Page 43 - 1958-02

Nr. 983
| Delegate
î Conferinţa _
i regionalăafemei A crescut capacitatea
de organizare a femeilor
ANIJŢA POPA
Conferinţa organizaţiei regionale a
¦¦* colectivistă — Prlcaz femeilor are loc în condiţiile în oare po­
porul muncitor, făcînd bilanţul marilor
PARAhCHlVA JURCA succese obţinute în cei 10 ani de la
medic — Maternitate — Deva proclamarea Republicii Populare Ro-
mine, constată cu mîndrie că sub con­
SO FIA CAZACU ducerea înţeleaptă a Partidului M un­
.rancă întovărăşită —Băcia citoresc Romîn s-au înfăptuit măreţe
realizări pe tărîrn economic, social, po­
Z ELEN A VARTOLOM EU litic, şi cultural, care au contribuit
<. controlor tehnic la t ‘ . ” -C,, — '.Ţoii ia o creştere considerabilă a pres­
tigiului ţării noastre pe plan interna­
ţional.
Nu putem să nu ne exprimăm sa­
tisfacţia pentru succesele obţinute de
forţele păcii din lumea întreagă, de
contribuţia pe care Federaţia Demo­
crată Internaţională a Femeilor a a-
dus-o şi o aduce cauzei păcii, mai a-
les cînd ştim că o părticică din a-
ceastfl contribuţie se datoreşte şi fe­
meilor din Republica Populară Ro-
mînă.
Prin delegatele noastre la congre­
sele mondiale, a răsunat glasul feme­
ilor din Republica Populară Roinînă,
libere şi egale în drepturi, care par­
ticipă • activ la lupta pentru pace.
In uzinele, minele şi marile agre­
gate din regiunea noastră, femeile a-,
duc uri însemnat aport la creşterea
producţiei, şi reducerea preţului de
cost. Mii de tonici s-au calificat în
diferite meserii, au devenit fruniaşe
în producţie, Iar altele studiază în in­
stitute de învăţăinînt, muncesc cu pri­
cepere ca ingineri şi tehnicieni.
finind seama de rolul ce revine fe­
meilor la itlfăpiuirea sarcinilor mari
stabilite de cel de-ăi 11-lea Congres
al Partidului Muncitoresc Romîn în
diferite domenii ale construcţiei eco­
nomice şi culturale, în vederea îm ­
bunătăţirii activităţii în rîndurile ma­
selor largi de femei do la oraşe şi
sate, a mobilizării acestora Ia parti­
ciparea mai activă în opera de con-!
strulre a socialismului şl apărarea pă­
cii, Biroul Politic al C .C . al P .M .R . răncile muncitoare reprezintă o forjă
a adoptat Iiotăiireă cu privire la îm­
bunătăţirea activităţii in rindul femei­
lor, hotărire deosebit de importantă
pentru dezvoltarea mişcării de masă a
femeilor din ţara noastră.
Pentru traducerea tu viaţă a acestei
holărirl, sub directa conducere şi în­
drumare a Comitetului regional de
partid au fost constituite: comitetul
; regional şi comitetele organizatorice
raionale şi măjencşll de subordonare
regională, y*’
Alegerea ,comisiilor şi comitatelor de
Femei, a fost terminală la dala de 2
februar le u.e., fiind alc.sc cele mai
bune femei, cadre cu experienţă, care
s au evidenţiat în muncă şi se bucură
de autoritate şi prestigiu în rindul
femeilor.
in general, participarea femeilor la
adunările de alegeri ale comisiilor şi
comitatelor săteşti, comunale, orăşe­
neşti şi raionale a fost de peste 75 la
Guyintaraa tov. Pstra Baniiresoti
secretar at Cornitelului regional de partid
<• secretara Comitetului raional al ta-
Aducînd salutul Comitetului regional
al P .M .R . Hunedoara, tov. Petre Du-
îilltreseu, secretar al Comitetuiţii re­
gional de partid şl-a exprimat con­
vingerea eă Conferinţa regională a
femeilor va aduce o contribuţie în­
semnată li realizarea sarcinilor ce
reies din documentele celui de-al doi­
lea Congres al, P .M .R .
Că temelie muncitoare, colectiviste,
întovărăşite, intelectuale şi gospodi­
ne vor contribui la ridicarea nivelu­
lui de frai al oamenilor muncii, la
înflorirea oraşelor, comunelor si sa­
telor noastre — a spus vorbilorul —
o dovedeşte însuşi faptul că la ale­
gerea comisiilor şi comitetelor de fe­
mei au participat mal mult de 75 la
sulă din numărul total al acestora, fă­
cînd cu acest prilej propuneri preţi­
oase. Femeile noastre privesc cu se-
¦ LE0NT1NA M UNTEANU
întovărăşită — Alba lulla
¦¦
Cuvîniarea tov. Elena Livezeanu
s e u e ta ră a Comitetuhi i Organizatoric Central
ai femeilor din R. P. R.
In cadrul Conferinţei regionale a
femeilor, a luat cuvînlul tov. Elena
Livezeanu, secretară a Comitetului or­
ganizatoric Centrai al femeilor din
R .P .R .. Din lucrările conferinţei, a
subliniat vorbitoarea, a reieşit entu­
ziasmul cu care au primit femeile din
regiunea Hunedoara hotărîrca Birou­
lui Politic al C .C . al P .M .R ., en­
tuziasm oglindit de realizările însem­
nate obţinute în muncă. Femeile mun­
citoare au înţeles, mai mult ca ori-
cînd, necesitatea producerii de bu­
nuri mai multe, mai bune şi mai ief­
tine, care să asigure o coulinuă ri­
dicare a nivelului de trai.
Cu acelaşi entuziasm au întîmpinal
Conferinţa regională şi femeile din
şalele regiunii. In aceasla perioadă
fot mai multe femei au pornit pe ca­
lea cooperativizării agriculturii. Un
interes deosebit l-au depus femeile în
ce priveşte creşterea de păsări, viermi
de mătase, cultivarea de legume şi
zarzavaturi etc. In această direcţie co­
mitetele de tainei vor trebui să an-
MAR IA M UNCUŞ
> întovărăşită — comuna Oarda de Jos '
Text prescurtat al dării de seamă
, ,. j î i.
sută din totalul de femei existente în
regiunea noastră. L a discuţii au parti­
cipat un număr de peste 15.000 fe­
mei, care paralel cu dezbaterea celor
mai arzătoare probleme ce stau în fata
mişcării de femei au făcut numeroase
propuneri, menite să ducă la îmbună­
tăţirea activităţii de Viitor.
Deşi este prematur să vorbim des­
pre realizări, se poate scoate totuşi
în evidenţă grija pe care noile or­
gane au dovedlt-o faţă de activitatea
politică, economică, socială şi cultu­
rală din regiunea noastră. In adună­
rile cc au avut loc s-a scos în eviden­
ţă că prin noua formă de organizare
Se Vor pţjlea mobiliza mai uşor feme­
ile in toata domeniile de activitate.
U n alt factor care ne îndreptăţeşte
să avein convingerea că noua formă
organizatorică va contribui |a îmbu­
nătăţirea activităţii este că, prin pro­
punerile făcute, femeile au dovedit un
viu interes faţă de activitatea ce se
desfăşoară în întreprinderi, instituţii şi
la sale.
Trebuie să amintim că avînd îndru­
marea permanentă a organizaţiilor de
partid, cu sprijinul comitatelor sindi­
cale, s-au organizat în cinstea, alege­
rilor schimburi de onoare obţiniudu se
rezultate deosebite în procesul de pro­
ducţie.
in satele din regiunea noaslră tă­
mereu crescândă : in viaţa satului şi în
transformarea socialistă a agriculturii.
Creşte numărul ţărăncilor care îşi
dau tot mai mult seama că numai
pornind pe. calea încadrării lor in di­
ferite, forme, de cooperare pentru lu­
crarea pălnîntunil în ’ comun se poate
obţine o Recoltă sporită,
In munca pentru transformarea so­
cialistă a Agriculturii, femeile au adus
o contribuţie însemnată. Cele mai
riozitate sarcinile măreţe ce Ie stau
în faţă. In întreprinderi, pe ogoare,
în conducerea treburilor obşteşti ele
s-au dovedit harnice şi pricepute.
Rezoluţia plenarei C .C . al P .M .R .
din 28 iulic-3 august 1957, trasează
ca sarcină de bază organizaţiilor de
femei să mobilizeze întreaga masă de
temei Ia .opera de Construire a socia­
lismului. De aceea, organizaţiile de
temei trebuie să mobilizeze femeile ja
buna gospodărire a întreprinderilor,
la întărirea ecouomico-organizatorică
a unităţilor socialiste din agricultură
şi la atragerea de noi familii în sec­
torul socialist al agriculturii să lup­
te peniru a face o educaţie cetăţe­
nească tuturor femeilor, să dezvolte
în ele datoria de a face o creşlere
sănătoasă tinerelor vlăstare.
treneze toate femeile, să nu existe
gospodină fără păsări.
U n accent deosebit a pus vorbitoa­
rea pe educaţia patriotică în spirit
nou, a tineretului. In această proble­
mă femeile mame au cea mai mare
răspundere. De felul cum ele vor şti
sâ se achite de această sarcină de­
pinde în mare măsură educarea sănă­
toasă a cadrelor de viitor ale patriei,
lată deci de ce este necesar ca în
toate localităţile comisiile şi comite­
tele de femei să desfăşoare, prin cercu­
rile de citit, prin organizarea de
conferinţe, îniîinirl, etc., o intensă
muncă culfural-educalivă. In mod
deosebit va trebui să ne ocupăm de
tinerele fele, care vor deveni vliloare
soţii şi mame a subliniat vorblloa-
tea. ,
In munca de viitor a femeilor tiu
trebuie neglijată nici munca obşteas­
că. Spiritul g/ţs, .ităresc al femeilor ŞEU : Un aspect din sală: irt
trebuie folosit cu pricepere ia îrtfru- stingă Iov. Sanda Ciuceanu ex­
îiiuseţ rrcâ saleloT, comunelor şi ora­ pun]nd darea de seamă.
şelor nrnsfie. .*•
¦oKVMvi s o c ia l is m u l u i
bune rezultate le-au obţinut femeile
din raioanele Mia, Alba şi din alte
raioane.
Şi în ce priveşte culturalizarea ma­
selor de femei s-au obţinut unele re­
zultate pozitive. Astfel, au fost des­
chise peste 1500 cercuri de citit, iar
numărul participantelor ia cercuri a
crescut. In raionul lila, de pildă, nu­
mărul femeilor care frecventează a-
cesle cursuri a crescut numai în pe­
rioada alegerilor cu peste 100, Iar în
raionul Alba cu peste 130.
La cercurile agrozootehnice organi­
zata cn femeile, pentru cultivarea de
legume şi zarzavaturi, creşterea păsă­
rilor şi a viermilor de mătase, a cres­
cut numărul participantelor de la 212
la peste 500 femei.
Pertifu ridicarea nivelului gospodă­
resc al femeilor s-a iniţiat deschide­
rea unor cursuri dc ordin practic
gospodăresc şi artă culinară, care
sînt frecventate cu mult interes de
către gospodine.
Cu ocazia lunii culturii, ilhulte fe­
mei au fost antrenata la diferite for­
me de activitate culturală, S-au ţinui
şezători, citiri îu colectiv, unde au
participăt numeroase femei.
Deşi a trecut puţin timp de ia a-
legerea comitetelor şi comisiilor de
femei, se poate aprecia totuşi că a
crescut pitlerea.de mobilizare a aces­
tora, ele căpătînd o influenţă mare în
rindul maselor de femei. Prin ac­
ţiunile întreprinse şi rezultatele obţi­
nute pină în prCitent, femeile dovedesc
că aduc o contribuţie însemnată Ia
aplicarea îii viaţă a hotărîrilor partidu­
lui şl guvernului.
Prin noua formă de Organizare a
muncii în rindul femeilor a crescut
şi mai mult capacitatea de organizare
a maselor de femei. De aceea, va tre­
bui să ne simţim şi mai mult mobili­
zate la acţiunile ce sînt întreprinse In
întreaga regiune, cunlribuind prin a-
ceasta la creşterea continuă a nivelu­
lui de trai material şi ciTifeil al oa­
menilor muncii.
mm Prezidiul Cdnfe
iniei regionale a fe- j
l\ J | | | y meilor. La tribună j
(ou. Dumitru¦Dejeu, |
preşedintele Comitetului exe- ;
cutiu al Sfatului popular re- j
gional, salutind Conferinţa
1 al femeilor din Ilia
Delegatele la Conferinţa regio- j
nalăf a femeilor au ales în Corni- ]
telul regional al femeilor un nu- 1
măr de 57 ' tovarăşe printre care : J
Sora Iancu, preşedinta comisiei de
femei de la Combinatul siderurgic ¦[
din Hunedoara j Aurica Năzdră- j
vanu, zidar la I.C .S .H . ; Sofia i
Cazacii, ţărancă întovărăşită din I
B ă cia ; Suzana Ştefani, coledivis- .[
ta din Ungurei ; Terezia Silnicea- i
nu, muncitoare la Filatura Litperii; 1
Nadejda Hăbăşescu, inginer agro­
nom ; Ileana Pataclii, profesoară; ;
Letiţia Ciorogaru, inginer; Florica
Berghian, gospodină şi Ellşabeta i
Joldea, gospodină. .
A u fost alese de asemenea un
număr de 19 delegate care vor
participa la 'Conferinţa Naţională
f a Femeilor din Republita Popu* \
L ILEANA FLORINCAŞ,
t ţărancă muncitoare din Gheţar
Iară Romlnă.
tP
C In prima sa plenară, Geniile- 1
T.
tul regional al femeilor, şi-a ales ]
f.
I biroul, care are . următoare'a
t pohenţă: Sanda Cluceanu,
» *1
f.
preşe- ^
T dintâ, Cornelia Sîntimbreanu, S«* ]
î -cretaiă, Euîltnia Audrone, vlce- 1
preşedintă, Magdalena La za r vice- -j
preşedintă, Maria Osvath, Silvia ^
Toma, Elena Scgato, Paraschiva 1
Juroa şi Ana Bărbutascu, membre.
J U_/ U u/Uu-^l
La Conferinţa regională a
femeilor a participat un mare
număr de muncitoare, lărănci
colectiviste şl întovărăşite, in­
telectuale şi gospodine. IN CLI
L
regiunea
Zilele trecute in sala festivă a Sfatului popular regional au avut loc lucrările Conferin­
ţei regionale a femeilor din regiunea Hunedoara. Cele peste 300 de delegate şi invitate la
conferinţă au analizat cu acest prilej activitatea desfăşurată de Comitetul organizatoric regio­
nal al femeilor, de comisiile şi 'com itetele de femei din întreprinderi, instituţii
oraşe şi sate. In cuvintul lor ele şi-au exprimat convingerea că noua formă de organizare va
duce la îmbunătăţirea radicală a muncii, va contribui la mobilizarea tuturor ¦femeilor pentru
îndeplinirea cu succes a sarcinilor reieşite din documentele celui de-al \l 1-lea Congres al
P.M.R. Cu acest prilej a fost ales Comitetul regional al femeilor,din Hunedoara. .
Fiecare din participantele la discu­
ţiile din cadrul Conferinţei regionale
a femeilor şi-a exprimat în cuvinte
pline de căldură, recunoştinţa faţă de
hofărîrea Biroului Politic al C .C . tal delegatelor contribuţia pe care ş tivă puternică. Că ia început ea
P .M .R , cu privire la reorganizarea
muncii în rindul femeilor. Ele au a-
rătat că această holărîre va duce la
o muncă mai rodnică, mai organizată
în rîndul femeilor. Redăm mai jos
cîteva ditl cuvîntările delegatelor:
'• REGHINA DANC1U,
preşedinta Comitetului femeilor
din raionul Petroşani
Vorbitoarea a subliniat in cu­
vintul său faptul că la adunările
din cuprinsul raionului au par­
ticipat peste 13.000 de femei, iar
din rîndul acestora au luat cu­
vintul peste 400 femei, care au
arătat grija pe care le-o acordă
partidul nostru.
In cadrul adunărilor femeile
au hotărît să întreprindă o se­
rie de acţiuni privind sprijini­
rea muncii politice în cadrul
campaniei electorale, înfrumu­
seţarea localităţilor şi desfăşu­
rarea unei intense munci cul-
tural-educative. Astfel, au fost
recrutate peste 800 de agita­
toare din rîndul femeilor. S-nu
organizat echipe artistice ca
cea de la Vulcan, iar numărul
cercurilor de citit a crescut.
Pentru înfrumuseţarea oraşelor
femeile s-au angajat să efectue­
ze peste 10.000 ore de muncă
voluntară.
SOFIA CAZACU, '
ţărancă întovărăşită — Băcia
— „Astăzi mai mult ca ori-
clnd - - a spus tovarăşa Sofia
Cazacu, femeile se preocupă de
problemele ce frămînfâ satul“.
Vorbitoarea a arătat că in co­
muna Băcia femeile au muncit
cu mult interes la contractările
-de produse agro-alimentare. O
preocupare a. femeilor "din sat
este şl creşterea viermilor de
mătase. In această muncă a fost
atras un mare număr de femei.
Astfel, s-a reuşit ca pe comună
contractările de gogoşi să fie
depăşite cu 15 la sută. O altă
preocupare este şi aceea a culti­
vării de legume. încă de pe a-
cum un mare număr de femei
s-au îngrijit de confecţionarea
de răsadniţe şi au şi semănat
ceapă , şi salată. De asemenea,
tov. Cazacu a subliniat faptul
că în comună Băcia, femeile au
crescut un mare număr de pă­
sări. In această direcţie este ne­
cesar insă să se acorde un spri­
jin mai mare în ce priveşte pro­
curarea'de pui de rasă.
,1
SILVIA TOMA, .
preşedinta Comitetului raional
Vorbitoarea a arătat că in
ultima perioadă munca femeilor
a foSt Îndreptată înspre proble­
ma transformării socialiste a a-
grlcnlturii. Alături de organiza­
ţiile de partid şi de sfaturile
populare, femeile au dus o in­
tensă muncă de lămurire în rin­
dul ţăranilor muncitori. Rezulta­
tele au fost îmbucurătoare. Ast­
fel in perioada 5 decembrie
1957 — 12 ianuarie 1958, în
raionul Ilia au luat fiinţă 12
întovărăşiri agricole, iar de la
12 ianuarie a.c. şi pînă acum
s-au mai înfiinţat încă 4 înto­
/ vărăşiri agricole.
O muncă rodnică în aceasta
direcţie s-a desfăşurat în comu­
nele Lăpuşnic, Dobra, Ilia, Znm
etc. . : socialistă, 200 au devenit fruniaşe în întrecerea socialistă.
% natului siderurgic din Hunedoara şi-au realizat planul, în cinstea Conta l'-ţ îU
„Soţiile minerilor din Ghzlar
) şi tărăncile' muncitoare din co­
tom- j
1
\
¦Pag. 3
fH
muna noastră — a spus ?wfbi- j j v ia ţa ’ noastr/ă ' t i o u ă / X a spus
toarea — m-au delegat să p a r-L [ harnica coljfectivistSyA- Astăzi
ticip la Conferinţa regională a Vj traiul nostm este altul. Muncim
femeilor, să aduc la cunoştinţa [fîntr-o gospodărie,, agricolă cobr-
o aduc ele la înflorirea comunei cuprinde^ doar 50 de familii,
i § | • asta se datopa mal mult femei-
M " '5lor din . sat. Erau, mai îndărăt-
•nice. _ Organizaţia de partid,
\ colectivistele, le-au deschis insă
; ochii şi azi cele mal multe sint
: în colectivă. Peste 130, Muncim
¦in comun, şi belşugul a pătruns
în toate c/asele noastre, Iată,
numai eu, femeie care In tre­
cut abia-mi trăgeam zilele de
azi pe mline, am acum de toate.
Pentru zikMe-muncă efectuate
am primit anul trecut peJe
700 kg. griu, 850 kg. porumb,
cartofi, lină, brînză şi multe alte
produse agricole. Şi ca mine
sînt multe. Unde mai pui că
gospodăria ajută şi pe femeile
ILEANA FLORINCAŞ , bătrine care nu mai pot munci.
ţărancă muncitoare din Ghelaf, ,<• [De aceea .zilnic le vezi prin
gospodărie trebăluind aşa cum
noastre. Iată numai cîteva as­ pot. Sinlem hotărito să muncim
pecte care ilustrează hărnicia pentru a atrage toate femeile
lor. In mai puţin de o lună de din sat in gospodărie. Ca vom
la reorganizare, comisia de fe­ reuşi, nici nu încape îndoială".
mei din Ghelar a înfiinţat un ANGELA J1TEANU
curs de croitorie la care învaţă muncitoare la fabrica „Sebeşul“
28 femei, iar peste cîteva zile
se va deschide un curs de me­ „Femeile din întreprinderea
naj. Pină nu de mult nu ne pu- noastră —- a spus tov. Jiteanu
ieam mindri. că am făcut ceva — luptă cu hotărire pentru în­
in direcţia, transformării •socia­ deplinirea şi depăşirea pianului
listo a agriculturii. Azi, putem de producţie, pentru a produce
raporta ca prin munca desfăşu­ bunuri de calitate. Aproape în­
rată de ţar anei le muncitoare din tregul proces tehnologic este
comuna, de agitatoarele noastre, condus de femei, care . deţin
a fost constituită o întovărăşi­ munci de răspundere — maiştri,
re zootehnică de creştere a ani­ şefi de secţie, şefi de brigadă,
malelor care are un fond de etc. Tovarăşe ca Elisabeta Albu,
bază de peste 200 of. Şi-âpoi Virginia Draşoveanu şi altele
n-am stat degeaba nici cind a - îşi îndeplinesc, luna de lună,
fost vor.ba de întărirea muncii
planul în proporţie de 105—106
culturale. Femeile noastre, so­ la suta. Pentru a cinsti aşa cum
ţii de mineri,'ţărăndi întovărăşi­ se cuvine ziua de 8 Martie, mo­
te, gospodine; au--fost mobiliza­ bilizate de comisia de femei,
te şi au închegat o echipă ar­ Comitetul sindical şi organiza­
tistică bună care pregăteşte di­ ţia de bază, toate femeile noas­
ferite programe pe care Ie vor tre sint antrenate în întrecerea
prezenta în perioada de pregă­
tire a alegerilor de depu'nţi în socialistă. Creşterea nivelului lor
sfaturile populare". politic şi cultural a făcut ca tot
mai multe tovarăşe să ceară
primirea lor în rîn lul ran Tria­
SUZANA ŞTEFANI,
colectivistă din Ungurei
„Voi vorbi mai mult despre ţilor de partid".
CIFRE Şl F A P T E
o Peste 26.000 ţărănci numriloare din regiunea noastră fac parle din
!sectorul socialist al agriculturii. Multe din acestea sînt în consiliile de con­
ducere şi brigadiere. ' . """
o Un număr de peste 350 femei sînt asesori populari, judecători şi
procurori, tar alte peste 1.000 sînt deputate în sfaturile populare,
o in regiunea noastră s-au construit şi amenajat în ultimii ani peste
40 maternităţi şi case de naştere.
o Peste 1.600 femei sînt decorate cu diferite ordine şi medalii, iar alte
58 au fost distinse cu titlul de „Mania eroină*’.
o La lucrările de înfrumuseţare a oraşelor şi satelor, femeile au efec-
j tuat, numai în ultimul timp, peste 15.900 ore de muncă voluntară.
I © In întreprinderi au fost alese 67 comisii de femei, care cuprind un 1
) număr de 446 femei.
• In' instituţii stau ales 46 comisii care cuprind un număr de .316
femei. •i
® in gospodăriile agricole colective au fost alese 51 comisii care cu­
prind 210 femei.
« In circumscripţiile orăşeneşti s-au ales 598 comisii în care sînt cu- ^
prinse 2.862 femei. J
ţ © In circumscripţiile comunale au fost alese 3.576 delegate. La alege- \
rea lor au participat 89.195 femei. ,
© La sale au fost alese 594 comitete săteşti, care cuprind 5.163 temei
şl 197 comitete comunale cu un număr de 2.324 femei. ^
» In cinsiea conferinţei regionale un număr de pesle 3.000 femei din \
înfrefiinderi au fost antrenate în întrecerea socialistă. ş
• Cele două brigăzi de la U .R .U .M . Peiroşani şl-au realizat planul \
lună de lună în're 110— 115 la sulă. ş
• Din cele 425 temei de la Filatura t.upeni antrenate In întrecerea '
<
• Cele două brigăzi de femei din secţia de bobina] din cadru! Cbmbi- ^
regionale, în proporţie de 125 ta sută.