Page 42 - 1958-02

Pag. 2 Di Su t . i A l tS M U L U I Nr. 983

*4* <4. .« 0. ^

ravaş;

pentru dirlglnjil: Ceauşoglti ?

3-mmţătâfiiL Constantin, de la Oficiul *
P.T.T.R. Lupeni şi Stelescu ?

O fi ctuînd ani, peste douăzeci la număr , Aţi fost vreodată la şcoala De opereta „Iănos VitSz", reali- Constantin de Ia Oficiu! Nr. L
Cei m ulfis înainte, — adastâ-n faţă. maghiară din Strei Singeor zată cu elevii din Strei-Sîn-
Dar ca şi anii parcă pot să-i număr giu _ raionul Hunedoara ? Noi. georgiu, s-a mai scris în zia- In apropierea pentru traducerea în fapte a 2 Petroşani, precum şi pen- I
Abia-nfirata umbră de mustafă. Gheorghe, se întindea odinioară hotărîrilor partidului. Contribuie
am fost; Vă invităm şi pe dum-~ rul nostru. Nu s-a scris în moşia lui Keleman, unde se a- tru unii factori poştali.
Abia păşind din şcoală dascăl proaspăt, neavoastră s-o' vizi,taţi cînd schimb de programele date .la fia şi o exploatare forestieră. activ la naţionalizarea „Viscozei
Se pomeni-n. acest cătun de murite. veţi avea drum pe acolo. Ştiţi sărbătorirea pomului de iarnă, Romîneşti" şi a fabricii de sul- f Zilnic, nelipsit poştaşul
Şi-a fost primit de oameni drept oaspât, cum arata? Oglinda! Frumba- de pregătirile'făcitite in cinstea La marginea satului Cîlnicu, J Bate-n lung şi-n lat 'oraşul,
Spre inimile', lor făcîndu-i punte. să şcoală. Şi curtea,-i .oglindă, lui 8 Martie. fură de carbon. Oamenii l-au « ° r i prin glod, prin cele sate \
nu departe de conacul boieresc, cunoscut şi I-aii iubit. ţ Şi cătune revărsate.
Şi noul cămin cultural şi gră- S ă . mal vorbim de contribu- t Toţi aşteaptă ca să-l vadă
diniţa, de copii, grupate toate ţţa învăţătoarei Eva Somogyi l Că le calcă in ogradă

Entuziast şi visător cum este, în curtea şcolii maghiare, şea- în muncă cu femeile, Inpregă- locuia Irimie 0 - in anul 1950 a i Şi-mprejurul lui s-adună,

Neostenit se luptă şi se zbate mănă între ele că trei'surori firea echipelor artistice la cămi-’ tt6, clopotarul fost numit di­ i Căci e sol de voie bună.

Să-nsuflelească locurile ¦aceste pregătite de bal. Acum şk„Gasa nul cultural, sau de sprijinul satului. Fiul său rector la „Fila­ J Bl, zorit aşa cum este,
Anevoioase, aspre, depărtate. alegătorului" e acolo, în incin- dat:, la constituirea primei into- Ludovic, n-a tura" Lupeni. t Trece iute ca o veste.
ta grădiniţei, pregătită, şi ea vărăşiri din Strei Sîngeorgiu? mai vrut să lu- Sînt 8 ani de t Ciocănind din poartă-n
In tot ce face-i plin de tinereţe, cre Ia boier, cînd Ludovic
Dar ca pe-un virstnic îl cinsteşte satul, de sărbătoare. Toate" acestea le sînt bine cu- | poartă,
...Am intrat întii la „Casa noscute sîngeorgenilor. Cei din i Colindind din casă-n casă

Căci gospodari de frunte pot să-nveţe alegătorului11. Aici am dat de circumscripţia nr. 3 comunală, n-a mai putut Otto, fiul clopo­ | Gospodarilor le lasă

Atîtea de la el urmirt duH sfatul. un registru. Scria pe copertele au propus-o candidată şi au fă- răbda batjocura tarului din Cîl­ \U n ziar, sau o revistă,

Nu este om, din colectiva noastră lu i: „Registru cu caracteriza- cut o propunere bună, Eva So­ acestuia. Aşa a nicu, conduce * înmulţind mereu pe listă
Să nu-i fi zis nainte de-a se-nscrie: rea candidaţilor de deputaţi". niogyi nu le va aduce dezamă­ părăsit Ludovic « Numărul de-abonamente...
, „Tovarăşe, ce spuneţi dumneavoastră, ,t Erau trecuţi toţi candidaţii din gire. Ea ştie să asculte păsu­ Otto exploatarea Filatura din Lu­ | Ce cinstit şi conştient e t
'Mai birie-o fi sau nu-n gospodărie ?“. circumscripţiile comunei, prin­ rile oamenilor, ştie, să lupte forestieră a lui
tre care şi tov. Eva Somogyi. pentru a realiza lucruri bune şi Keleman. De la peni. Pentru ca­ i 1 • '.'k
Caracterizarea era scurtă, dar utile satului. A dovedit-o în Cîlnicu a plecat
spunea multe : „bună înVăţătoa- scurtul timp de cînd se afla la la Brejoi, lingă lităţile sale şi | Numai vezi că, doamne iartă,
re, munceşte cu interes pentru Strei Sîngeorgiu. N-a mai fost Rîmnicu Vîlcea,
Şi n-a fost în deşert, ci dimpotrivă, apoi la uzinele pentru munca i — Să nu zic vorbă deşartă —
Învăţătura dată priete neşte, educarea copiilor, răspunde la deputată. Cum s-ar spune, este „Dumitru Voi-
’Qă 'cine azi se află-n colectivă, toate chemările sfatului, rezul­ o candidată nouă, dar cu o în­ na" din Braşov neobosită depu­ { Pot să spun şi. nu aiurea;
Si lui, de bunăseamă-i mulţumeşte. tate frumoase în activitatea ex- delungată experienţă in munca
să, Prezidiul ¦N-am văzut încă pădurea
cu oamenii.
Zilele trecute, candidata Eva Marii Adunări i Care n-are crengi uscate...

LUDOVIC OTTO Nat!oiialA a ' Sînt şi factori cu păcate. t
La Gheţar, de pildă-s două i*
* Nemărginitâ-i dragostea pe care director la Filatura Lupen R.P.R. i-a con­ Factoriţe, şbamindouă
Gei mici şl dragi, de asemenea, i-o poartă... Se sfiesc să poarte geantă *>
unde se an­ ferit Medalia Muncii Şi „A V-a

v Ca azi şi-l aminteşte fiecare traşcolară, este preşedinta co­ Somogyi a avut întîlnire cu a- gajase ca lucrător mecanic. între aniversare a R.P.R.". Fiindcă-l... antielcgantă. î
Intrînd surizâtor pe-a şcolii poartă. mitetului de femei, a sprijinit legătorii din circumscripţie. anii 1927—1930, aici ia fabrică, Dovedind interes deosebit în Şi duc poşta-n plase fine i
i
efectiv construcţia căminului S-au făcut unele propuneri. Tre­ Căci. de geantă li-e ruşine. 9
V Din ziua ceea chiar, se -mprieteniră buie reparate unele- drumuri şi capătă primele cunoştinţe des­ rezolvarea nevoilor oamenilor Dar de obicei acestea *
cultural11. citeva poduri în sat, se cere un pre mişcarea muncitorească. muncii şi dragoste pentru gos­ ţ
Zburdalnicii copil cu-nvăţătorul. Cetăţenii din Strei Singeor.- aparat de proiecţie cinematogra- Urmărit de poliţie, pentru acti­ podărirea întreprinderii, oraşului Fain-frumos trimit ’oar ţ
vitatea sa In slujba cauzei cla­ şi raionului, cetăţenii din Lu­ vestea V
v¦. t Gu-atita drag în sufle te-1 primiră, giu o cunosc bine pe Eva So-
Iar el le-a fost de-atunci luminătorul. La destinatar, că „iată

Gtnd despfe frumuseţea ţârii noastre mogyi, au copii la şcoala pe fică, ţnobilier nou la căminul sei muncitoare, Cltto părăseşte peni l-au propus candidai pen­ V-a sosit recomandată" ţ
In faţa lor vorbind se- nflăcărează, care o conduce. Pe trimestrul cultural. Propunerile sînt bu­ Brâşovu! şi vine la Filatura tru sfaturile populare orăşenesc Socotind că-i mai propice V
Privirile ce par cicori albastre I, numai doi din aceşti copii ne, iar cetăţenii din Strei Sîn­ „Viscoza Romînească" din Lu- şi raional. El a fost propus pen­ El să vină s-o ridice. k
9
sînt căzuţi la cite o materie. georgiu, le vor realiza, spriji­ penl. 1

" S-aprirîd la toţi ca zârile-n amiază. tru a patra oară. ‘ Alţii, dlntr-o rea credinţă
ţ Şi din rea obişnuinţă,
Cei din comitetul de părinţi, o niţi de tovarăşa Eva Somogyi. In anii reformelor democrati­ SILVIAN MATEI * Toată poşta o amină
ce, duce o luptă consecventă corespondent ţ Spre sfirşlt de săptâmină,
Şi-i mîndru că din vorba lui s-adapă, cunosc şi mai bine fiindcă Eva i GH. LUPAN
Ga primăvara florile din soare,
Aceste minţi ce-s dornice sâ-ncapă Somogyi i-a mobilizat să facă

Pămînt şi cer şi tot, nerăbdătoare. treabă bună la Şcoală. Au, făcut | Ziarele să se adune
Ca grădinarul pune străduinţă gard nou, au spoit întreaga clă­ * Ca nisipul, mării-n dune.
t Ziare, plicuri ş; răvaşe
Sudor priceput-deputat harnicdire a şcolii. Au îndrăgit 'şi ei
| Fac movile uriaşe.
Plăpîndele mlădiţe drept să crească, şcoala, iar ,cu directoarea s-au Tovarăşul Simiop Fiorian are o sta­ tetului executiv, sudorul Fiorian a ple­ — Despre familia dumneavoastră * Doar atunci le balotează
Partidului sâ-i fie cu credinţă,, tura înaltă. La tîmple i-au apărut de cat la Bucureşti şi după cîteva zile ce nc-aţi putea spune? | Grijulii şi cînd „plasează“
Gu vrednicie ţării să-i slujească. împrietenit. mult fire argintii. Ochii, care şi-au , a venit cu aprobarea şi materialele ; Abonatului balotul,
Şi activitatea artistică desfă­ —- Ce-aş putea spune despre mine?
TRAIAN F1LIM0N
’T ... .. pierdut din strălucire — ce vreţi, vîrs-
şurată cu şcolarii, -e frumoasă. t a ! — sînt umbriţi,, de sprîncenejc stu­ Am doi copii. Lucia, a terminat şcoa­ i Dintrun stoc „îi rupe botul" ?
„u,V*,^/VV>/VA necesare. Astăzi oraşul Simerla, îm­ la medie din Deva şi acum este se­ f Vind&cindu-i prin urmare
preună cu cartierele sale, Şimeria ve­
foase. Şorţul de piele; pus. peste sa- | Boala de-a citi ziare.
M'Wn v V n J l • -ar fly che, Săuleşti şi Biscaria este radi di* cretară la şcoala noastră medie. A-
Să pregătim din timp lopetă, pare prea mic.; pe şapcă — cum avem şi noi şcoală medie! Vaier, t Au de-aceştia : Petroşanii,
a terminat şi el de curînd şcoala me­
nelipsiţii ochelari de' sudor. In mîi- cată. die şi lucrează la staţia de radioficare. | Aninoasa, Uricanii, \
Ge-aş putea să--vă. mai spun?' îmi
ni.l.e. s . T 'tifiJ;aKp:ata.tu.L.,4Q^dat..(pax^rr;dvi.^nLoscvturiătzoirliei din c4a.r.t.i.erul muncitoresc, place sa muncesc. In munca omul gă ţ Au şi cite-un diriginte
o se.şte mari satisfacţii şi bucurii. Iată
pentru obţinerea de legume Griviţa, Plevna şi M. Ko- t Bun şi blînd ca un părinte *

Cultura legumelor şi zarzava­ zile înaintea semănatului contra F•jI.,j. ¦jl | Sudorul Fiorian Simion deţfhe un .gălhîî’ffănu'lPăii adreăât' din nou depu- | Care moţăie, săracul, *
turilor a început să se extindă bolilor, după indicaţiile date de
tă pricepere şi preocupare. record, care, să recunoaştem,• îi face tatului Şinjion Fiorian, de data, aceas­ i Nici măcar nu-l doare capul; i

Cultura legumelor s-a dovedit * Abonaţii, difuzarea,

a fi una dintre cele mai renta­ cinste:, este deputat din' anul 1950. tă- pentru electrificarea străzilor. In de ce iubesc atît de mult munca. f Nu-i sttrnesc îngrijorarea. ¦
bile culturi pentru gospodăriile Pentru noi nu mai este nici un se­
în ultimii ani pe suprafeţe tot tehnicienii agronomi. colective. In acest sens este Dc 'atunci, .cetăţenii din circumsCrip- anul ,1955 dorinţa Ie-a fost .satisfă­ J Geaba oameni vin cu jalbe, ?
mai mari în regiunea noastră. demn de urmat exemplul colecti­ cret de .ce sudorul comunist Simion
Şi acest lucru nu întîmplător, ci O mare atenţie trebuie să se viştilor din Deva, care au rea­ ţia sa îl propun mcreii. Acum a fost cută. A.u muncit. împreună şi, cu for­ Fiorian a fost propus candidat pen­ | El trăieşte zile albe; ?
dea încă de pe acum aprovizio­ lizat în anul trecut de pe o su­ tru a patra oară. Gredent că nici pen­
datorită importanţei pe care o nării cu îngrăşăminte chimice prafaţă de 10 ha. cultivate cu propus candidat în circumscripţiile e- ţe unite, au făcut un lucru cu care atît tru dumneavoastră, dragi cititori. ÎDe-asta nu se sinchiseşte. I
ocupă ele în hrana omului. E bine şi să se transporte mraniţa ne­ legume un venit bănesc de pes­ Dar de-o ţine-aşa, fireşte, ¦
să amintim că legumele ocupa cesară pentru stratul nutritiv al lectorale orăşenească ttr. 7 Sinieria şi cetăţenii cît şl deputatul tor se pot MlRCEA NEAGU i Cîndva, totuşi, i se-nfundă... *
răsadniţei. Să se procure che­ te 202.000 Iei. Ca atare, gospo­ raională rtr. 33 — Hunedoara. Gc mîndri.
locul al doilea, după pîine, în resteaua şi să se grăbească rit­ ’ Si-ntrebat... o să răspundă. J
hrana omului datorită valorii lor mul de reparare şi construire a dăriile colective din regiunea
alimentare, iar lipsa lor din ali­ răsadniţelor. Trebuie să arătăm i a determinat pe cetăţenii din. aceste . S-ar mai putea spune multe despre T. F. BULBUCANU ;
mentaţie provoacă tulburări în că această lucrare a fost ne­ noastră, care au condiţii pentru
funcţionarea normală a orga­ glijată pînă în prezent la noi circumscripţii să-l propună şi .să 1 a-. faptele .care au făcut pe alegătorii din j ¦!. »{]•«&.« *a••©**>• *9j4»*-*»**»**»•
nismului. Pe lîngă principalii cultura legumelor, trebuie să
. leagă de patru ori deputat ? Să lăsăm Simeria să-şi dea cu încredere votul întovărăşirea zootehnică

faptele să vorbească... lor sudorului Simion Fiorian...

In anul 1950, mai mulţi cetăţeni au Discutăm de aproape,o ,oră. In acest

componenţi ai alimentelor, le­ în regiune. S-au reparat numai dezvolte această ramură, a !venit la deputatul lor, Fiorian, să-i pro­ timp nu ne-a spus nimic despre el sau- „ MI O R I I Ai1i
gumele mai conţin vitamine ce 6.809 m.p. de răsadniţe şi s-au familie. Numai despre probleme gospo­
se găsesc în cantităţi mari cînd confecţionat numai 74 m.p, de cărei producţie asigură hrana pună ea şi comuna lor (pe aturici Si­ dăreşti. Văzînd acest lucru am trecut Creşterea oilor coivdtuie o- produselor obţinute de la oi.
ele sînt proaspete. Astfel vita­ răsadniţe noi. Tot acum este şi sănătatea oamenilor muncii. la „atac" direct: cupaţia de bază a ţăranilor Astfel, s-a calculat ca din cele
mina Â, care stimulează creş­ timpul cînd legumicultorii se a- meria era comună) să fie radioficată. muncitori din comuna Poiana, 983 kg. lină semi-fină şi gro­
terea, se găseşte în morcovi, pă­ provlzionează cu sticlă, cuie, ro­ S. BARBU Sprijinit de ceilalţi membri ai comi- raionul Sebeş. Ciobanii din a- sieră ce se vor obţine de la oi
tlăgele roşii, spanac, mazăre şi gojini suficiente pentru nevoile ceastă comună sînt cunoscuţi în această vară, 503 kg. să fie
ajtele. Vitamina B, şe găseşte grădinii. Unităţilor contractan­ Munca educativ-culturală iui numai în regiune, ci chiar şi vîndute pe bază de contract, iar
în toate legumele dar mai ales te (Aprozar, cooperaţie), le re­ în toată ţara pentru felul cum 480 kg. să se repartizeze mem­
in varza, fasole verde, pătlăgele vine sarcina să încheie cit mai ştiu să-şi îngrijească animalele. brilor. Apoi, din producţia to­
multe contracte cu producătorii
roşii, cartofi şi spanac.-

Legumele mai conţin săruri legumicoli. Cut în campania electorală La îndemnul partidului, o tală de 17.424 litri lapte cît s-a
minerale, uleiuri aromatice care Una din lucrările principale parte din aceşti vestiţi crescă­ calculat că se va obţine, 10.000
tori de oi, au hotărît să în­ litri lapte se vor valorifica tot
din comunaajută schimburile din organism, care se cer a fi făcute în zi­
deschid pofta de mîncare şi sti­ lele ce urmează este pregăti­
fiinţeze o întovărăşire de creş­ pe bază de contract, iar restul
mulează funcţionarea normală a rea răsadniţelor în vederea pro­ In vederea intensificării.muncii edu- S-au ţinut informări politice de că­ Muncă spornică se desfăşoară in terea oilor, lucru pe care de alt­ 7.424 litri se vor repartiza mem­
aparatului digestiv. Dacă mal ducerii unui răsad de calitate. calip-cuUuraie in campania electora­ tre corpul didactic din comună, care cinstea alegerilor şi la căminul cul- fel l-au şi făcut. Dar ceea ce brilor. Din sacrificările ce se
adăugăm şi faptul că substan­ Unele din gospodăriile colective lă, Comitelui raional de partid Sebeş participă cu entuziasm la, toate acţiu­ tUr'ăl din comună. In această perioa­ este mai important, este făptui fac în timpul anului se vor ob­
ţele nutritive din legume se di­ şl gospodăriile agricole de stat, a luat din timp cele mai corespunză­ nile organizate in campania de ale­ dă au avut loc două conferinţe urma­ că, chiar de la început ei şi-au ţine circa 2.808 kg. carne. S-a
geră foarte uşor, ne dăm sea­ care au introdus cultura legu­ prevăzut ca din această canti­
ma de importanţa deosebită melor pe suprafeţe de teren des­ toare măsuri potrivit cu sarcinile con­ geri. te de un bogai program artistic la procurat mai multe oi proprie­ tate, 2.466 kg. să se vîndă şi
ce o au ele pentru asigurarea tul de mari, au şi început să crete ce revin căminelor culturale, ca­ care au contribuit corpul didactic şi tate obştească, ăjungînd ca la 332 kg. 9ă se repartizeze mem­
hranei şi menţinerea sănătăţii transporte bălegarul de grajd pe selor alegătorului, bibliotecilor comu­ Cu multă atenţie au fost ascultate un hlnnăr însemnat de tineri. In pre­ 1 ianuarie 1958, sa aibă 20 ber­ brilor, revenind cîte 4 kg. carne
oamenilor muncii. locui unde se vor construi ră­ nale şi fiecărei echipe artistice in par­ de cetăţenii din comună cete două re­ zent este în pregătire piesa „Titanic beci şi 404 oi cu lină semi-fină, pe cap de familie.
sadniţele. te. cenzii pe probleme agricole, care au Vals", iar elevii şcolii pregă­ ca proprietate obştească.
Pentru aceste motive, produ- scos In evidenţă viaţa fericită a col­ întovărăşirea zootehnică
ducerea legumelor în cantităţi De mare Importanţă pentru In urma insiruciajuiui făcui şi a hoznicilor sovietici, a colectiviştilor din tesc o brigadă artistică de agitaţie cu Dovedind o bună preocupare „Mioriţa" din coniuna Poiana,
şi sortimente capabile să asi­ reuşita producerii răsadurilor măsurilor luate,, munca educativ-cultu­ G.A.C. Tot în programul uCasei ale­ un repertoriu adecvai alegerilor, pentru mărirea continuă a nu­ raionul Sebeş, s-a inaugurat de
gure o bună aprovizionare şi la este alegerea locului pentru am­ rală s-a imbunălăfit, devenind mat gătorului“ din Cut sint stabilite au­ mărului de oi. proprietate obş­ puţin timp. Cu toate acestea,
un preţ de cost redus, rămîne plasarea răsadniţelor. Un loc concretă şi mai legală de 'fiecare' cir- diţii la .radio, Ia care participă tineri In această perioadă caravana cine­ tească, întovârăşiţii au prevăzut datorită comitetului de condu­
ca o sarcină dintre cele mai im­ CUtnScripţie in parte. şi virslnici din comună. In majorita­ matografică a prezentat două filme, în planul de producţie pe anul cere, precum ş? îutovăraşiţilor
bun pentru răsadniţe trebuie să tea cazurilor, aceste audiţii sint ur­ 1958 ca numărul acestora sa a- care s-au convins de avantajele
fie apărat de vînturi, fie prin Pavoazate cu tablouri ‘ale ) cortducă- mate de discuţii şi întrebări la care apreciate de cetăţenii comunei Cut. jungă la sfîrşitul anului la 792 creşterii oilor în comun, numă­

iorjlor partidului şi guvernului, cu Realizările obţinute în munca edu­

portante, atit pentru organele garduri, fie de către clădiri, să lozinci care mobilizează Cetăţenii tă tovarăşa Ana Sibişan, responsabila cativ-culturală din comuna Cut se capete. rul oilor proprietate obştească

de conducere din unităţile .agri­ fie luminat toată ziua de soa­ noi realizări, in'muncă, avind Un bo­ „Casei alegăl'oridUi", răspunde cu com­ datoresc organizaţiei de partid şi sfa­ Interesant este şi modul de a crescut si creşte încontinuu.

cole socialiste cit şi pentru le­ re, să fie permeabil, aproape de gat material propagandistic pentru a- petenţă. tului popular comunal, care au ştiut valorificare şi repartizare al S. B.

gumicultorii individuali, Inşă, ţ casă şi de o sursă de apă.. De. legeri, casele alegătorului aii devenit In această pertâadă nil a fost ne­ să îndrume şi să organizeze întreaga i; «6.
pentru realizarea ei, este nece­ asemenea trebuie avut în vede*, puncte de ¦lămurire a t cetăţenilor. glijată nici munca cu corida. Numai activitate educaltv-cilUiirată.
sar să se dea o mai mare aten­ re ca în apropiere ..să nu se a- in decursul acestui an l a . biblioteca DOBÎNZILE C. E. C.
Im prima vedere, la casele alegăto­ 'Asemenea'- rezultate în campania de

ţie producerii de legume timpu­ fle şire de paie, magazii sau rului'iţi atrage atenţia programul va- sătească au jost ciiite, peste 650 cărţi alegeri pentru sfaturile populare, au L\ Casele de Economii şi Con semnaţiunî, acordă cetăţenilor âL
rii, extmderii suprafeţelor de ră­ fost obţinute şi in alte comune şi sale
sadniţe calde, procurării din plai hu me de gunoi. nat, tnobinzalor, stabilit pe zile şi de căire 180 cetăţeni. Biblioteca des­ din raionul Sebeş, unde organele şi îcare îşi păstrează economiile pe librete de economie, o do- \
timp a materialelor necesare organizaţiile de partid, sfalurile popu­
culturii legumelor. De felul cum legumicultorii responsabilităţi. \ ¦¦"* făşoară o frumoasă aclivilăie şi in lare alt luai măsuri corespunzătoare ) bindă de 5 la sută la vedere şi 6 la sută dacă banii au f o s t }
pregătesc bălegaru). pentru ră­ rindul celor mici, Ca seri de basme, pentru intens j urnea muncii educativ-
Aşa de exemplu, trebuie pro­ 'Aşa •de pildă, la „Casa- dlegăloru- povestiri ele. culturale. **păstraţi la C.E.C. cel puţin 6 luni. ^
curat şl strîns cu grijă băle­ sadniţe, construiesc aceste ră­
garul de grajd şi în special cel sadniţe, însămînţează şi - îngri­ ¦iui" 'din coniuna Cui, datorită pro­ In cinstea alegerilor au jost orga­ Să urinăm exemplul „Casei alegă­ Pentru anul 1957, lucrările de capitalizare au fost termi- J
de ca! îri vederea construirii jesc răsadurile, depinde în mare nizate 10 cercuri de citit cu femeile, torului" şi al colectivului căminului
răsadniţelor.; trebuie grăbită a- gramului, variat de la deschiderea ei cultural din Cut, înUmpinînd alege­ nate la toate Sucursalele raionale C.E.C.
provizionarea cu seminţe ce se , f. . ¦< rile de ta 2 martie cu noi -succese în Toţi cetăţenii depunători la Casele de Economii, sînt ru-1
seamănă în .răsadniţe ; să ie cu­ şi piuă ţţt prezent, Ia ,difer,itole pro­ toate domeniile dc activitate.
răţim şi să le tratăm cu l -r 2 ' gaţi a trece cu libretele pe la ghişeele C.E.C., pentru a li se ^
măsură nu numai . obţinerea grame şi actgnlăţi m ,participai peste. B. R.
la care participă şi un nunlăr mare [înregistra dobînzile cuvenite. %
unui ,răsad viguros şi sănătos, 400 cetăţeni. Aioi aii apul loc \12 in- de tineri şi vîrstnici. In cadrul aces­
tora au fost citite şi discutate, numai , Pentru . cetăţenii care locuiesc în mediul rural, se vor tri- J
ci chiar recolta de legume din , în ultimul timp, 6 materiale din re­
cursul anului. Aceasta impune tllniri'. intre candidaţi şi alegători, in vistele „ }g, icultura nouă" şl >tSă- imite listele cu dobînzi la Ag. C.E.C.“ P.T.T.R,, care vor face i

să se acorde o atenţie deosebită cadrul cărora, s-a dorbil despre reali­ [operaţiunea de capitalizare a doblnzilor în librete. t

producerii răsadurilor, care cer zările regimului democrat-poputar şi Dobînzile acordate de Case le de Economii, sporesc simţi- J

din partea legumicultorilor mul- sarclhite de viitor ale comunei Cui. teanca". tor economiile. <*

- h*\ Li * Vî * t k *». * \ f, *t»h * * **** -***.-«*»'