Page 39 - 1958-02

Nr, 982 D n v m i s'o~cfAL'fSMur:uf Pa* 3
asSz

LA MINA ANINOASA 1 Postul şl tona de cărbune
DEVINE REALITATE LOZINCA:
’A /

O tonă de cărbune peste plan, Sprijinim FACEM TOTUL CA INIŢIATIVA
iniţiativa
de fiecare om, în fiecare schimb Iniţiativa' lansată de tov. Mi- lui T ucaciuc să fie extinsă
hai Tucaciuc de la sectorul III
Anul trecut, minerii din bazinul tră, am ajuns la concluzia că tre- ne-a adus o creştere simţitoare a al minei noastre, a fost cunos­ pe în tre a g a e x p lo a ta re
cută de to|i minerii exploatării.
carbonifer al Văii Jiului s-au între- buie să ne străduim să concretizăm posibilităţilor de ciştig, prin îmbu- In sprijinul ei am venit şi noi In anul trecut, exploatarea ARON CRISTEA analizeze măsurile care vor fi
cei din sectorul IV. împreună noastră a obţinut unele succe­ şeful exploatării Aninoasa luate pentru .a sprijini iniţiati­
cut pentru realizarea obiectivului angajamentele în raport cu condiţiile nătâţirea sistemului de salarizare şi cu maiştrii mineri loan Borca se. Planul La cărbune a fost va. In urma acestei analize,
şi Alexandru Creoan. am mobi­ depăşit pe întreaga mină cu următoarele: în primul rînd să majoritatea sectoarelor şi bri­
„Postul şi tona de cărbune". Multe ce există la fiecare loc de muncă, pe normare a muncii. Aceslei griji trebuie lizat brigăzile conduse de Şte­ 4.033 tone de cărbune. Făcînd existe o serioasă preocupare a găzilor au răspuns angajîn-
fan Biro, Gheorghe Barzu şi un calcul, vom canstata că ran­ conducerii tehnico-iadministra- du-se să dea cît mai mult căr­
brigăzi au reuşit să obţină succese fiecare echipă (schimb) şi om. Aceas- să-i răspundem printr-o preocupare Petru Borodi pentru a se lua damentul pe post ia fost de tive în ce priveşte felul de a bune peste plan. Anul acesta,
la întrecere cu brigada lui Tu­ 0,922 tone. Aşa stau lucrurile lucra al minerilor, de a studia scopul nostru este să ajungem
deosebite in această întrecere. Briga- ta permite luarea din timp, în fieca- continuă pentru creşterea şi ieftini- caciuc. cînd vorbim de întreaga exploa­ metodele de raţionalizare, intro­ la ii” p L ; Va 1,050 tone de
tare. După cum o să vedeţi, la ducerea micii mecanizări, întă­ cărbune pe post, pe întreagă
da noastră, de pildă, a dat în 1957 rea producţiei, pentru îmbunătăţirea Rezultatele primelor zile sînt noi există sectoare care dau rirea disciplinei în muncă, fo­ exploatarea. Pentru reuşită, am
foarte bune. Brigada tov. Biro producţie mărită şi altele care losirea raţională a maşinilor fixat un plan de măsuri tehni-
peste plan, 5.975 tone cărbune. Suc­ ei calitativă — bază sigură de ridi­ a îndeplinit planul pînă în ziua stau sub plan. Desigur că cele şi utilajului minier, grija faţă co-organizatorice. In acest plan
de 6 februarie în proporţie de mai bune rezultate le-a obţinut de el, organizarea transportului se prevede un volum de pregă­
cesul nostru a contribuit la atinge­ I n i f i a t i v a b r i g ă z i i care a nivelului de viaţă. 130 la sută. In calitatea pe oa­ în anul trecut sectorul III. Aici, cît mai bine, lichidarea avari- tiri şi deschideri de 9.112 m.l.
Tovarăşi! Participaţi cu toţii la în­ re o am, am instruit tehnicienii lozinca „Postul şi tona" a fost ilor mecanice şi miniere etc. cu 67.845 m.c., se vor betona
rea în unele luni ale anului, pe în­ să controleze locurile de mun­ de mult îndeplinită, ba chiar şi 1.048 m,l., seva refmbda un
trecerea socialistă pentru depăşirea că, să aprovizioneze sectorul depăşită. Pe sector, în anul In al doilea rînd să fim aju­ volum de 64.500 m.c. Producti­
treaga exploatare, a randamentului lui M . Tucaciuc planului în fiecare zi, la fiecare loc cu material lemnos şi goale. trecut, s-au realizat 1,398 tone taţi de combinat şi în special vitatea muncii va creşte faţă
de o tonă pe cap de muncitor. Am luat legătură cu maiştrii, de cărbune pe post. S-a obser­ de direcţia de aprovizionare, cu de anul trecut cu 4,8 La sută.
de muncă! In cinstea zil^ei d•e 1 ca craterele să funcţioneze în vat în anumite luni. că atunci diferite materiale ca : lemn de In vederea asigurării liniei de
Păşind în 1958, brigada noastră condiţiuni bune, artificierii să cînd există mai multă preocu­ mină corespunzător, ' margini, abataj, am prevăzut punerea în
se intereseze din timp de bri­ pare din partea tuturor sectoa­ piese de schimb pentru maşi­ exploatare a abatajului nr. 16,
şi-a analizat din nou posibilităţile de *i, a ‘^surilor necesare realizam Ma. ş. a celui de-al lV-lea Congres găzi şi multe altele. De aseme­ relor, se înregistrează rezultate nile de transport şi unele ma­ redeschiderea abatajului nr. 12,
nea, am luat iniţiativa ca mi­ remarcabile. De pildă, în lunile teriale mărunte. Iar acestea să stratul III, sectorul I, termina­
sporire a productivităţii muncii. A- Ş* depăşirii planului, dă putinţă ur- al sindicatelor din R.P.R., să ne fi­ nerii din brigadă să se schimbe august şi septembrie s-:au obţi­ fie primite ritmic pentru a nu rea lucrărilor de pregătire şi
nut 1,013 şi respectiv 1,002 to­ se produce goluri în producţie. punerea în exploatare a abata­
nul 1-ain început bine; planul pe măririi zilnice a îndeplinirii angaja- xăm obiective cît mai concrete în a- la locul de muncă. ne cărbune pe post. jului I, stratul III, sectorul I
prima lună am izbutit să-l îndep'li- centului, stimulînd întrecerea pen- cest sens. pentru îndeplinirea cărora Iniţiativa minerului Tucaciuc etc.
Oamenii eu primit întrecerea In anul acesta, pentru a în­ este privită dc noi cu toată se­
nim încă din ziua de 24 ianuarie. A- cît mai multe realizări peste plan. să luptăm cu tot elanul! Sa dăm cu multă încredere. deplini lozinca „Postul şi to­ riozitatea. Vrem ca în cel mai Pentru asigurarea transpor­
na" trebuie să ţinem cont de scurt timp să fie generalizată tului subteran şi la suprafaţă,
ceasta ne-a îndemnat şi mai mult Brigada noastră a hotărît ca în- patriei în fiecare zi, de la fiecare loc IOAN POP 39 pe întreaga exploatare. se prevede transport cu locomo­
tive electrice, mecanizarea la
la găsirea de noi căi pentru creşte- *'ecerea socialistă pentru realizarea de muncă, cît mai multe şi mai .ef- prim-maistru miner la .sectorul IV Pentru ca toţi minerii să cu­ unele orizonturi, complectarea
noască sarcinile, am dezbătut parcului de locomotive şi vago-
rea cantităţii de cărbune extrase pe pianului pe 1958, s-o desfăşurăm sub tine produse peste plan, sa indepli- Priboi planul de producţie ce ne revi­ neţi, repararea vagoneţilor şi
ne pe anul 1958. In consfătui­ cărucioarelor pentru lemn.
cap rie om. lozinca: „O TONA DE CĂRBUNE nim înaln1e de termen sarcini,1<î Pe rile de producţie, muncitorii au
venit cu propuneri de măsuri Creşterea productivităţii mun­
Totodată, nouă ne-a alras atenţia PESTE PLAN DE FIECARE OM *^^81 tehnico-organizatorice menite să cii va fi 'asigurată prin crearea
asigure succesul. înainte de a condiţiilor optime de lucru,
un lucru: în Valea Jiului sîrit mi- (POST), IN FIECARE L1 . BRIGADA A IV-a DIN SEC- arăta cîteva din măsurile teh- complectarea iluminatului fix în
nico-or.cranizatorice care vor fi abataje, îmbunătăţirea aeraju-
neri care obţin zilnic o productivi- Credem că obiective de acest lei TORUL III AL MINEI ANI- aplicate la mina noastră, tre­ lui, aprovizionarea la timp cu
buie să spun că sistemul îmbu­ scule, material lemnos şi goa­
tate. ridicată, depăşindu-şi sarcinile pot fi stabilite la fiecare Ioc de mun- MOAŞA * Tlicacittc Minai şe- nătăţit de salarizare şi normare le. De asemenea, vom reorga­
a muncii, a însufleţit lupta mi­ niza întrecerea socialistă între
de plan cu un procent însemnat, că. In toate ramurile industriale c- ^ brigăzii , Moise Crişan, nerilor pentru mai mult căr­ brigăzi şi sectoare, vom reduce
bune. Mai există însă unele posturile neproductive prin con­
Dar alături de aceştia sînt mulţi xistă posibilităţi de a scoate la ivea- Gheorghe Blilgaiu, Aurel Ră-

mineri, care nu-şi realizează planul, lâ şi a pune în slujba economiei na- Miilea, şefi de schimb , Ion Bo-

Aşa se întîmplă şi la mina noastră, ţionale noi rezerve de producţie. Pe ceanu, loan Vancea, loan

Din această cauză, depăşirea pe în- baza cercetării cu aienţie a condi- Butliaru, loan Serestei, Petru

treaga exploatare este mult mai mi- {iilor specifice de muncă, fiecare co- Asanache, Ion Benchea m i­

că în anul 1957 decît posibilităţi.e lectiv, echipă, om al muncii, îşi poa- neri ; Vîrgil Vînătoru, Dumitru

existente. te propune drept obiectiv dc atins în Popa, Ion Horhotă, Marin Ba- Se intensifică munca politică de masă

In urma acestei constatări, s-a întrecerea socialistă, sporirea zilnică Jea , Robu Sava — ajutori mi-

născul în brigadă ideea de a studia a producţiei şi productivităţii mun- . joan Bizubac Constan- 29 ianuarie, c a 14,30. Sala comi­ partid şi comitetul de întreprindere au
tetului de întreprindere era aproape luat ‘o seamă de măsuri în vederea
şi găsi soluţii pentru stabilirea unor c*‘. reducerea preţului de cost. . . . . ... . \; plină. Erau prezenţi şefi de brigăzi susţinerii iniţiativei lui Tucaciuc. Prin
din (oate sectoarele exploatării, şefii comitetele de secţie, scrisoarea lui Tu­
obiective care sa stimuleze mai mult Alături de întregul popor munci- „ de sectoare, secretarii organizaţiilor caciuc a fost adusă la cunoştinţa tu­
de bază, preşedinţi ai comitetelor sin­ turor minerilor. In vederea populari­
inleresul fiecărei brigăzi la obţine- tor, noi simţim an de an grija parii- Gheorghe Sanca, \a sile Mera, dicale de secţie, membri ai comitetu­ zării iniţiativei a fost şi este folosită
lui de partid şi de întreprindere, con­ staţia dc radioficare a exploatării, a
rea unor indici înalţi de producţie, dului pentru crearea unor condiţii I°n Vig, Marin Gheoi'Cea, loan ducerea exploatării. comunei. La gazeta de perete a minei
au apărut încă de a doua zi mate
Dezbătînd cu prilejul unei recente din ce în ce mai bune de muncă Reti, Zaharia Zamfir — vago- După ce s-a arătat participanţilor riale legate dc această acţiune, în
sarcina trasată exploatării, de a rea­ pregătire aflîndu-se o ediţie specia­
consfătuiri de producţie ideea noas- şi viaţă. Anul ce a trecut, de pildă, netari. liza în acest an un randament de o lă axată în special pe popularizarea
tonă de cărbune pe post, s-a dat citire
A ş a a p o r n it în tr e c e r e a

In 'jurut şefului de brigadă Mihai Tucaciuc le făcu semn trecere chiar între schimburile scrisorii minerului Mihai Tucaciuc, ca­ primelor rezultate. sectoare care merg slab şi ca­ centrarea transporturilor la sec­
de la sectorul III Piscu al mi­ cu mina să se apropie cît mai care compun brigada. înainte re a fost apreciată drept măsura prin­
nei Aninoasa se adunaseră mi­ mult de el. Apoi începu ca cei din schimbul II să intre cipală prin care se va putea ajunge S-a hotărît de asemenea ducerea u- re reclamă această stare de lu­ torul I, orizontul VII şi prin e-
neri, ajutori de mineri, şefi de în şut, se uită ca să vadă ce-au la îndeplinirea sarcinii.
schimburi, însfîrşit. toţi cei ca­ — Este vorba de o mare în­ făcut cei de dimineaţă. îşi pun nei susţinute munci politice în vede­ cruri, pe seama unor cauze o- liminarea stafiilor intermediare
re compun brigada. Auziseră trecere pe care o lansăm noi, în gînd să-i întreacă. Şi de Consfătuirea a pus în faţa partici­
el ceva 'insă nu ştiau precis brigada noastră. Pe scurt, ar multe ori reuşesc. Aşa fac şi panţilor întrecerea socialistă, care ur- rea reducerii nerfiotivatelor, a inten­ biective. Este adevărat că în­ de pompe. Astfel, se vor redu­
despre ce este vorba. Mihai \Ţiu fi următoarea: să dăm în fie­ cei din schimbul III. ’inează să .se desfăşoare pc viitor sub
caduc, şeful de brigadă, se ui­ care zi o tonă de Cărbune în -.îndemnul,.depăşirii planului de produc­ sificării întrecerii şi, pe măsura cre­ tâmpinăm şi anumite greutăţi, ce îin total circa 20 posturi pe
tă cu atenţie la ei. Ii cunoştea plus pe fiecare post. Metodele Au trecut puţine zile de a- ţie zilnic, , 1a fiecare loc de, muncă, dc
bine pe toţi, insă. de data a- care să ne asigure acest suc­ tunci. La stratul V abataj ca­ către fiecare om (post). ării condiţiilor, a atragerii de noi e- dar este şi mai adevărat că e- zi.
ceasta trebuia neapărat să mai ces să Jie următoarele: schim­ meră al sectorului III, munca
verifice încă odată puterea de burile să se facă la locul de se desfăşoară în tempo rapid. In urma citirii scrisorii lui Tuca­ chipe în întrecere. ., xistă .q. .sl.ab.ă p.r.eopijpjare |tdin Planul de măsuri tehnico-or-
muncă a fiecăruia, ambiţia să­ muncă, să fie disciplină, să nu Nu poţi discuta. Rezultatele ciuc, şefii de brigăzi s-au angajat să
dită chiar de el in timpul cit se facă absenţe nemotivate, să muncii din primele zile le poţi dea zilnic şi de fiecare om din brigadă, Reziţltaţel.e,, .primelor,, zij.q,„de. între­ partea unor sectoare. Elimina- ganizatorice a! minei noastre a
i-a crescut şi i-a învăţat mese­ se păstreze sculele în condiţii cantităţi de cărbune peste plan cu­ cere arată că iniţiativa amintită prin­
rie. Fără să vrea, se gindi un bune, să se reducă timpul mort, afla sus la sector, unde sînt în­ prinse între 100 şi 1.700 kg. de viaţă. Brigada lui Tucaciuc a dat rea absentelor nemotivate şi a ' f..o..s.t....î.n..t.o..c..m...i..t...p..e...baza posi..b..i.l.i..t.ă­
pic şi la trecutul lui. „Care va- să se facă armare rapidă... registrate într-un caiet. In pri­ în plus faţă de norma-plan în ziua dc
săzică lucrez ca miner din a- mele 5 zile ale lunii februarie, Tot în consfătuire s-a hotărît mo­ 1 februarie 1.700 kg cărbune pe post, unor avarii, reducerea posturilor ţilor existente. In cele de mai
nul 193b. Am acumulat expe­ — Dar bine, tovarăşe Tuca­ brigada a dat peste plan 118 bilizarea tehnicienilor şi maiştrilor iar în ziua de 3 februarie 1.680 kg.
rienţă destulă. Nu degeaba am ciuc, metodele acestea au fost tone de cărbune. Pînă atunci, pentru a sprijini pe. toate căile ini­ cărbune pe post. Brigada lui Ştefan neproductive, vor fi unele măsuri sus au fost subliniate numai
fost decorat cu ordine şi me­ întrebuinţate şi pînă acum şi angajamentul fusese îndeplinit ţiativa. S a întocmit totodată o listă Biro, a dat în plus, în ziua de 4
dalii. in anii aceştia, pentru după cum se ştie, brigada noa­ şi depăşit. „Băieţii" lui Tuca­ de materialele necesare bunei desfă­ februarie 1.600 kg. pe post, cea a Iui care vor contribui la sporirea cîteva dintre ele. Conducerea
munca depusă". Apoi se gindi ciuc sînt puşi pe fapte mari. şurări a muncii, listă înaintată con­ loan David a dat în aceeaşi zi 600 producţiei de cărbune. exploatării este încredinţată că
Ia rezultatele obţinute in anul. stră a dat rezultate foarte bu­ ducerii Combinatului carbonifer al kg pe post, a lui Aurel Gristea, de la prin aplicarea acestor măsuri
trecut.. Aproape 6.000 tone de sectorul I, a dat în ziua de 3 fe­ După ce minerul Tucaciuc a şi prin extinderea iniţiativei lui
ne. Tot cu aceste metode noi Văii Jiului. lansat iniţiativa de a da o to­
cărbune peste plan. „Nu, n-o nă de cărbune în plus pe fie­
vom da cărbune şi mai mult. In urma consfătuirii, comitetul de care post, în fiecare zi, în toa­ Tucaciuc rezultatele vor fi din
să ne facem de ruşine!
— Ba n u ! sări cu gura un te sectoarele au început să se cele mai bune.
Şi băieţii o să primească
tînâr. Mai trebuie ceva. Mai bruarie 1.930 kg. în plus pe post. Vor rAmlne tinerii In armă?
cu încredere propunerea, Sînt. Exemple de acest fel -sînt rnulte,
multă ambiţie. Nu t Nu vor rătnîne.! Răs­ U.T.M., e categorici Dacă la
sigur de asta“ — continuă să ele vorbind de la sine de amploarea punsul dat de tovarăşul Titus data de 6 februarie nu ne pu
Discuţiile n-au durat prea Bara, secretar al comitetului tea oferi aproape nimic — du
gîndeascâ Tucaciuc. Poale ar pe care o capătă iniţiativa lui Tuca­
mult. Tov. Tucaciuc îi cunoştea
fi mai stal mult aşa, dar a fost bine. Totuşi, tinerii Sava Robu, ciuc şi dc roadele pe care le dă.

întrerupt A fost asaltat cu în­ Nicolae Popa. ajutori mineri şi pă spusele dînsului — dat fi
loan Benchea, de curînd califi­
trebări. Toţi i-au pus întrebări. BUNA ORGANIZARE A MUNCII ind faptul că iniţiativa lui Tu
cat miner, du ţinut să arate că caciuc era relativ recent lan
Şefii de schimb Aurel Rabulea, vor munci cu şi mai mult elan sată, măsurile ce urmau a

Moise Crişan şi Gheorghe Bul­ şi că în curînd brigada lor va luate, măsuri trecute în plan,
fi cunoscută pe întreagă Valea
gara au fost primii. Jiului. CHEZĂŞIA SUCCESULUI îi îndreptăţeau afirmaţia. •o • ¦»• *3 •*. o • -a •

— Care-i. baiul tovarăşe Tu­ De atunci, brigada condusă i Studiind posibilităţile exis­
i j tente, comitetul U.T.M. a hotă­
caciuc ? Cum este cu întrece­ de Mihai Tucaciuc a pornit şi
mai serios la treabă. Există în­ i Dacă în 1956, doar cîteva Cum am reu- pidă a cerin­ rilor în sector, dovedindu-se î rît să organizeze cît mai curînd
rea ? cu putinţă o consfătuire cu ti­
V investiţii * au fost lunile în care sectorul şjţ să obţinem TEODOR BULEA ţelor impuse de prin aceasta că problema fluc- i nerii în vederea reorganizării
La sectorul brigăzilor de tineret existente,
gatelor cu care e dotat secto­ j III Piscu sâ nu rătnînă sub aceste rezulta- şeful sectorului III Piscu desfăşurarea nor tuaţiei e pe deplin rezolvabilă, i a creării de. noi brigăzi de ti­
„La sfîrşilul lunii, fiecare om rul, în scopul măririi continue neret.
va avea realizat peste plan, la a productivităţii muncii. Se va t plan, în 1957 lună de lună pla- ţe ? — mală a proce­ Odată cu stăvilirea fluctuaţiei, |
înaintări, un m.c.“. Acesta a întocmi un studiu asupra postu­ In aceeaşi consfătuire se va
fost angajamentul tov. inginer rilor neproductive în .vederea t nul a fost depăşit. Pe întreg a- Dat fjjncj specificul sectoru- sului de producţie. Tehnicienii gradul de calificare a munci- | studia măsura în care se poate
loan Pestişanu, angajament luat reducerii lor. In ce priveşte or­ face trecerea unui întreg sector
în numele muncitorilor de la ganizarea muncii, se va căuta j nul, depăşirea marchează im- |uj ga|erii lungi, strate sub- sectorului au demonstrat prac­ lorilor a crescut, crescînd prin i în patronajul tineretului. După
sectorul V investiţii al minei, ca prin toate mijloacele realizarea aprecierea comitetului, sectorul
răspuns la iniţiativa tov. Tuca­ schimbului la locul de .muncă. i presionanta cantitate de 17.958 ţjrj — pe prjm pian stătea pro- tic, în repetate rînduri, modul aceasta şi productivitatea. * II ai minei va fi viitorul sector
ciuc. al tineretului.
Atenţie deosebită se va acor­ * tone. In luna ianuarie a.c., a- b|enia transportului. Linia îe- în care trebuie făcută o ar­ Rezultatele bune obţinute t
In vederea respectării acestui da urmăririi modului în care In ce priveşte îmbrăţişarea
angajament, conducerea secto­ prinde viaţă anagajamentu! In * ceiaşi sector — sectorul III — ratg existentă în 1956, era de­ mare rapidă. de sector stau mărturie faptu- ; iniţiativei lui Tucaciuc, în afa­
rului şi-a trecut în plan o sea­ acest scop s-a întocmit deja ra brigăzilor conduse de tinerii
mă de măsuri menite să uşu­ graficul pe brigăzi şi locuri de dă peste plan 1.423 tone căr- nivelată, acoperită în unele S-a complectat inventarul lui că se poate face totul dacă , Remus Cosma de la sectorul II
reze mLinca, să sporească ran­ muncă, grafic care este aşezat bune. brigăzilor cu uneltele şi scu­ şi Iosif Mozeş de la sectorul
damentul pe cap de muncitor. la loc vizibil. Multe din aceste locuri cu apă. In vederea re­ lele necesare. S-a insistat mult există o bună organizare a f III, care deja au răspuns che­
măsuri şi anume acelea care Natural, concomitent, s-a a- zolvării definitive a acestei asupra aprovizionării continue mării, comitetul. U.T.M. apre­
Printre măsurile ce se vor cad în competenta conducerii juns Ia un înalt randament pe probleme, s-a constituit o e- cu goale şi lemn. In urma a- muncii, interes în îndeplinirea | ciază şi ne încredinţează că în
lua, enumerăm — în direcţia sectorului, -au şi fost traduse în post, cel planificat fiind cu re­ chipă de feroviari care a exe­ cestor măsuri, a crescut simţi­ cel mai apropiat viitor, brigăzi
mecanizării muncii — introdu­ viată. gularitate depăşit. In ianuarie, cutat planarea liniei ferate, în­ tor viteza de avansare la lu­ sarcinilor. In sectorul III al ¦ cum ar fi cele conduse de ti­
cerea unei maşini de încărcat randamentul planificat a fost treţinerea ei în cele mai bune crările de pregătire şi în aba­ nerii Dionisie Gerey de la sec­
Reziilfatele n-au întârziat să de 1,084 tone pe post — reali­ condiţiuni, extinderea ei opera­ minei Aninoasa, pe nimeni » torul I, Francisc Schneider de
E.P.M.! şi a unui cărucior cu la sectorul 111 şi altele, vor îm­
apară. După 4 zile lucrătoare nu-1 miră faptul că tocmai de | brăţişa această iniţiativă.
bandă. Se va acorda toată <a-
tenţîa aprovizionării brigăzilor din luna februarie, brigada con­ aici a pornit iniţiativa Iui Tu- ; In vederea atragerii tuturor
brigăzilor ele tineret în acţiunea
în mod ritmic şi în cantităţile dusă de tov. Andrei Boyca de caduc. i de depăşire a planului, în fie­
necesare, cu materiale ca : fier, care zi şi la fiecare loc de mun­
La înaintări, avea planul depă­ zat 1,097, februarie: planificat tivă pînă la ultimele locuri de taje. In prezent, în vederea du ¦ că, comitetul U.T.M a hotărît
blocuri prefabricate, ciment, să intensifice activitatea postu­
material lemnos. şit cu 16 m.c., a lui loan Ti- 1,201 — realizat 1,222, martie: muncă. In urma acestor mă­ Lucrările de pregătire au cerii la îndeplinire a sarcini- ? rilor utemisie de control, să
planificat 1,250 — realizat suri a crescut considerabil vi­ fost în aşa fel planificate in­ lor din acest an, pe lingă men­ popularizeze în masa tinerilor,
Se va urmări utilizarea din moffei cu 3 m.c., iar a lui Gh. 1,421, august: planificat teza de transport. cit noile locuri de muncă să ţinerea liniei urmate în anul prin toate mijloacele, iniţiativa
1,333 — realizat 1,521, sep­ fie date în exploatare la tim­ trecut, conducerea sectorului lui Tucaciuc.
plin a orelor de muncă, a agre­ Brindan cu 5 m.c. tembrie: planificat 1,309 — Altă problemă asupra căreia pul cuvenit. Sub îndrumarea şi-a axat atenţia în mod spe­
realizat 1,569 decembrie: s-a insistat în mod deosebit, a organizaţiei de bază şi cu spri­ cial asupra noilor puneri în ex­
planificat 1,396 — realizat fost aceea a iluminatului. In jinul comitetului sindical de ploatare, asupra asigurării ţi­
| 1,415. Un calcul mediu cumu- prezent galeriile şi abatajele nui front de lucru cît mai larg,
¦ lativ pe întreg anul, arată că sînt iluminate în cele mai secţie, a fost organizată între­ asupra accelerării lucrărilor de
t productivitatea muncii planifi- bune condiţiuni. Atenţie deo­ cerea socialistă între brigăzile pregătire.
j cată a fost depăşită cu circa sebită s-a dat reorganizării de mineri, obiectivul principal
ţ 18 la sută. brigăzilor de mineri, cele slabe fiind: „Nici o grupă sub Cele 1.423 tone de cărbune
fiind întărite pentru a ajunge plan !'r. extrase peste plan în luna ia­

f Obiectivul „Postul şi tona la nivelul celor fruntaşe. Din Ca urmare a acestor măsuri, nuarie, cu toate greutăţile în
| de cărbune" fusese realizat pe cadrul colectivului de condu­ minerii au muncit mai bine.
j întreg sectorul. Meritele secto- cere al sectorului au fost nu­ Datorită acestui fapt, cît şi sis­ aprovizionarea cu material
miţi responsabili pe grupe. lemnos — cauză obiectivă pen- i
j mini sînt cu atît mai mari, cu temului îmbunătăţit de salari- tru sector — cu toată nerit
Maiştri mineri ca Nicolae micitatea intrării goalelor, vor
ţ cît în 1957, s a lucrat cu un David, Nicolae Costinaş, loan zare şi normare a.muncii, cîş- besc de la sine că sarcina rea- j
tigurile au sporit, atît cîştigu-
j număr redus de muncitori şi Uzării în acest an a unui ran- f

ţ s-au realizat economii la preţul Bulea şi Adalbert Bihaveţ au rile muncitorilor direct produc- dement de 1,470 tone de căr- ?

| de cost în valoare aproximati- ?U"e,Pe p o v ? .fistat în permanenţă în mijlocul

* vă de 2—3 lei pe tona de căr- minerilor, i-au îndrumat, s-au
| bune. t,ivi cît sşi ale ce.lo.r . în. . r.egie. Iniţiativa minerului Mihai Tu- ţ
I In urma creşterii cîştigurilor, caciuc va fi îmbrăţişată de în- j

preocupat de satisfacerea ra­ s-a asigurat stabilitatea mine- treg sectorul. î

¦*“* « j • « < « • > i i . . . i i . . . . . . . . . . . . & 1 * I i a '• 1 » lt.fi.•| f * ’I I «••#•• • i •¦»¦« » t ; < » i