000.000 dolari, „cel puţin pe Coreeană şi Japonia, probleme­
lonia, Cehoslovacia, Rominia, Bulga­ o perioadă de 5 ani". le menţinerii păcii în Asia şi A-
ria, Uniunea Sovietică şi un obser­ frica şi întăririi' colaborării din­
vator din partea Iugoslaviei. TIRANA. — Intre 3—5 februarie a tre ţările acestei regiuni.
avut loc Ia Tirana o plenară a C.C.
DAMASC. — lin reprezentant al al Partidului Muncii din Albania. Cele două părţi s-au pronun­
comandamentului militar sirian a a- Plenara a ascultat rapoartele : Cu pri­ ţat împotriva creării de baze
nunţat că la 8 februarie un grup de vire la îndeplinirea planului de stat strategice atomice în Japonia
soldaţi israelieni au pătruns în zona de dezvoltare a economiei naţionale şi importului de arme termo­
demilitarizată în apropierea localităţii a ţării pe 1957 şi sarcinile pe anul nucleare, precum şi împotriva
Kafr-Harm, deschizînd focul asupra 1958; „Cu privire la îndeplinirea bu­ livrării de către Statele Unite
unor ţărani sirieni. Focul deschis de getului de stat pe anul 1957 şi la de arme atomice Coreei de sud.
soldaţii israelieni a durat 20 de mi­ sarcinile în vederea întocmirii buge­ apreciind aceste acţiuni ca un
nute. tului pe anul 1958; „Despre complec- serios pericol pentru pace.
tările la cel de al II-lea plan cinci­
LONDRA. — Corespondentul din nal de dezvoltare a economiei şi cul­ In comunicat se subliniază
Madrid al ziarului „Sunday Times" turii a Albaniei". Plenara a aprobat necesitatea convocării imediate
anunţă că guvernul Franco caută să în unanimitate rapoartele şi a adop­ a unei conferinţe a conducăto­
obţină din partea statelor Unite un tat hotărîrile corespunzătoare. rilor de state din Est şi Vest
„ajutor" financiar. Franco a declarat
secretarului de stat al S.U.A., Dulles, TOKIO. — La 8 februarie s-a des­ în scopul menţinerii unei păci
cînd acesta din urmă a vizitat Ma­
dridul acum o lună, că dacă Spania chis la Tokio cea de a II-a conferin­ trainice în Asia şi în întreaga
rm va obţine împrumuturi, economia
ţării se va prăbuşi. Franco, arată co­ ţă a partizanilor păcii din întreaga lume, precum şi crearea unui
Japonie. sistem de securitate colectivă
în Asia. Ambele părţi au deo'.a-
In Japonia se intensifică mani lestaţiile oamenilor muncii care pro­
testează împotriva experimentării bombelor atomice şi cu hidrogen şi împo­
Cine plăteşte şl cine eîştigă caii nu ar mai fi împovărat de triva bazelor militare americane din Japonia. De fiecare dată poliţia re­
impozite uriaşe. primă manifestaţiile paşnice.
urmă ? Sini oameni care au cel au plătit preşedinţilor lor şi mărilor asupra situaţiei oameni­
mai uşor acces la Pentagon şi preşedinţilor consiliilor de ad­ lor simpli din S.U.A. Da, aşa ar fi, dar toate a- in foto: In timpul unei demonstraţii care a avut Ioc la Tokio.
in special la departamentul for­ ministraţie ,precum şi altor şefi Demn de remarcai este faptul cestea ar scădea cifra de afa­
ţelor aeriene m ilitare: generalii superiori sume ce s-au cifrat la că în timp ce veniturile ameri­ ceri a monopolurilor. Morgan, lllllllilllliliHilliirillfflIllllllliilltlIIIMIllIIIIM
m retragere. Societăţile sus-a- 9.838.000 dolari. Numai preşe­ canilor scad, sumele plătite mo­ Du Pont, Rockefeller, Ford, a-
mintite au dus o adevărată vî- dintele societăţii „North Ameri­ nopolurilor pentru diferite arme devăraţii stăpîni ai Americii, M /% C? 1N -
nătoare pentru atragerea gene­ can“ a primit în decursul unui cresc. Bombardierele B. 52 costă impun însă poporului american
ralilor în retragere, cu influen­ an, sub formă de salariu şi alte 8 milioane, dolari bucata ,adică politica dorită de ei pentru ca MIERCURI 12 FEBRUARIE 1958
ţă la Pentagon, în consiliile lor dividente, 201.000 dolari. înşi­ cu 30 la sută mai mult decît să-şi umple nesăţioşi sacii
de conducere spre a putea ob­ ruirea cifrelor ar putea conti­ la începutul fabricării lor. Cos­ fără fund cu cit mai mulţi SPECTACOLE CIN EMATOGRAFICE
ţine cele mai grase comenzi mi­ nua pe multe file. Dar să ne tul unui avion ele vînătoare a dolari de pe urma înarmă­
litare. Aşa au ajuns generalii oprim aici. crescut în 7 ani de la 300.000 rilor. 45.825.000.000 dolari, cît DEVA: Malva; PETROŞANI: ci­ Thil Buhoglindă: SIMERIA: Cînd
Ira Aker şi loseph Mac Narny la 1.500.000 dolari. reprezintă cheltuielile militare nema „7 Noiembrie" : Mazurca dragos­ vine furtuna; HAŢEG; Legea o per­
la conducerea societăţilor „Dou- Cine plăteşte aceste colosale americane li se par acestor tei j cinema „Alexandru Sahia"; O mite ; BARU MARE: Cînd înfloresc
glas Aircraft Corporation“ şi sume de dolari pentru înarmare'? Ce s-ar putea face cu aceşti veşnic ţlămînzi de dolari prea vară neobişnuită; ALBA IULIA: Intre lalelele •. LONEA ; Străbătînd Parisul;
„Conuair". Goana pentru atra­ Răspunsul este unul singur: în bani dacă ei ar fi cheltuiţi în puţin. Prin avocaţii lor, Dulles două femei; BRAD : Poznaşii din Bam- APOLDU DE SUS; Cei doi; ZLAT-
gerea generalilor în consiliile majoritate, contribuabilul ame­ folosul omului ? La această în­ el compania, cer din ce în ce burg ; SEBEŞ : Melodii nemuritoare ; NA : Balada Siberiei; TEIUŞ : Dalibor.
de conducere ale societăţilor rican. După cum arată presa trebare ne răspunde un afiş al ILIA: Primele bucurii; ORAŞTIE:
este şi mai evidentă dacă a- americană, peste 70. la sută din Tineretului socialist belgian ¦În­ mai mulţi dolari contribuabili­
mintim că pe statele de plată cheltuielile militare ale State­ titulat.' „Război războiului“. A- SELECŢIUNI DIN PROGRAMUL Dp RADIO
ale societăţilor „Boeinig“ şi lor Unite sînt suportate de fişul arată că o mitralieră, costă lor americani, agitînd mereu
„Convair" figurau cinul trecut cît două pluguri, o bombă, cît PA'ipamul 1: 6,30 Muzică uşoară ; estradă. Programul I I : 14,03 Concert
67 de militari superiori în re­ populaţia ţării. Veniturile fermie­ 5 case, un tanc cît o şcoală, un imaginara primejdie comunistă.
tragere, iar pe statele societăţii avion cu reacţie cît un spital, 6,45 „Copiii cîntă"; 7,10 Muzică popu­ de prînz; 15,00 Melodii populare ro­
„Martin“ 14 ofiţeri superiori. rilor au scăzut an de an.ajungind iar o navă de război cît o u- Dar astăzi popoarele, însuşi
„Meritele“ deosebite ce le-au a- lară romînească; 9,30 „Vreau să mâneşti ; 15,30 , Muzică de estradă ;
vut aceşti ofiţeri, nu de mult in 1957 să fie mai mici cu peste 5 zihă. poporul american, se conving ştiu "; 10,00 GMece populare romî- 16,20 Jocuri populare romîneşti ; 16,40
conducători în Ministerul de Intr-adevăr) cifre impresionan­
Război, în obţinerea unor uria­ miliarde dolari . faţă de anul că acest vechi slogan al poli­ neşti; 11,05 Teatru la microfon: „Ju­ Ansambluri sovietice de cîntecc : 17,00
şe comenzi militare au fost re­ te. Miile de mitraliere, tancuri,
1947. In aceeaşi proporţie au avioane, bombe, sutele de nave ticii projnovate de cercurile decata- focului"; 12,43 Din cântecele Muzică instrumentală; 19,00 • . :e;
tribuite în proporţie corespunză­ ce se construiesc în S.U.A. ar
toare. In total, cele 13 societăţi scăzut şi veniturile muncitorilor. putea fi transformate în zeci de conducătoare americane s-a în­ feroviarilor; 13,05 Din muzica popoa­ 19,30 „Pagini din muzică ci. ..tpo-
mii de case, .spitale ,şcoii, sau
Dacă mai adăugăm şomajul în sute de uzine. Poporul atneri- vechit. Ele se pronunţă cu fer­ relor ; 14,00 Melodii populare ro,mî- ran ă"; 22,30 Cîntă formaţiile de mu­
masă, care însumă. deja 4 mi­ mitate împotriva războiului şi neşti; 14,45 Muzică uşoară; 16,00 zică uşoară; 23,15 Muzică populară
lioane oameni avem imaginea vor continua această luptă no­ Muzică, distractivă; 18,30 Muzică românească.
sumbră a influenţei cursei inar- bilă în fruntea căreia se găseş­ populară interpretată de amatori; BUI.ET1NE DE ŞTIRI?'
te Uniunea Sovietică şi celelal­ 19,05 Din viaţa muzicală a oraşelor 5,C0; 6,00; 7,00; 11,00;’ 13,0C ;
te lari socialiste. şi regiunilor patriei; 20,55 Concert 15,00; 17,00; 19,00; 20,OR; 22.CC:
T. OLARI! de muzică populară romînească; 22,30 23,52 (programul I), 14,00; 16,00:
Mari dirijori romîni; 23,30 Muzică de 18,00; 21,00; 23,00 (programn' IM
I ipntui: îmi “rea Poligrafică „1 M ăi" — DEVA.