Page 38 - 1958-02

Pag. 2 r j u n m i >i s n n r A i r s M w . m Nr 982

T* sazahsz^

In legătură cu alegerile Consfătuire cu coiedivele de redacţie Povestea unui cămin

de deputaţi în sfaturile ale gazetelor de perete
populare

Ce trebuie Recent a avut loc în sala de ceasta ca urmare a unei munci I. Nezelschi de la I.C.R.A., pro* Cui nu i se intimplă cîte odată să neamului ăsta păsăresc nici nu-i pa- dau în primire, atîta vreme cît nici ^
sa ştie alegatorii şedinţe a Comitetului regional planificate, a atragerii unui nu­ fesorul Cornel Sîntimbreanu de ei nu au preluat de la comitetul ca­
P.M.R. Hunedoara-Deva, o con­ măr însemnat de corespondenţi la sfatul popular regional, C. caute pe cineva şi abia după multă să de vremea rea. re fusese înaintea lor. Şi iacă aşa se
Ce sînt circumscripţiile sfătuire la care au participat voluntari ctc. Prin intermediul Petrescu, N. Bădulescu de la tărăgănează lucrurile, de ani. sub
electorale? membrii colectivelor de redacţie ei, a u ’fost popularizaţi fruntaşi A.D.A.S. şi alţii au împărtăşit alergătură să răsufle uşurat, zicîn- — Ce ziceţi, îmi arătaţi unde lo- privirea celor competenţi, care cu­
în producţie ca Gheza Gardo, în discuţiile purtate, din ex­ nosc această situaţie, aşa cum ar
Deputaţii în sfaturile populare re­ ale gazelelor de perete din în­ Petru Pintea şi alţii. Au fost perienţa muncii lor ca mem­ du-şi în sine: „Uff! însfîrşit, bine cuieşte tovarăşul Alic î fi de exemplu secţia de învăţămînt
gionale, raionale, orăşeneşti şi co­ treprinderile şi instituţiile oraşu­ scrise articole despre activita­ bri ai colectivelor de redacţie şi cultură a raionului Hunedoara.
munale vor fi aleşi de către cetăţenii lui Deva, precum şi secretari ai tea organizaţiilor U. T. M., ale gazetelor de perete, mai a- că l-am găsit". — Cu plăcere. Chiar pe acolo stau
cu drept de vot, pe circumscripţii e- organizaţiilor de bază P.M.R. A.V.S.A.P. şi Crucea roşie din les în cadrul campaniei electo­ — Bine — zic eu — dar pină
lectorale. Circumscripţia electorală este Scopul acestei consfătuiri a fost cadrul întreprinderii. Articolele rale. Cei prezenţi la consfătuire Dar, ca să fiu mai plastic, legat şi eu. Trebuie să ştiţi însă că e ne- una, alta, dacă ar exista puţină bu­
o unitate teritorială cuprinzînd un a- de a se dezbate activitatea de critice scrise la gazeta de pe­ s-au angajat să participe cu en­ năvoinţă din partea actualului co­
numit număr de locuitori, potrivit pre­ pînă acum a unor gazete de pe­ rete s au dovedit a avea un e- tuziasm la concursul pentru cea dc acest lucru, să vă spun o intim- cesâr să vă întoarceţi din nou pînă mitet, nu se putea ajunge la o ase­
vederilor Decretului cu privire la alege­ rete şi a se stabili sarcinile ce fect deosebit de bun. Manifes­ mai bună gazetă de perete, or­ menea situaţie.
rea deputaţilor în sfaturile populare. revin colectivelor de redacţie ale tări de îngîmfare, ce se mal înţîl- ganizat de redacţia ziarului plare petrecută mai zilele trecute. la haltă. :i
gazetelor de perete în cea de nesc la unii lucrători din în­ „Drumul socialismului" (care se — După cum ştie tot satul, oricită
Deputatul îşi va desfăşura activi­ a doua etapă a campaniei elec­ treprindere ca îoan Bulz, Viliam desfăşoară pînă la data de 1 Acum cîteva zile urcam de zor ul- — ...Nu-i nimic, fie şi aşa. bunăvoinţă ar fi fost, tot nu ar fi
tatea în' circumscripţia în care a fost torale. Mozer, Iordache Vislavschi şi Mai a.c.J. ajutat la nimic. Aşa dupq cum afir­
ales. El va mobiliza şi antrena în alţii, abateri de la disciplina lima pantă a şoselei ce duce în Go- Şi astfel, o luarăm amîndoi la mă cei din comitet, cică din biblio­
diferite acţiuni ale sfatului popular pe Cele trei informări prezentate muncii etc., au fost permanent In încheiere, tov. Ioan Nicu- tecă lipseşte uh însemnat număr de
cetăţenii care l-au ales. El va răspun­ au relevat activitatea desfăşu­ satirizate prin gazeta de pere­ lescu, secretar al comitetului o- văjdia. Fiind mai tlnăr, ajunsei din drum, vorbind ba de una, ba de alta. cărţi, care nici pînă astăzi nu au
de în faţa acestor cetăţeni de felul rată de către gazetele de pe­ te. răşenesc de partid, a arătat ca­ fost identificate. Fondurile, la fel nici
cum îşi duce activitatea. rete de la I.A.R.T., B.R.P.R. şi urmă un drumeţ, cu părul cărunt. ele nu sînt justificate. Apoi, s-a pier­
şcoala medie nr. 2 „Decebal". Au mai prezentat informări, re sînt sarcinile ce revin colec­ dut urma numeroaselor obiecte c a :
Decretul prevede amănunţit la ce Să tot li avut vreo 60 de ani. . j bănci, scaune, mese, mingi de fot­
Tovarăşul Gheorghe Marines- tovarăşele Eleonora Bodea de tivelor de redacţie ale gazetelor bal şi volei. Alai erau nişte fotolii
cu, responsabilul colectivului de — Bună dinii. :aja, baciule! j D IN CARNETUL ! şi un aparat de radio. Acum, un fo­
redacţie al gazetei de perete de Ia şcoala medie nr. 2 „Decebal" de perete în campania electo­ — Apăi, bună să fie. toliu împodobeşte biroul gării din Go­
la I.Â.R.T. a arătat că gazeta rală. * ,* văjdia, altul se găseşte în gara Ri-
de perete a fabricii, a desfă­ şi Maria Rău de la B.R.P.R. tişoara, celălalt a ajuns pe la gara
şurat o activitate rodnică, a- PETRE JURCON1 — E greu, e greu cu bătrîneţele? jC O r 6 S p O H U 6 f l t U . l t l l J de sus, iar aparatul de radio, de
Au urmat apoi discuţii. Tov. vreo doi ani, stă şi el acasă la unul
corespondent — Ii greu, îi uşor, ii vedea şi dum­ din membrii vechiului comitet, luat
aşa-zis „în păstrare". Na, uite-l şi pe
neata cînd o să Ic ajungi. Discuţia ajunse iarăşi la popicărie. tovarăşul Alic. Probabil se pregăteş­
te de plecare.
— Baciule, dacă aş avea o rugă­ — Ştii dumneata cine-i „bulibaşa"
minte, ce-ai zice l l-am întins mina plin de bucurie
al nostru ? — spuse înlr-un tîrziu tovarăşului Alic, întrebîndu-1 dacă el
— Păi spunc-o, să vedem — răs­ prietenul meu de drum. este directorul căminului cultural.
punse bătrînul, devenind din ce iu — Eu ştiu ? Pină in prezent nu
ce mai prietenos. — Da, eu sînt.
mi l-a recomandat nimeni. — Vă rog să mă credeţi, c-am în­
număr de locuitori se formează o cir­ — Aş vrea să aflu clne-i direc- trebat tot satul pînă v-am găsit.
cumscripţie electorală pentru alegerea Sfaturi de sezon pentru apicultori Ei, atunci să-ţi spun eu. „Buli- — Cu ee ocazie pe la noi ? —
mi-o scurtă dintr-odată tovarăşul Alic.
tor de cămin cultural in Govăjdia. başa.-e u„ nu|ne |)e carc l-au scormo- — Oo, cu nimic deosebit. Aş fi
dorit să mă informaţi despre acti­
deputaţilor în sfaturile populare regio­ ~ He- he’ aPai dumnezeu să-i mai njt oa|llcIlii> lui viliam Dehel. Dînsul vitatea căminului.
nale, raionale, orăşeneşti, comunale.
Ocupaţia de apicultor este de răzături de faguri. Se cerce­ tul timp stuparului pentru a-şi' înţeleagă, că tot s-au schimbat de nu a c u v re o 2 ani|f5c2a parle din vechiul — Despre activitate ? Atunci vor­
Delimitarea şi numerotarea circum­ frumoasă şi rentabilă. Fiecare beşte dumneata cu tovarăşul Onţ, el
scripţiilor electorale va fi făcută de cetăţean poate să ţină pe lîngă tează cu atenţie aceste răzături perfecţiona pregătirea intelec­ mai ştie nimeni cine-i acum. Iacă comitet „ căniimi,ui) dar, mtre timp cunoaşte situaţia tot aşa ca şi mine.
către comitetele executive ale sfatu­ gospodăria sa un număr oare­ Eu trebuie să plec, că vine acuşi tre­
rilor populare respective cel mai tîr- care de stupi. Aşa cum îşi pre­ şi în caz că se găsesc între ele tuală, citind reviste şi cărţi de ajungem acuşi in sat şi poate vei a ^ 8chimbat< De.atun;i şi pină nul în haltă şi mi-e teamă să nu-i
ziu cu 50 de zile înainte de alegeri; găteşte, la întemeierea gospo­ pierd...
lista circumscripţiilor electorale va fi dăriei, un coteţ pentru găini şi albine cu abdomenul ros, sau apicultura. Pe lîngă aceasta avea norocul să-l cunoască respon- jn prezen, oalrenii n.au niaj făcut
publicată de comitetele executive ale o cocină pentru porci, poate Pe tovarăşul Onţ nu l-am mai în­
sfaturilor populare respective cu 50 de să-şi amenajeze şi o mică stu­ în cazul că au un miros de şoa­ preocupare, stuparul trebuie să sabilul de la cooperativă. Ai treabă casă bună cii Dehel. Deşi îşi pier- trebat. Tot ce ştia despre căminul
zile înainte de alegeri. pină. la cămin ? duse calitatea, pretutindeni o ţine cultural din Govăjdia, îmi povestise
reci, se iau măsuri urgente pregătească materialul necesar morţiş că el e totul şi fără dînsul cu cîteva minute mai înainte.
Ce sîn t secţiile In cele ce urmează voi încer­ — Da — răspunsei gîndilor. nimic nu se poate face. Oamenii nu
de votare? ca să arăt cîteva sfaturi prac­ pentru înlăturarea acestora. pentru noua recoltă c a : repa­ — Bine faci. Păcat de căminul l-au luat în seamă, dar într-o zi s-au f»H. MARINOViCî
tice de sezon, sau mai bine-zis nostru că stă pustiu de atita amar de pomenit fără bile. fără' popice. La
Decretul cu privire la alegerea de­ să împărtăşesc din experienţa Stupul aflat în această situaţie rarea lăzilor de rezervă, însîr- vreme. Iacă merge acu pe al treilea început, fiecare a luat-o drept o glu-
putaţilor în sfaturile populare, prevede mea de apicultor cîştigată în se duce într-o cameră caldă şi marea şi repararea ramelor, pre­ an. Nu-i vorbă, nu e an să nu se dea inj|_ | nce;uj cu înceiul, gluma s-a
că pentru buna desfăşurare a alegeri­ cîţiva zeci de ani.
lor, teritoriul oraşelor şi al comune­ se curăţă complect, apoi se a-* sarea fagurilor artificiali, topi­ pe acolo cîte un bal, două, însă asta
lor se împarte pe secţii de votare, în La stupi1, în perioada de iar­ şează la locul lui în stupină. rea cerii etc.
funcţie de numărul locuitorilor. nă, se umblă numai cînd timpul
este liniştit. Intervenţiile ce se Către sfîrşitul iernii sînt zile • Este deosebit de important, şi cu nimica, e toi una. Alai înainte (ngroşat. Atăi fralc Dehel în sus, măi
Decretul precizează că în oraşele şi pot face fără a tulbura albine­ călduroase. In acestea, stuparul ca fiecare stupar să aibă o e-
comunele cu o populaţie de peste le s în t: supravegherea continuă trebuie să asigure albinelor zbo­ videnţă asupra comportării stu­ era altfel. Cămin cullural ca Ia noi frate Dehel în jos, dar el, pace să
2.000 de locuitori, se formează cîte a stupului şi înlăturarea ţur­ ruri de curăţire prin deschide­ pilor şi a lucrărilor de îngrijire în Govăjdia, mai rar. Parcă văd şi mai scoată popicele din magazia lo­
o secţie de votare la 1.500—3.000 de ţurilor de gheaţă, care eventuai rea urdinişului şi împrăştierea pe care le face. In acest scop el acum şezătoriie, corul şi echipa de cuinţei sale.
s-ar forma la urdiniş. Cu aju­ în faţa stupului a unui braţ de va trebui să întocmească un re­ dansuri. Unde mai pui cinematograful — Şi comitetul actual s-a putut împă­
paie sau aşezarea cîtorva zia­ gistru in care să consemneze şi fel de iei de concursuri. Veneau ca cu o asemenea situaţie ?
torul unui cîrlig făcut din sîr- re, aceasta pentru ca albinele toate intervenţiile, precum şi oamenii nu numai din satele vecine,
ieşite din stup să nu amorţeas­ data la care acestea se fac. Fie­ dar şi din Hunedoara. Acu, vorba — Cu comiletui ? Hm. Cu cei din
mă groasă, se curăţă fundul că. care stup este indicat să aibă comitet e şi mai mare necaz. Iacă
fişa lui de naştere, care trebuie
stupului de albinele moarte şi Tot acum, în timpul iernii, să fie numerotată, iar numărul cînlecului „ce-a fost verde s-a uş- sţall aşacll ,tdna jn sţn şj nu duc

se aşează pe scîndurica de zbu­ ei să corespundă cu numărul cat... . S-a terminat cu toate. Iacă njcj nn fej de activitate. Oricine îi
rat, făină fină, cernută ; aceasta
în lipsa de polen. Lîngă făina stupului şi accesoriile lui. ai noroc. Uile-1 şi pe tovarăşul de la întreabă, ei susţin că nu se pun pe
se aşează adăpătorul cu apă
cooperativă. O, o... bine că te scoase treabă pinăce vechiul comitet nu ie

norocul în cale. la spune-ne cine-o predă gestiunea. Aştialalţi afirmă că nu'

mai fi director pe la căminul nostru

încălzită şi îndulcită. 1. BR1NDZA cullural ?

Perioada de iarnă oferă des­ apicultor — Cine vrei să fie î — răspunse CONCURS RAIONAL
acesta curios, uitindu-se cînd la bă-
locuitori, iar în comunele cu o popu­ UN TREN-CARAVANĂ trin, cînd la mine — decît losif A- in te rş c o la r de C ru ce roşie
laţie sub 2.V--, de locuitori se va for­ iic ? Ce, parcă dumneata nu-1 cu­
ma o singură secţie de votare. noşti ? SIMERIA (de la subredacţia re, prevenirea lor, hemoragii,
noastră voluntară). De curînd plăgi şi rolul grupelor sanita­
Decretul prevede de asemenea că se SIMBRIA (de la subredacţia ' logie, chirurgie, radiologie, pre­ scopiCj iar apoi, dgcă e cazul, — Ei, bată-1 sŞ-l bată norocul, că s-a desfăşurat în oraşul Sime- re, .atît în şcoală cît şi în afară.
pot forma secţii de votare şi în satele sînt îndrumaţi cătîe ^'spitalele' de cunoscut îl cunosc de cînd era ria concursul de Cruce roşie al
sau grupele de sate cu o populaţie noastră voluntară). In fiecare cum şi analize de laborator. de specialitate. La mobilizarea mititei, insă că dînsul e la cîrma că­ grupelor sanitare din şcolile e- Concursul pe grupe sanitare
între 300—500 de locuitori, dacă dis­ locuitorilor oraşului în vederea minului, nici prin cap nu mi-a tre­ lementare ciclul doi, medii şi între şcoli s-a desfăşurat în sala
tanţa dintre aceste sate şi localul sec­ an, personalul C.F.R., care con­ In afară de cei care sînt che­ examenului microradio-fotogra- cut. Iacă, eu de-acum vă las cu bine, profesionale, dîn raionul Hune­
ţiei de votare este mai mare de 5 km. fic, au ajutat foarte mult mem­ că pînă acasă mai am o cale bună. de gimnastică a şcolii medii din
cură direct la siguranţa circu­ maţi la controlul periodic, per­ brele grupei Crucii roşii de car­ doara. Au participat la concurs, Simeria.
Pentru a asigura tuturor cetăţenilor tier, îndrumate de tov. Păun Ne-am despărţit şi, întovărăşit de
cu drept de vot posibilitatea de a vo­ laţiei, -ste obligat a-şi face pe­ sonal medical face consultaţii Andrei de la spitalul C.F.R. Si­ Francisc Onţ, gestionarul cooperati­ trei grupe sanitare ale şcolilor In urma desfăşurării concur­
ta, Decretul arată că se pot forma meria. vei, ne-am îndreptat spre cămin. Aici, din oraşul Simeria, două grupe sului. elevii .ciclului doi ai şco­
secţii de votare separate, pe lingă spi­ riodic vizita medicală. Anul a- şi pentru membrii de familie. totul era în regulă... aşj cum îmi de la şcolile din Călan, lii elementare din Simeria s-au
tale, maternităţi, sanatorii, case de Din personalul medical al povestise baciul, cu ueosebire că la două grupe sanitare de la clasat pe primul loc. Pe locul
invalizi, cu condiţia ca fiecare să cesta, salariaţii C.F.R. nu mai Tot la această caravană, Mi­ trenului-caravană se remarcă capătul căminului mai era... să spu; Ghelar şi cîte una de la şco­ doi s-au clasat echipierii gru­
aibă cel puţin 50 de alegători. sînt nevoiţi a se deplasa la ser­ nisterul Sănătăţii are şi o e- dr. radiolog Tătărăscu Cornel şi nem, o popicărie. lile din Teliuc şi Sîntandrei. pei sanitare a şcolii medii, tot
viciile medicale regionale. Pen­ dr. Godeanu Lucian, medic din
De asemenea, pentru ca alegătorii tru acest lucru, Ministerul Tran­ chipă de specialiste pentru de­ promoţia anului 1951, care, de Asta aparţine tot de cămin ? — Concursul a constat din pro­ din Simeria, iar pe locul trei e-
aflaţi în călătorie în ziua alegerilor sporturilor şi Telecomunicaţiilor pistarea afecţiunilor pulmonare altfel, este şi directorul trenu­ mă adresai icisoţiloruiui meu. be practice şi teoretice. La pro­
să-şi poată exercita dreptul de vot, a organizat un tren sanitar ca­ de orice natură, şi în special lui sanitar. levii şcolii elementare din Că­
ei vor avea secţii de votare în siaţiile re va staţiona în centrele mai cele T.B.C. Pentru efectuarea o- — Cum să nu, însă de vreo doi bele practice s-au făcut demon­
de cale ferată, în porturi, pe vase importante unde se vor putea peraţiunii de depistare a celor De la Simeria trenul-carava- ani a rămas şi asta pustie. Era aici straţii de acordarea primului a- lan. Concurenţilor clasaţi pe
aflate în navigaţie etc. face vizite medicale. Acest tren bolnavi, trenul este utilat cu a- înainte o popicărie model. Acum, du­
parate de microradio-folografie. na va mai merge în centrele pă cum vedeţi s-a transformat în jutor în caz de accidente, iar la primul loc li s-a dat drapelul
magazie de lemne. Pe fostele fire probele teoretice, concurenţii au
a venit şi în Simeria. El este în­ Examenul de microradio-foto- Subcetate şi Petroşani. electrice se pun rufe la uscat, iar de grupă fruntaşă pe raion şi
vorbit despre bolile molipsitoa-
zestrat cu aparatură medicală şi grafie, se face gratuit pentru S. M. premiu cîte un fular la fiecare
concurent. De asemenea, grupe­
medici specialişti, fiind deservit toţi locuitorii oraşului. Pînă a-
de un număr de 25 persoane. cum s-au efectuat peste 2.500 lor sanitare concurente li s-au
Se efectuează consultaţii inter­ microradio-fotografii. Cei găsiţi
bolnavi sînt chemaşi a doua zi acordat diplome de participare.

ne, O.R.L., oftalmologie, neuro- pentru a li se face controlul SABIN MUNTEANU

iT iflIIH E fl EXPERIMENTALII SILVICII loare ştiinţifică, el contribuind din Simeria şi Timişoara. Dă­ cetătorii staţiunii au cules o D iscutînd
la soluţionarea problemelor a- rile de seamă susţinute de cei mare parte din materialul ne­
mintite mai sus, probleme lega­ doi cercetători care lucrează în cesar redactării unui studiu cu M a n ife s tu l F. D . P„
te de ameliorarea fondului fo­ această direcţie, au scos la i- caracter monografic asupra
din S im eria — o im portantă realizare restier al ţării noastre. HAŢEG (de Ia subredacţia
veală importante realizări ca parcului din Simeria. De ase­ noastră voluntară). Zilele tre­
cute a avut loc într-o se­
Privind subtema „cultura spe­ volum şi calitate şi .au cuprins menea, s-au elaborat propuneri rie de întreprinderi şi insti­
tuţii din oraşul Haţeg adunări
a regimului democrat-popular ciilor lemnoase în parcul Sime- valoroase consideraţii de ordin pentru ameliorarea peisagistică ale muncitorilor, şi salariaţilor,
ria“ s-au efectuat lucrări ca : tehnic, despre felul în care re­ a drumului de -acces din parcul unde s-a prelucrat Manifestul
a) mărirea colecţiei de plante zultatele cercetărilor pot fi apli­ naţional Retezat. Consiliului regional F. D. P.
lemnoase cu 18 specii şi o co­ cate pe scară largă, în produc­ In parcul din Simeria au fost
Institutul de Cercetări Silvi­ propriu zisă, colectivul de lu­ ri:ă a avut în anul precedent lecţie de 111. varietăţi tranda­ ţie. Astfel, cu această ocazie, conduse, dîndu-li-se explicaţiile La cooperativa „Ţara Haţe­
ce (I.C.E.S.) al R.P.R. se spri­ cru al staţiunii a întreprins în responsabilitatea a două subte- firi ; b) obţinerea de puieţi în s-a subliniat importanţa creării necesare, numeroase delegaţii gului" în prezenţa a 65 sala­
jină pe activitatea sa de funda­ parcul din Simeria lucrări de me şi a unui număr de 18 co­ pepiniere la un număr de 44 unor premise absolut necesare, ale studenţilor, cercetătorilor, riaţi a fost prelucrat Manifestul
mentare ştiinţifică a tehnicii refacere a arhitecturii peisa- laborări la temele Institutului specii noi, din seminţe prove­ pentru ca lucrările efectuate în precum şi delegaţii străine. F.D.P. de către agitatorul Ion
silvice pe o reţea de 14 staţiuni giste, de îmbogăţire a colecţiei de cercetări silvice. Cele două nite din străinătate; c) obţine­ condiţiile producţiei, să dea re­ Incepînd din primăvara anu­ Ciora. Luînd cuvîntul în cadrul
. experimentale, răspîndite pe în­ de plante lemnoase, de multi­ subteme au avut ca obiect cul­ rea de puieţi în sere din semin­ zultate. Numai asigurarea pazei lui 1957, staţiunea a fost dota-, adunării, tovarăşii Maria Tă-
treg cuprinsul ţării. maş, secretara organizaţiei de
plicare a numeroase specii e- tura speciilor lemnoase exotice ţe provenite din străinătate la pădurilor, de către personal pă­ tă cu o importantă bază mate­ bază, Sigismund Boru, preşe­
Staţiunea din Simeria, creată xotice cu caracter forestier şi în parcurile d;n Simeria, regiu­ un număr de 61 specii n o i; d) truns de simţul datoriei, pentru rială, care constă din parcul din dintele cooperativei, Pavel Dra-
de statul nostru democrat-popu­ ornamental ş.a.m.d. Prin reali­ nea Hunedoara şi Bazoş. regiu­ observaţii asupra fenomenelor a preveni degradarea arborete­ Simeria, care are o suprafaţă fota, vicepreşedinte, utemista
lar, la începutul anului 1955, zările sale obţinute în cei tre» nea Timişoara. Colaborările s-au periodice de vegetaţie la spe­ lor prin delicte de tăieri şi pă- de 70 ba, clădirile existente, o Emilia Popa şi alţii, s-au anga­
face parte din acest ansamblu ani de existenţă, staţiunea din referit la teme de interes gene­ ciile exotice; e) observaţii pri­ şunat abuziv, pot garanta buna suprafaţă de 5 ha pepinieră, în jat să popularizeze în rîndul ce­
avînd ca teritoriu de cercetare Simeria a devenit un important ral pentru silvicultura ţării, vind comportarea plantelor exo­ reuşită a lucrărilor de amelio­ afară de cele 4 sere care au tăţenilor conţinutul Manifestului
ştiinţifică regiunile: Hunedoa­ colaborator ştiinţific al Institu­ cum s în t: selecţia şi ameliora­ tice la un număr de 119 spe­ rare a patrimoniului forestier. fost reconstruite în anul ante­ Consiliului regional al F.D.P.
ra, Timişoara, şi parţial Ora­ tului de Cercetări Silvice, ri a' rea speciilor dm genul Quercus cii ; f) au fost puse la dispozi­ Alături de aceasta o gospodă­ rior. Toate acestea au necesi­
dea. Deşi excentric faţă de te­ Departamentului Silviculturii şi Pinus, cercetări privind dez­ ţia U.C.E.S. pentru schimburi rire raţională pe care ocoalele tat o serie de lucrări de între­ Tot în aceeaşi zi, Manifestul
renul său de activitate, reşedin­ din ţara noastră. F.D.P. a fost prelucrat şi la fa­
voltarea culturilor din material în ţară şi străinătate loturi de silvice sînt chemate să o orga­ ţinere executate în parcul den­ brica de marmeladă, la coope­
ţa staţiunii a fost stabilită ta Rezultatele lucrărilor efec­ de transfer, cercetări privind ti­ seminţe din 68 specii şi loturi nizeze, urmărind, îndeaproape drologic, în pepiniere, lucrări rativa meşteşugărească „Reteza­
Simeria, în incinta marelui tuate în anul 1957 au fost ana­ purile de culturi forest'ere, cer­ de puieţi din 140 specii; g) .amenajamentele pădurilor, va de reconstruire a bazinelor de tul", la şcoala medie şi între­
parc din localitate, parc ce re­ lizate cu puţin timp în urmă în cetări asupra biologiei fructifi- s-au recoltat seminţe exotice asigura o altă premisă în ve­ crescut peşte, de reparaţie a prinderea „Vasile Roaită"
prezintă o colecţie valoroasă de pentru multiplicări cu II specii derea generalizării rezultatelor clădirilor, de creare a unui colţ
pjante lemnoase exotice de vîrs- cadrul staţiunii de la Simeria. caţiei, cercetări privind meto­ răşinoase şi 18 specii foioase, P. F.
tă înaintată, obiectiv impor­ La această şedinţă au luat par­ dele de mărire a procentului de în cantitate totală de 1.847 kg; cercetărilor. zoologic, cu căprioare şi fa­
tant de cercetări cu caracter te, pe lîngă colectivul de cerce­ răşinoase în pădurile de fag cu h) în pepinierele staţiunii s-au Discuţiile puriafe pe margi­ zani, de refacerea parţială a ) W W V N /W -sr
dendrologic şi silvic. Paralel cu tători a ! staţiunii, reprezentanţi răşinoase, cercetări asupra cau­ realizat 64.000 exemplare răşi­ împrejmuirii parcului etc.
activitatea ştiinţifică, se impu­ din centrala I.C.E.S., reprezen­ zelor şi condiţiilor geomorfolo- noase din 8 specii şi 104.000 nea acestor dări de seamă, au . Staţiunea din Simeria a li­ ANUNŢ IMPORTANT
ne ca o sarcină principală a tanţi .ai Direcţiei silvice Hune-' bucăţi foioase din 11 specii. A- dus la elucidarea a numeroase vrat cantităţi importante de
staţiunii conservarea, ameliora­ doara, ai Direcţiei silvice Ti­ gice, hidrologice şi climatice de ceşti puieţi sînt apţi pentru probleme de ordin tehnic, pri­ material de plantat, produs în Anunţăm întreprinderile din
rea şi valorificarea cît mai com­ mişoara, a : cîtorva ocoale sil­ apariţie şi dezvoltare a feno­ vind împăduririle, operaţiunile anii precedenţi, mai multor gră­ sectorul socialist că am redus
plectă a acestui parc, declarat vice şi instituţii cu preocupări plantat. de conducere a arboretelor, dini botanice, instituţii şi în­ preţui de vînzare la PIN ZA
nu de mult de Academia R.P.R. silvice din cele două regiuni. Cu menului de înmlăştinare a pă­ Lucrări similare .au fost exe­ manipularea seminţelor fores­ ASFALTATĂ T.C.A. dc la lei
ca monument al naturii. ¦această ocazie, au fost luate durilor de cîmpie, cercetări pri­ tiere etc. S-a subliniat din nou treprinderi din ţară. 21,50 Ia 13,20 per m.p.
în discuţii dările de seamă pri­ cutate şi în parcul din Bazoş, cu acest prilej necesitatea în­ Pentru activitatea depusă în
Ca urmare, staţiunea din Si­ vind îndeplinirea planului tema­ vind metodele de regenerare a regiunea Timişoara. fiinţării pe lîngă staţiunea din LIVRĂM FĂRĂ REPART1
meria a înscris chiar de la în­ tic, celor două subunităţi de arboretelor de şleau, studiul ba­ Simeria a unui laborator de se­ anul 1957, conducerea institu­ flE orice cantitate. Comenzi­
ceput în tematica sa de cerce­ cercetare ştiinţifică (Simeria şi zelor economice pentru repar­ Cele ’două puncte experimen­ minţe, care să efectueze un con­ tului de cercetări silvice a evi­ le se vor adresa d rect la fa­
tare ştiinţifică, problemele ge­ Timişoara)', precum şi consoli­ tiţia optimă a pădurilor pe te­ tale, subunităţi de cercetare ale trol mai rapid al calităţii aces­ denţiat în mod deosebit colec­ brica „HORIA, CLOŞCA Şl
nerale privind sectorul silvic, ritoriul R.P.R., stabilirea con­ staţiunii din Simeria, au avut tora spre a se satisface mai tivul de lucru al staţiunii Sime­ CRIŞAN" — Turda, regimna
precum şi studiul plantelor lem­ darea bazei ştiinţifice şi mate­ diţiilor de.constituire şi condu­ în plan o serie de colaborări, prompt nevoile producţiei. ria, care caută cu perseverenţă Cluj. Telefon 297.
noase exotice, în scopul amelio­ cere a rezervaţiilor de seminţe precum şi lucrări curente, după să contribuie la ameliorarea
riale a staţiunii. etc. In cadrul .acestor teme, au cele mai noi rezultate ale ştiin­ Tot în anul precedent, în ca­ patrimoniului forestier din ţara
fost adunate o serie de date şi ţei silvice. Acestea au fost exe­ drul colaborării dintre I.C.E.S.
efectuate experienţe în condi­ noastră.
rării producţiei forestiere. Ală­ Din prima dare de seamă a ţiile din cuprinsul staţiunii. Ma­ cutate în două subunităţi de şi Comisia Monumentelor Na­ înt?. A. HULEA

turi de activitatea de cercetare rezultai că staţiunea din Sinie- terialul adunat are o mare va­ producţie din ocoalele silvice turii a Aca’demiei R.P.R.? cer­ cercetător principal