Page 4 - 1958-02
P. 4
Pag : .! _ _ DRUMUL SOCIALISMULUI ¦asana tfr.\973
«">
"fflilWJPHB!...U iujui'i'
O nouă metodă de fotografiere Nazişti şi criminali
o traiectoriilor sateliţilor artificiali de război deţin posturi
de conducere
în R. F. Germană
ai BONN (Agerpres) — Ziarul „West-
ialifeche Rundschau" scrie că în pre
zent numeroşi foşti nazişti şi criminali
ALMA ATA 31 (Agerpres) fotografică. Aceste intervale de război deţin din nou posturi de con
TASS anunţă: Institutul de as- sînt înregistrate în mod sin ducere în aparatul de stat, militar şi
trofizică al Academiei de ştiin cron de un oscilograf de mare administrativ ai R. F. Germane.
ţe a R.S.S. Kazahe a elaborat şi precizie.
In guvernul vest-german postul de
realizat o nouă metodă de foto* Zilele acestea, observatorii au 0 conferinţă ia nivel înalt ar contribui Ajutorul economic sovietic ministru de Interne este deţinut de
graţiere a traiectoriilor sateliţi luat cu ajutorul acestui telescop Schrfid-er, fost membru al partidului na
lor artificiali ai pămîntuIuL trei fotografii foarte clare ale zist. De asemenea, ministrul pentru
celui de al doilea satelit artifici
La observatorul de altitudine al al pămîntului în timpul trece la destinderea internaţională pentru Egipt problemele bunurilor statului, Llndralh,
al institutului, instalat în mun rii sale deasupra Alma Atei. Fo ministrul pentru problemele Bundesra-
ţii Zailliiski Ala Tau, în apropie tografiile dau posibilitatea să se
re de Alma Ata, unui mare te determine cu mare precizie (care NEW YORK 31 (Agerpres)”; alte păreri. El citează părerea MOSCOVA 31 (Agerpres) la 29 ianuarie la Moscova între tulul von Morkortz şi ministrul per
întrece o miime de grad) pozi TASS anunţă : Presa comentea unei serii de oameni politici e- TASS a n u n ţă : Uniunea Sovie cele două ţari pe baza acordului soanelor strămutate, Oberlander au fost
lescop cu oglinzi sferice de mo ţiile vizibile ale satelitului, pre ză declaraţia lud White, repre uropeni şi americani care con* tică va acorda ajutor tehnic E- de colaborare economică şi teh şi ei membri al partidului nazist.
cum şi timpul exact în care a zentantul Departamentului de sideră că „o conferinţă a şefilor giptului pentru construirea a nică.
del Maksutov i s-a adaptat o trecut (cu o precizie de ordinul S ta t, al S.U.A. care ă subliniat In Ministerul de Externe, 80 la sută
placă oscilantă care la anumite a cîteva miimi de secundă). la o conferinţă de presă că este guvernelor este valoroasă prin trei fabrici textile. Producţia Termenul livrării de utilaj din funcţionarii superiori au lucrat în
ea însăşi, indiferent de acordu fiecăruia dintre ele va fi echiva pentru prima fabrică este anul aceleaşi posturi pe timpul regimului
intervale de timp întrerupe ur necesar să ş:e depună „o acti lentă cu cea furnizată de 15.300 1958, pentru a doua fabrică — hltlerist Blankerhorn, reprezentantul
vitate pregătitoare corespunză rile care pot fi încheiate în ca fuse. Acest lucru este consem 1959 şi pentru a treia 1960. vest-german la N7A.T.O., Nordt, amba
ma lăsată de satelit pe placa toare înainte de a convoca o drul ei". O conferinţă la un ni nat în primul contract încheiat sadorul vest-german la Atena, von Ef-
conferinţă ia şefilor de guverne11. vel înalt, scrie corespondentul, zdorf, ambasadorul vest-german în Ca
Răspunzînd la întrebările cores „ar putea destinde atmosfera in-
Opinia publică vest-gsrmană se pronunţă pondenţilor cu privire la pers tr-o asemenea măsură, înoît mi nada, sînt foşti lideri ai organizaţiilor
pectivele unei conferinţe la ni niştrii Afacerilor Externe sau
pentru crearea zonei denuclearizate vel înalt, White a susţinut că ambasadorii ar putea să se o- Opinia publică din CeySon naziste. La Ministerul Apărării şi în
unei' conferinţe a şefilor guver cupe după aceea de acorduri a- cere naţionalizarea capitalului străin Bundeswehr foştii generali nazişii deţin
nelor ar trebui să-i premeargă mănunţite". din nou posturile cheie. Fostul general
o conferinţă a miniştrilor Afa
BERLIN 31 (Agerpres) ADN formulată de guvernul R. D. cerilor Externe. Totodată „la un nivel mai in COLOMBO 31 (Agerpres).— Ziarul „Ceylon Daily News" nazist Kammhuber conduce forţele ae
anunţă : Presa democrată berli- Germane. ferior nu se pot realiza pur şi In Ceylon răsună tot mai in riene vest-germane, viceamiralul Rugge,
neză anunţă noi manifestări ale Corespondentul din. Washing simplu acorduri în asemenea sistent cereri de naţionalizare publică declaraţia deputatului nazist notoriu, este conducătorul for
reprezentanţilor vieţii publice şi Intr-o declaraţie făcută agen ton-al ziarului. „New York Ti probleme cu adevărat importan a capitalului străin care ocupă ţelor maritime, iar fostul general hitle-
oamenilor muncii din Germania ţiei ADN de fostul deputat Sch- mes", Smith, arată că există te ca cea germană şi dezarma poziţii cheie în economia ţării. S. A. Vikremasino, care în ca rist Rottinger este în prezent şeful sec
pentru crearea în Europa a unei midt — Witmack din partea rea..." Aceste cereri • sînt făcute de ţiei terestre din Ministerul Apărării. Ei
zone denuclearizate. In R. D. Uniunii creştin-deroocrate, aces diferite partide şi organizaţii şi drul unui miting,, a subliniat că este unul din foştii colaboratori intimi
Germană organizaţiile locale ale ta salută propunerea primului de deputaţi. ai criminalului de război, mareşalul
Frontului naţional al Germaniei ministru al R.D.G., O. Grote- numai atunci Ceylonul va a- Kesselring.
democrate organizează adunări wohl, cu privire la organizarea Nu demult, deputatul S. D.
ale locuitorilor care se desfă unui referendum popular in junge la ¦înflorire cind vor fi
şoară suB lozinca luptei împo problema participării celor două
state germane la această zonă. naţionalizate toate plantaţiile şi
triva reînvierii militarismului în
După cum relatează ziarul societăţile care aparţin străini
Germania occidentală. Numai în „Tribune" la Miinchen a avut
loc un miting al membrilor de lor. • <
regiunea Schwering la mitingu sindicat la care au participat
2000 de persoane. Mitingul s-a Mişcarea de eliberare Bandaranaike a‘ propus in par
rile şi adunările din ultimele desfăşurat sub lozinca luptei îm din Somalia britanică
zile au participat peste 20.000 de potriva înarmării atomice. cA d m a u w ţw o m a a ta zalament guvernului, să ia măsuri
persoane. 250 de delegaţi la o conferin neîntirziate. pentru naţionaliza
Deputaţii adunării obşteşti din
ţă sindicală a femeilor care a rea societăţilor, de asigurare şi ţi& otekii w im 'uiali d& mzk&i
Rostock au adresat o scrisoare avut loc zilele acestea au adop a băncilor. De. pe .urma unei
autorităţilor orăşeneşti din tat în numele femeilor muncitoa. CAIRO 31 (Agerpres). Agen acţiunilor autorităţilor engleze astfel de măsuri, a spus eh gu BERLIN 31 Corespondentul Loch, a fost transformat într-
HamBnrg în care le cheamă la ţia MEN relatează că Ahmed care nu au permis ca o delega vernul va obţine imediat aproxi Agerpres anunţă : La conferinţa • un cap de pod ai N.A.T.O. în
re din Delmenhoret, Oldenburg, Musa, participant la mişcarea ţie a Somaliei să participe la de presă'care a avut loc în ziua inima R. D. Germane.
lupta pentru crearea în Europa naţională a poporului somalian, Conferinţa de solidaritate a ţă mativ un miliard de rupii pen
Wilhelmshaven (Saxonia inferi a declarat că în Somalia , brita rilor Asiei şi Africii de la Ca
a .unei zone a păcii. Profesorii nică ia amploare mişcarea pen iro, a continuat Musa, organi tru realizarea programului de de 30 ianuarie a.c., dr. Loch, In Berlinul de vest au sediul
oară) şi Bremenhaven o rezolu tru eliberarea naţională. Re
de la universitatea din Witten- cent, a spus el, în Somalia bri zaţiile sindicale din Somalia dezvoltare naţională. vicepreşedinte al Consiliului de peste 80 de organizaţii de spio
ţie în care protestează împotriva tanică au avut loc demonstra britanică au declarat o grevă de
berg (regiunea Halle) propun ţii de masă în cadrul cărora două săptămîni. Miniştri al R.D. Germane, a naj care acţionează împotriva
colegilor lor din Germania occi politicii de piegătire a unui răz s-a cerut unirea poporului So
Ahmed Musa -a declarat că ,,R e c o m a n d ă ri" ... prezentat o serie de documente R.D. Germane şi a celorlalte ţări
dentală să sprijine ideea organi boi atomic, promovate de guver maliei şi evacuarea trupelor stră autorităţile engleze din Somalia din care reiese că'nazişti de de democraţie populară. Tot aici
desfăşoară o campanie de a- SANTIAGO DE CHILE 31 frunte deţin din nou poziţii che au sediul şi sî-nt ocrotite de
zării în întreaga Germanie a u- nul federal şi cer interzicerea în ine. Demonstraţiile s-au desfă restări în masă şi de persecuta (Agerpres).' — Luînd cuvîntul ie în R. F. Germană şi în Ber către senatul Berlinului de vest
re a patrioţilor, căutînd ca prin în congresul chilian senatorul linul de vest. Vorbitorul a ară 74 de organizaţii militariste.
nuj referendum popular cu pri lumea întreagă a experienţelor şurat sub lozinca luptei anti- aceste represiuni să înăbuşe Carlos Vial a adus aspre cri tat că Adenauer promovează pe
tici. misiunii de experţi econo vechii .criminali de război şi' du Vorbitorul a chemat senatul
vire la crearea acestei zone, idee cu arma atomică. imperiălîste. mişcarea de eliberare naţională mici americani „Klein-Saks" a- ce Germania cu alte metode Berlinului de vest să asigure
din ţară. flătoare în Chile care a reco spre acelaşi ţel —- războiul. desfiinţarea organizaţiilor de
In semn de protest împotriva mandat guvernului din Chile sa spionaj, a organizaţiilor milita
ridice cursul oficial al dolaru Numai în Berlinul de vest riste şi să înceteze orice propa
Coaliţia forţelor reacţionare lui american. Vial a declarat că peste 18.000 de foşti funcţio gandă de război.
de această măsură nu va pro nari nazişti se află din nou în
In parlamentul norvegian s*au cerut din Guatemala fita decît un sector restrins în posturile lor şi unii au fost chiar LOTO
avansaţi. Mulţi şefi SS-işti au
tratative Est* V est ’NEW YORK (Agerpres). - namental proamerican „Mişca timp ce masa largă a consu azi pensii mari pînă la 2500 La tragerea „Loto Central"
După cum s-a mai anunţat, la rea naţional democrată", s-a mărci, în medie 1500 mărci, iar din seara zilei de 31 ianuarie
19 ianuarie în Guatemala au a- situat pe locul al treilea în pri matorilor este păgubită. Această vîctimeie'făiscismu1ui — acei care a. c., au fost extrase din urnă
vut loc alegeri prezidenţiale. vinţa numărului voturilor. au reuşit să obţină pensie — următoarele 9 numere:
Deoarece nici unul din candi propunere înseamnă pentru ma 83, 8, 11, 90, 76, 60, 62, 39, 43.
daţi nu a întrunit, o majoritate înaintea votului din Aduna primesc între 170 — 180 mărci
absolută de voturi, conform con rea Naţională, candidaţii de sa consumatorilor o cheltuială lunar. La tragerea specială au ieşit
stituţiei ţării preşedintele tre dreapta, I. Fuentes şi C. Sala- cîştigătoare următoarele 4 nu
buie să fie ales de Adunarea zar, s-au înţeles pentru a îm în plus de 32 milioane de pesos
Naţională-din cei doi candidaţi piedica alegerea lui M. Mon
OSLO 31 (Agerpres) TASS care au întrunit cel mai mare tenegro ca preşedinte al ţării. anual. Berlinul, de vest,a declarat dr. mere : 55, 45, 81, 70,
anunţă : La 30 ianuarie au înce număr de voturi. Potrivit rela După cum anunţă coresponden
put în Storting (parlament) cotitură radicală şi să-şi. îndrep tărilor presei, cel mai mare nu tul ziarului „New York Times",
dezbateri de politică externă pe te eforturile în vederea regle măr de voturi l-au întrunit ge în schimbul sprijinirii candida
marginea raportului ministrului mentării prin intermediul tratati neralul I. Fuentes, reprezentan tului Fuentes de către adepţii
velor a relaţiilor dintre Est şi tul forţelor de dreapta, şi M. lui Salazar, Fuentes promite să
Afacerilor Externe, Lange. Des- Vest în loc de a căuta doar o Montenegro, sprijinit de parti- formeze „un guvern naţional
chizînd dezbaterile, Finn Moss, securitate iluzorie în măsuri ex dele progresiste. Cel de-al trei- anticomunist" în care să fie in-
preşedintele comisiei de politică clusiv militare. lea candidat pentru postul de cluşi trei reprezentanţi ai parti-
externă a Stortingului, s-a pro dului lui Salazar..
nunţat categoric pentru organi Din numeroase cauze, a spus preşedinte, colonelul C..Salazar,
zarea de tratative cu privire la în continuare Moss, consider După cum subliniază ¦cores-
slăbirea încordării internaţiona planul polonez de creare a unei
le. ! zone denuclearizate ca o măsu
ră potrivită pentru începerea de
înarmarea atomică şi cu ra
chete, a spus el, a deschis ase tratative între Est şi Vest. Sper
menea perspective îngrozitoare
că guvernul nostru se va pro
nunţa pentru tratative cu privire
că N.A.T.O. trebuie să facă o la acest plan. , care reprezintă, partidul guver-p0n<jentul-, această înţelegere
restabileşte de fapt coaliţia de
dreapta care a existat anterior
:(* S C U R T E Ş T I R I * S C U R T E Ş T I R I * * şi care-1 sprijinea pe preşedin
tele reacţionar, Castillo Armas.
NEW YORK. — In zilele de 27 şi de tone. Lungimea navei este de peste COLOMBO. - Revista „Navajugaja"
28 ianuarie a avut loc Ia New York o 200 m. iar înălţimea de 30 m. îşi exprimă nemulţumirea faţă de atitu —O -
conferinţă ştiinţifică consacrată fizicii dinea conducătorilor S.U.A. în legătu
WASHINGTON. — La 29 ianuarie, Pentru încetarea
războiului din Algeria
ciocnirilor electronilor şi atomilor. La Ministerul Apărării al S.U.A. a publi ră cu propunerile Uniunii Sovietice ¦PARIS 3! (Agerpres). Păturile largi
această conferinţă au participat peste cat un comunicat în care „revizueşte" pentru slăbirea încordării internaţionale.
200 de oameni de ştiinţă din şase ţări, comunicatul anterior care anunţa că „a Revista critică politica secretarului de nlc populaţiei- Franţei cer insistent in-
printre care şi din Uniunea Sovietică. avut succes" experienţa de la 28 ia stat al S.U.A., Dulles, subliniind că în
nuarie de lansare a unui proiectil ba prezent oricine ştie că politica S.U.A. cetarea războiului diri' Algeria. In ora
BELGRAD. — La 29 ianuarie, cu o- listic intermediar de tipul „Thor". este determinată de activitatea obstruc
cazia închiderii congresului al Vl-lea ţionistă a lui Dulles, care impiedică şul Rodez (departamentul Aveyron) a
al Tineretului Popular din Iugoslavia, DAMASC. — După cum a anunţat tratativele cu U.R.S.&T
a avut ioc în piaţa Marx-Engels un un reprezentant al comandamentului avut loc un miting la care au partici <*.. •-}
miting închinat colaborării prieteniei ti militar sirian, la 28 ianuarie o sub BUENOS AIRES. — Potrivit datelor
neretului din întreaga lume. In faţa a unitate de soldaţi turci cu un efectiv de publicate de Ministerul Agriculturii al pat rude ale soldaţilor aflaţi în pre Vedere interioară
circa 30.000 de tineri şi tinere, au luat 60 oameni a săvîrşit un atac asupra Argentinei, producţia de griu a acestei într-o secţie a fabri
cuvînful reprezentanţi ai delegaţiilor unui sat sirian de frontieră după ce în ţări pe anul agricol 1957 — 1958 va zent în Algeria. Subliniind în rezoluţia cii de bumbac de la
străine participante ia Congres. prealabil l-a supus unui foc puternic. li de 4.900.000 faţă de 7.100.000 tone în Dhakeswari (India)
Un detaşament al gărzii populare siri perioada anului precedent, adică o scă adoptată că războiul din Algeria „a- care este alimentată M A G A ZIN
LONDRA! — Conform datelor ofi ene a ripostat deschizind focul împotri dere de 31 la sută. Această scădere cu energie electrică de una din cen
ciale publicate de Ministerul Muncii va soldaţilor turci. importantă a producţiei de grîne se gravează greutăţile economice ale tralele din Valea fluviului Da-
din Anglia, anul 1957 a fost anul ce datoreşte nu numai relelor condiţii cli modar. Fabrica produce aproxi
lui mai puternic avînt al mişcării mun ANKARA. — Sesiunea pactului de materice, dar şi diminuării cu 645.200 Franţei şi subminează prestigiul ei in mativ 20.000 de iarzi de fire de DUMINICA 2 FEBRUARIE 1958
citoreşti din Anglia după greva gene la Bagdad întrunită la Ankara şi-a ter de hectare a suprafeţelor însămînjate. bumbac în 16 ore.
rală din 1926. In cursul anului 1957 minat lucrările. Începută cu două ore întreaga lume", participanţii la miting SPECTACOLE CINEMATOGRAFICE
au fost declarate 2855 greve Ia care au întirziere, subliniază France Presse, HAVANA. — Agenţia France Presse
şedinţa finală prezidată de şeful guver anunţă că un grup de insurgenţi înar au cerut ca guvernul francez „să facă
participat 1.359.000 oameni, adică cu nului turc, Menderes, a fost consacra maţi a pătruns în clădirea unui post de
peste 800.000 mai mult decît în 1956. tă discursurilor obişnuite la asemenea radiodifuziune din Havana şi ‘a trans tot posibilul pentru încetarea neîntîr- Dl-A A : Don Quijotc; ALBA 1U- viaţă; PETROŞANI: Intîinire la bal;
Numărul zilelor de lucru pierdute în ocazii. In cadrul acestei şedinţe au lu mis un mesaj în care cheamă poporul I.IA: Ştrengărită; APOLDU DE Două lozuri; ILIA : Intr-un ceas bun y
urma grevelor a crescut în 1957 de pa at cuvîntul şefii tuturor delegaţiilor ţă cuban să urmeze exemţdul poporului ziată a focului, fără nici un fel de con SU S: Sinha M oca; BR A D : O vară SEBEŞ : Primăvara pe strada Zareci-
tru ori în comparaţie cu 1956. rilor membre precum şi secretarul de venezuelean şi să răstoarne regimul neobişnuită : BARU MARE : P oetul; naia ; LONEA : Camelia ; TE1UŞ : A-
stat Dulles, care a condus grupul de dictatorial a lui Fulgencio Batista. diţii preliminare, şi să oprească vărsa HAŢEG : Intr-un ceas bun ; SIME- lexandru N evski: ZLATNA : Vreau să
MOSCOVA. — Potrivit ştirilor pri „observatori" americani la conferinţa RIA : încotro ? ; ORĂŞT1E : Odată în cînt ’
mite în noaptea spre 28 ianuarie, con de la Ankara. La sfîrşitul şedinţei s-a HANOI. — Exprimînd interesele pă rea de sînge"; y.
voiul de autotractoare al celei de a dat publicităţii un comunicat final. turilor largi ale poporului vietnamez,
IlI-a expediţii antarctice continentale, care cere normalizarea relaţiilor între Urma iile nefaste ale dominaţiei SELECŢ1UN1 DIN PRC GRAMUL DF RADIO
condus de Arcade Nicolaev, a pornit BERLIN. — In prezent în Germa Vietnamul de nord şi cel de sud, di colonialiste in Nigeria
spre staţia Komsomolskaia, situată la nia occidentală se află în grevă aproxi recţia poştelor şi telegrafului din Re PROGRAMUL 1: 7,00 Emisiune populară rom înească; 8,30 Emisiune
o depărtare de 860 km de Mirnîi. mativ 7000 de muncitori dintr-o serie publica Democrată Vietnam, a propus LONDRA (Agerpres). > cumpăra medicamentele necesă- agrară; 7,30 In slujba patriei; 8,00 pentru studenţi; 9,45 Revista presei
de întreprinderi textile. In diminea autorităţilor din Vietnamul de sud să Recreaţia m are; 8,20 Teatru la mi străine; 10,20 Prelucrări de folclor
NIKOLAEV. — La şantierul naval ţa zilei de 30 ianuarie greviştilor Ii suspende restricţiile impuse în mod ar Fordge, fost funcţionar,în admi re. In Nigeria revin de 60 de crofon pentru co p ii; 10,00 De toate ale compozitorilor n oştri; 13,00 Me
„Nosenko" din oraşul ucrainian Niko- s-au alăturat 700 de muncitori şi mun bitrar asupra schimbului. de scrisori, pentru toţi; 11,00 Muzică din ope lodii lăutăreşti; 14,15 Cîntă Trio
laev, aşezat pe malul Mării Negre, se citoare de la o mare întreprindere tex cărţi poştale şi telegrame cu Vietna nistraţia colonială a Nigeriei ori mai puţini medici pe cap de rete; 11,30 Revista presei; 11,45 Armonia; 15,15 Concert dc estra
construieşte o navă pentru vînarea ba tilă din Wilhelmshaven. mul de nord. (colonie engleză din Africa-NR) locuitor decît în Anglia, iar la Cîntece şi jocuri populare romî- dă ; 16,00 Vorbeşte M oscova; 17,30
lenelor cu un deplasament de 44.000 scrie în ziarul „Daily Worker" n eşti; 12,30 Muzică de estradă; Din muzica popoarelor; 19,00 Con
despre urmările nefaste ale do două milioane de locuitori1 re 14,00 Cîntă orchestra de muzică cert de muzică populară romînea
minaţiei coloniale în Nigeria. vine un . singur medic stomato populară R adio; 14,30 Cu zîmbetul scă ; 20,20 Muzică de d a n s; 20,50
.Salariul majorităţii muncitorilor pe b u ze; 16,30 Jurnalul satelor, Pagini de satiră şi umor; 2i,0o
de culoare, 'subliniază el, este de log. ....... 17,40 Mari interpreţi; 18,00 Drume program pentru iubitorii de roman
. 12 ori mai mic "decît,salariul me In timp ce în Anglia oamenii ţii v eseli; 18,30 Melodii populare ţe; 21,35 .Cîntă Maurice C hevalier;
diu al unui muncitor englez. rom îneşti; 19,05 Teatru la micro 22.00 Muzică de dans.
trăiesc 'în medie 60 de ani, în
„Aproape întreaga populaţie
Nigeria media de viaţă este mult fon: „Idolul şi Ion Anapoda; 20,50 ~ BULETINE DE ŞTIRI
Muzică de d a n s; 22,30 Din comoara
sub 30 de ani". , ,\>>M folclorului nostru; 23,00 Muzică de 6,30; 13,00; 19,00; 22,00; 23.52
(Programul I), 7,50; 14,00; 20,00
de culoare, şi îndeosebi copiii, Poporul, nigerian, scrie el, cerc 23.00 (programul II).
suferă de malarie fără ca majo tot mai hotărît să i se acorde dans. ¦'
ritatea locuitorilor să şi poata .independenta. , ,- PROGRAMUL' I I : "8,00 Muzică
jâ.
i ._R°dacţla şi administraţia ziarului str. 6 A\artîe ur. 9, le le lo n : 188—189. Taxa plătită în numerar conform aprobâiti L)ii -vlMutii Generale IM I R. nr. 236 320 dm 6 noiembrie 1919. — 1 (parul : Întreprinderea 1 uligratlcă „1 Mai