Page 41 - 1958-02

MMM t PROLETAR1 DIN TOATE ŢĂRILE, UN1ŢI-VĂI
i Candidaţi ai |
| Frontului
j Democraţiei
j Populare
AUREL BULGĂREA
prim-secretar al Comitetului raional * înfăptuite în anii puterii populare în
P.M.R. lila, candidat în drcum- t
scripţia electorală raională nr, 38
— Certej —
+ MARJA ZAHARIA
| membră în comitetul raional de
* femei IIia, candidat în circimiscrip-
: . ARON STĂNGOANE
j preşedinte al sfatului popular din
\ comuna Bunila, candidat în circuin-
J scripţia electorală regională nrt 30
j Ghelar. t>| la sectorul I mina Vulcan, am lui Tucaciuc, de a da pentru — să facem schimbul la faţa
Prin oraşele regiunii noastre
:SE ÎNFRUMUSEŢEAZĂ -
ORAŞUL SIMERIA
La Consiliul orăşenesc al F.D.P.-
Sirneria, este lume multă. La unul
din birouri lucrează tovarăşul Pavel
Moţiu. l-ain solicitai să ne vorbeas-
că despre realizările regimului de-
mocrat-popular înfăptuite în acest
oraş.
In monografia oraşului a spus iov.
Moţiu — găsiţi loi ceea ce vă inie-
resează. In primul rind în oraşul
nostru s-au construit 9 blocuri cu 40
aparlamente şi un internat pentru
şcoala medie;. întreg oraşul este ra-
dioficat. Nu trebuie uitate cele două
poduri construite la Urci şi
Sirneria Veche. In cartierul
munciloresc 50 de ceferişti şi-au fă­
cut case cu ajutorul acordat de stal,
s-au pavat 7 străzi şi s-a amenajai
un parc in centrul oraşultii.
,) IN CLIŞEE): Vedere din parc uî amenajat In <!enftîi! oraşului SI meria
S iar brigada tovarăşului Traian
Jw»—^ l V. V/
Joi 13 februarie 1958
Anul X Nr. 983
Candidaţi ai FDP în mijlocul alegătorilor t tuit o manifestare hotărîtă a forţei clasei muncitoare împo- f
C u s p rijin u l c e tă ţe n ilo r
Cetăţenii din circumscripţia electo­ cuprinde 5.000 de volume care sîni
rală regională nr. 44 s-au întîlnit la citite de oamenii muncii. La fel, în-
Geoagiu cu candidatul F.D.P., tov. Eu­ tr-un timp scurt au fost construite
gen Pîrvu, directorul întreprinderii „1 peste 100 locuinţe individuale. „Cu toa­
Mai“ din Deva. Împreună cu candida­ te acestea — a spus vorbitorul - - î n
tul, ei au discutat despre realizările comuna noastră mai sînt multe de fă­
cut. lată numai cileva din acestea : in­
comuna Geoagiu, precum şi despre troducerea curentului electric pe por­
problemele gospodăreşti ale comunei. ţiunea neelectrificată şi o dorinţă a
cetăţenilor care nu posedă aparate de
Tov. Gheorgbe Lefter, luînd cuvîn- radio — să fie radioficate satele a-
tul la această întîlnire, a arătat că parţinătoare comunei. Bineînţeles pen­
sfatul popular comunal, cu «prijinul tru aceasta cetăţenii vor da sprijinul
deputaţilor şi al cetăţenilor a obţinut necesar".
realizări importante. Nivelul de viaţă
al cetăţenilor a crescut. Mulţi dintre lo­ Preocupat de creşterea şi educarea
cuitori s-au înscris în gospodăria a- tinerei generaţii, tov. Ştefan Bitoi a
gricolă colectivă, unde în anul 1957, propus ca în satul Joseni să fie con­
producţia medie de grîu la ha. a fost struit un local corespunzător pentru
de 2.150 kg. Alţii s-au înscris în cele şcoala elementară de 4 ani.
două întovărăşiri agricole din comună, Alţi cetăţeni care au luat cuvîntul
tn Geoagiu a fost înfiinţată staţiunea au arătat că în comună au fost înfiin­
experimentală pomicolă, ale cărei lu­ ţate două staţionare sanitare şl o ma­
crări se desfăşoară cu rezultate bune. ternitate, accentuînd că toate acestea
sint un rezultat direct al colaborării şi
In comuna Geoagiu, cu sprijinul ce­ Înţelegerii dintre alegători şi aleşii lor.
tăţenilor, se pot realiza şi alte lucruri
frumoase. De pildă, repararea drumu­ La încheierea adunării, tov. Eugen
lui care trece prin partea de nord a Pîrvu, după ce a vorbit alegătorilor
staţiunii experimentale, precum şi efec­ despre marile realizări ale regimului
tuarea canalizării şi asanarea bălţilor nostru, a arătat că nici una din pro­
din păşunea satului Gelmar. punerile făcute de alegători nu sint de
nerealizat. Dimpotrivă, cu sprijinul ce­
Cetăţeanul Nicolae Buda a remar­ tăţenilor, se vor putea înfăptui foate
cat, că, datorită faptului că 85 la sută propunerile, astfel ca nivelul de viaţă
din comună este electrificată, un nu­ al locuitorilor comunei Geoagiu să
măr de 160 cetăţeni şi-au cumpărat crească necontenit.
aparat» de radio. Biblioteca sătească
O fonă de cărbune peste plan
de fiecare om, în fiecare
Răspunsul minerilor de Ja Vulcan la chemarea
brigăzii lui Mihai Tucaciuc
Chemarea lansată la sfirşitul lânii larg ¦în riiidul colectivelor noastre mi­
trecute de către minerii brigăzii con­ niere. Cu entuziasm şi hotărlre, au
duse de comunistul Mihai Tacaciiic răspuns chemării multe brigăzi de la
din secloral III al nilnet 'Aninoasa, Aninoasa pentru a înfăptui mai cu-
rînd sarcina lor de creştere a produc­
care s-au angajat să dea cile o tonă tivităţii muncii. Au răspuns cu anga­
de cărbune peste plan, pe fiecare om
din brigadă> în fiecare schimb, gă­ jamente frumoase şi minerii Petrilei rile unor şefi de brigadă de la aceas­
seşte pe zi ce trece an ecou lot mai — fruntaşii întrecerii socialiste, pe tă mină.
— Scrisoarea brigăzii lui Ion Vişa —
Noi, membrii brigăzii 103 dd citit în ziar chemarea miheru-i rea stilpilor răp iţi:
ivv- s/vv 's/ 1 fiecare om o tonă de cărbune
peste plan, în fiecare zi. Cu to­
ţii sîntem de acord cu chemarea
aceasta şi în cinstea zilei de 1
Mai ne angajăm:
— să dăm în fiecare zi peste
plan, 30 tone de cărbune, ceea
ce reprezintă o tonă pentru fie­
care om în fiecare zi, peste ran­
damentul cerut ţ
— să alegem total sterilul
mai mare de 80 mm, îmbunătă­
ţind astfel calitatea cărbunelui
şi să facem lunar o economie
de 8-m.c. de lemn prin refolosî-
In Sirneria s-a cohsteiiit fabrica
de industrializare a laptelui, s-au
construit 2 mari hale la Atelierele
centrale C.F.R. Acesle hale, precum
şi înzestrarea lor cu utilaj modern
au făcut ca în loc de 4—5 locomo-
tive cite se reparau înainte, acum să — Scrisoarea brigăzii Iui Ştefan Gantz
se repare la 10—12. Noi, minerii din brigada cori-:
Se lucrează intens la o conslruc-
dusă de tov. Ştefan Gantz, în*
t‘e care va fi mindria noastră; este
vorba despre Inlrepriiulerea de pre- trunindu-ne şi analizînd che­
lucrare a marmurei. Se spune că va
fi una dintre cele mai mari între- marea brigăzii lui Tucaciuc şi
prinderi de acest gen din ţara noa-
şiră. Pină acum avem pateu înlovă- condiţiunile reale din locul no­
răşiri şl o 'gospodărie agricolă co­
lectivă. Salul Sirneria Vechef după stru de muncă-abataj cameră,
cum ştiţi, a fost complect coleclivi-
zai. Iată intr-adevăr cileva cifre şi stratul 3 — ne luăm angajamen­
fapte interesante.
tul următor:
M. N.
— vom da peste planul anual
5.000 tone de cărbune. Acest
lucru îl vom realiza printr-o
bună organizare a muncii, prin
folosirea din plin a celor 480
minute, printr-o disciplină de
muncă sporită şi prin alegerea
< metodei de abataj cel mai a-
. \>V.-
decvat ţ . ••
s ‘' \ a'". : — vom' ajunge la randamen­
%-VŞLy.;•* — Scrisoarea brigăzilor coftduse de Eraaitoil
* Bor dea şi Ti aian Iovi —
Noi, minerii, ajutorii mineri
şi vagonetarii din brigăzile de
tineret conduse de Bordea E*
manoil şi Iovi Traiăn, analizînd
condiţiile tehnice şi organizato­
rice, precum şi posibilităţile la
faţa locului de muncă, ne an­
gajăm să.dăm 0,560 tone căr­
bune peste plan de fiecare om,
in fiecare zi. 1
Brigada tovarăşului Emanoil
Bordea, va dă-' în anul 1958
peste plan 4.798 tone cărbune,
lovi va da peste plan in anul
LA SIM ERIA
SIMERIA (de la sabredăâţia noa­
stră voluntară). — Alegătorii circum­
scripţiei electorale orăşeneşti nr. 2
Sirneria, s-au întîlnit tn sala clubu­
lui C.F.R. cu candidatul lor Gheorgbe
Iovan. In cuvîntul său candidatul
a vorbit despre realizările regimului de
democraţie populară înfăptuite tn Si-
meria, prin grifa sfatului popular. 'Ast­
fel, el a vorbit despre transformarea
Simeriei din comună In oraş, pavarea
numeroaselor străzi, noile clădiri ri­
dicole tn ultimii ani, extinderea reţelei
comerciale şi multe altele,
Au luat apoi cuvîntul mal mulţi
cetăţeni. Ei au făcut o serie de pro­
puneri caret cu sprijinul viitorului de­
putat, le vor putea înfăptui, Din pro­
punerile făcute cele mai de seanţă
I n comuna Criscior
In sala căminului cultural
din comuna Criscior, raionul
Brad, care a tost complect re­
novată în cinstea alegerilor de
deputaţi, a avut loc întâlnirea
dintre tovarăşul Ioan Măieran,
candidat în circumscripţia elec­
torală regională nr. 19, şi ale­
gătorii săi. Cei peste 250 de
cetăţeni prezenţi la întîlnire,
au ascultat expunerea făcută
de oandidaf, în carie s-a vorbit
în special despre realizările în­
făptuite în anii regimului nos­
tru.
Cei care au luat cuvîntul, au
bazin In cinstea alegerilor .de la 2
martie şi a zilei de 1 Mai.
’Analizindu-şi posibilităţile, - minerii văzul, orzul şi
Vulcanului' au răspuns şi ei chemării
lui Tucaciuc. Publicăm mai jos scriso­
locului de muncă şi să nu a-
vem în cadrul brigăzii nici o
absenţă nemotivată;
— vom respecta întocmai
normele de tehnica securităţii.
Noi dorim minerilor Aninoa-
sei succese in realizarea anga­
jamentelor luate şi, alături de
ei, vom păşi ferm hotărîţi să
ne respectăm angajamentul
pentru a da patriei cit mai mult
cărbune. ¦« »
Ion Vişa, şef de brigadă. Ni­
colae Muraru, Ioan Dura, Ioan
Cristea, şefi de schimb’.
tul mediu de 5 tone/orri, prin
utilizarea maşinei de încărcat
„U.R.U.M.PA
— introducerea abatajelor su­
prapuse |
— alegerea şistului mai mă­
re de 80 mrri'j
— respectarea actelor 'de ar­
mare, urmărind economii prin
eliminarea armării suplimen­
tare ; 4 în proporţie de 54 la sută, plu­ va problema reparaţiilor. Fără
— respectarea normelor 'de
tehnica securităţii;
— îngrijirea utilajului mi­
nier.
In numele brigăzii-:
Ştefan Gantz: A
'1958, 5.312 tone cărbune, în Ic -
pliniqd astfel planul anual în
10 luni'. ‘ ';>v
In cinstea alegerilor de de­
putaţi în sfaturile populare, a
zilei de 1 Mai şi a celui de-al
IV-lea, Congres al Sindicatelor
clin R.P.R., ne angajăm să depă­
şim planul în fiecare zi şi la
fiecare loc de muncă, să dăm
patriei mai mult cărbune, mai
bun şi mai ieftin.
Emanoil Bordea, şeful bri­
găzii 402.
Trai.ai lovi, şeful brigăzii HO.
-ta-* •¦•saflyti*
.W:\\
25 DE ANI
de la luptele muncitoreşti din februarie 1933
Prîn luptele muncitorilor ceferişti din februarie 1933, 1
t muncitorimea a înscris una din glorioasele pagini ale istoriei I
I poporului romîn. i
j Luptele greviste din februarie au avut un caracter pronun- f
| ţat politic. In Europa, a fost prima luptă, dată într-o for t
t mă atît de intensă, împotriva hitlerismului care se instaurase I
ÎTîn Germania. :
4 pagini 20 bani „Cu toată reprimarea sîngeroadă a grevei de la Grfviţa, — *
spune Gh. Gheorghiu-Dej — cu toată teroarea dezlănţuită I
împotriva mişcării munoitoreşti, măsurile de desfiinţare a or- »
I ganizaţlilor sindicale şi înscenarea judiciară împotriva condu- ?
j cătorilor grevelor, luptele ceferiştilor şi petroliştilor au consti- I
ţ triva fascismului, lovind în politica de fascizare a ţării şi în- f
t feudare a ei faţă de imperialism, pricinuind căderea guvernu- j
f lui călăului Vaida şi avînd ca urmare totodată întărirea influen- i
| ţei şi legăturilor partidului cu masele, partidul însuşi întărin- j
!* ddiui--ssee fpirriirn» iinntrtarreaaî înn rnîondrluitrriillpe csaallpe na pellpemm penn+tepllonrr cp ep lIoa rt mmoali t
combative, mai revoluţionare, mai călite în focul acestor mari
l
| lupte. t
sin t• terminarea reparării podului din ¦ Luptele ceferiştilor din perioada crizei economice 1929— *
beton care a fost începui şi extinde­ | 1933, ca şi luptele pe care comuniştii le-au organizat în anii *
rea reţelei comerciale. * următori au demonstrat că partidul comunist este apărătorul l
*intereselor de zi cu zi ale clasei muncitoare, organizatorul f
Tot tn Sirneria, la „Casa alegătoru­ i luptei muncitorilor pentru o viaţă mai bună, împotriva exploa- î
lui" din staţia C.F.R.-Călăiori, iov. i tării burghezo-moşiereşti şi înrobirii economice a ţării de către J
locui Trifu, candidat In circumscripţia *. imperialiştii mondiali în frunte cu cei americani şi englezi". »
electorală orăşenească nr. 4, s-a în-
dinii cu alegătorii săi. La aceasiă î • (Gh. Gheorghki-Dej)" ¦
tntUnire cetăţenii Ioan Rol şi Malilda
Oprean ati propus candidatului să se
ocupe de mobilizarea locuitorilor pentru
menţinerea curăţeniei pe străzi, iar
prin contribuţia cetăţenilor să se a-
menajeze un parc cu flori lingă sta­
ţia C.F.R. şi să se folosească terenul
viran din circumscripţie pentru ¦culti­
varea 'de legume. . ..
VALER FLORIAN
propus candidatului să le dea GRIVIŢA 1933"
sprijinul în executarea lucrări­ pictură de Miklossg Gaeril
lor de îndiguire a Crişului Alb.
Ei şi-aii manifestat dragostea Adunare populară
cu care vor da--votul, la 2 mar­ pentru votarea
tie, -candidatului F.D.P.. pe ca-
re-1.cunosc ca pe un gospodar
harnic şi chibzuit.
TERM INAREA
reparaţiilor în SMT-uri
Sîntem în pragul unei impor­ tractoare numai în proporţie de autoimpunerîî
tante campanii agricole, campa­ 55 la sută, la pluguri de tractor
HAŢEG (de la snbredacţla noa­
nie de reuşita căreia depinde în proporţie de 54 la sută, iar stră voluntară). — De curind a a-
vtlt loc in salul Ciula Mică, comuna
soarta recoltei din acest an. din cele 7 semănători planifi­ Răchitova, raionul Haţeg, adunarea
Timpul este frumos şi dacă se cate nu a reparat nici una. A- populară pentru 'votarea .auloimpune­
menţine aşa, peste cîteva zije ceste două S.M.T.-uri, ca de alt­ ţii pe amil îh. curs, Sumete'ke tee vor
gospodăriile colective, întovă­ fel şi S.M.T. Miercurea, stau încasa vor fi folosite pentru termina­
rea construcţiei căminului cultural.
răşirile şi ţăranii individuali vor slab cu reparaţiile şi la grape,
putea începe arăturile de primă­ polidiscUri; rutiere etc. Propunerea tovarăşului Gheorghe
vară şi chiar .însămînţările la Sandu, secretarul sfaiului popular ;co­
culturile din ur­ * ' Conducerile munal, de a se achila imediat auto-
impunerite votate, a fost primită 'cu
genţa I-a cum S.M.Ti-iirilor mo­ căldură. Mulţi ţărani muncilori prin­
tre care Dionisie ’Armini, M/ron Ar-
sînt: mazărea, o- J ia o r d in e a tivează această mini, Aron Magdescu, Gheorghe Ber-
rămînere în ur­ ccan, Simion Iacoboni, Simion Dăn-
griul de primă­ Z IL E I mă prin lipsa de cescu, Ludovic Olărescu, Dumitru
vară, macul, «loa- Fluieraş, Petru Dăncescu şi alţii şi-au
achitat primii sumele votate.
rea-soarelui etc- ; piese. Este a-
CORNEL' IACOBONI
In efectuarea la timpul optim devărat eă lipsa de piese de
Angajament
şi în bune condiţiuni agrotehni­ schimb, constituie o greutate se­ îndeplinit
ce a lucrărilor din campania de rioasă. Se pune însă întrebarea : Cetăţenii din satul Covragi,
raionul Haţeg, s-au angajat-'ca
primăvară, un rol însemnat re­ cu ce vom începe lucrările în in cinstea alegerilor de depu­
taţi, să construiască un pod
vine S.M.T.-urilor. Ele au ca campania de primăvară ? Se ad­ peste Strei.
sarcină de plan să execute a- mite oare ca, motivînd că rut
rături şi alte lucrări pe suprafeţe avem piese de schimb, sa in­ îndrumaţi de organizaţia ’de
bază şi sprijiniţi de sfatul
întinse. Pentru a realiza aceas­ trăm în campanie cu o parte din popular comunal, sătenii au
tă sarcină vor trebui să aibă tractoare şi. maşini nereparate? reuşit să construiască podul
reparate din timp şi în mod Aşa ceva este fără îndoială p'este rîul Strei, urmîricb ca pî*:
temeinic toate tractoarele, pre­ inadmisibil. Şi tovarăşii din con­ nă la 2 martie să termine şi izî-
cum şi agregatele. ducerea .S.M.T.-urilor ştiu acest tura (îndiguirea) pentru apăra­
rea podului.
Dacă privim situaţia în ca­ lucru.
re se află stadiul reparaţiilor Prin muncă voluntară s-au
în cele trei S.M.T.-uri din regiu­ Ce se poate face în acest caz? cărat 267 care de balast, efec-
ne, ne putem da seama că el Conducerile S.M.T.-urilor au tuîndu-se 67 zile de muncă cu
se prezintă destul de slab. Re­ reuşit să procure pîriă acum braţele şi 4 zile cu atelajele.
zultate oarecum mai bune a ob­ piese şi diferite materiale cu
ţinui S.M.T. — Miercurea. In care au reparat o bună parte In aceste munci s-au eviden­
această staţiune tractoarele au din' tractoare şi din maşini. A- ţiat Izîdor Sterian, Petru Boli-
fost reparate, pînă !a 10 februa­ ceasta es.te cea mai bună dovadă că, Iacob Sterian şi alţii.
rie, în proporţie de 74 la sută, că dacă există preocupare se
iar plugurile de tractor în pro­ poate face treabă, în ciuda N. ROŞU
porţie de 85 la sută. unor greutăţi. Deci, conducerile corespondent
S.M.Tt-urilor nu trebuie să se
Ţinînd seama de faptul 'că mulţumească cu unele justifi­
timpul este înaintat, se poate cări, mai nuilt sau mal puţin
spune că şi S.M.T. Miercurea întemeiate, ci sa depună, stră­
se află rămas mult în urmă cu duinţă pentru a procura piesele
reparaţiile. necesare şi pentru a termina cît
mai degrabă reparaţiile.
In ce priveşte situaţia din ce­
lelalte două S.M.T.-uri — Orăş- O serie de întreprinderi, cum
tie şi Aibă, ea se prezintă şi sînt Combinatul siderurgic, din
mai slab. La S.M.T. Orăştie, Hunedoara, I.C.S.H., U.M.C. au
dat şi pînă acum un ajutor pre­
tractoarele au fost reparate doar ţios S.M.T.-urilor pentru a rezol­
gurile de tractor în proporţie îndoială că ele vor primi ajutor
de 71 la sută. S.M.T. Alba a din partea acestora şi de aci
realizat planul de reparaţii ia înainte, bineinţeles dacă-1 cer.
- . : ¦aOOQOOOO^ -~
Sidemrgiştiî hunedoreni se alătură
cu entuziasm in ifia tp i minerului Tucaciuc
IVLarŢi dimineaţă, la furnatti} & al Combina­ .d m . ,
tului siderurgic din Hunedoara a avut loc o m ' to W Jorţele realizarea obiectivelor ce şi le-au
că 'consfătuire; Gu acest, prilej, furnaliştii din propus furnaliştii;
ecîiipct tînărului "prim-topitor Gheorghe Bistria-
nu, au "discutat (despre iniţiativa minerului 'Mihai Gh cîteva zile înainte s au alăturat inţiativei
Tucaciuc de lă mina 'Aninoasa şi posibilităţile minerului Mihai Tucaciuc şi echipele tinerilor
pe cari te au ei, de a i se alătura. Discuţiile au oţelari de la cuptoarele 3 şi 5 ale oţelăriei Sie­
iost rodnice. 'La sfîrştul consfătuirii, Gheorghe mens 'Martin. Pe Ungă întreţinerea în bune con-
Hisiriana s-a angajat, în numele echipei sale, diliuni a cuptorului şi respectarea întocmai a
să dea în fiecare zi, pe schimb, peste plan, 3.500 normelor de calitate prescrise, ei s-au m a l an­
kg fontă. gajat să dea zilnic, în fiecare schim b cite dUU.iig
''oţel pe in. p. de vatră, peste plan.
Tot cu acest prilej, Mididi Militării din par­
De la începutul Urnii şi pînă acuih, tinerii oţe-
tea încărcătorilor, şi C'ieoighe Bumi'.escu din
Jari de la cuptorul 5 ati şi dat 'peste normă 184
p g rjlă p ă i^ şiÎQ r, s/ciu angajat să sp/iiine cu ionp de oţel.