Page 45 - 1958-02
P. 45
PROLETARI OIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA! Campania, de primauarâ Tutoivaraşirea
să ne găsească temeinic pregătiţi ! 9?Or. Petru Grozaa
Numărul ţăranilor muncitori
Pregătiri !a gospodăria colectivă din Ilia din satul Bretea Murcşană, co
muna Ilia, care se conving că
Anul X Nr. 984 Vineri 14 februarie 1958 4 pagini 20 bani Colectiviştii de la gospodăria agricolă colectivă nDrumul lui Le- roadele lucrării pămîntului în
nin" din Ilia ştiu că numai lucrînd pămîntul la timp şi in condiţiunile comun sînt cu mult mai mari
Candidaţi ai FDP O candidată prevăzute de agrotehnica înaintată pot obţine recolte bogate. Pentru a rea decît atunci cînd se lucrează in
destoinică liza acest lucru ei au luat toate măsurile ca repararea uneltelor agricole, dividual pe porţiuni mici, creşte
Ooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooc transportul bălegarului la cîmp, încheierea contractelor cu S.M.T.-ul, să se neîncetat. Ei au văzut anul tre
facă la timp, astfel ca ta începerea campaniei de primăvară să fie ţoale cut belşugul ce a intrat în ca
în mijlocul alegătorilor puse la punct. sele colectiviştilor din Bretea, în
pofida faptului că o parte a se
Pentru a avea recolte timpurii de vcirză) roşii şi ardei, colectiviştii mănăturilor a fost inundată de
au amenajat locurile pentru răsadniţe, urinînd ca in zilele acestea să facă apele Mureşului.
paturile calde, pentru răsadurile de zarzavat pe o suprafaţă de 80 de ari.
Ţăranii muncitori din Bretea
In gospodărie a fost reparat inireg utilajul şi uneltele agricole: 4 Mureşană s-au convins şi de re
pluguri cu tracţiune animală, 3 maşini de semănat cereale, 4 grape, 2 se zultatele bune pe care le-au ob
mănători manuale de pOrumb. In vederea executării unor lucrări la cîmp, ţinut întovărăşiţii din Lăpuşnie,
conducerea gospodăriei colective a contractat cu S.M.T. Orăşlic, secţia Do- Dobra şi alte comune şi ca ur
bra, ’executarea arăturilor de primăvară pe o suprafaţă de 60 hectare. mare un număr de 75 familii,
S.M.T. Orăşiie va executa de aseme nea discuirilc pe 30 ha, însămlnţă-
rile pe. 8 ha cu culturi de primăvară şi va recolta pâioasele pentru gospo
dărie pe o suprafaţă de 54 ha.
Atenfie deosebită pregătirii răsadniţelor printre care cele ale tov. Silviu
IN V A L E A JIU LU I In scriptele Secţiei agricole raionale Iliat unele obiective figurează Ardeleanu, Mihai Cioreanu şi
ca realizate. Astfel, au fost reparate două tractoare, 790 din cele 864 plu altele, au unit o suprafaţă de
guri cu tracţiune animală, 52 semănători din cele 88 planificate, 12 trioare, 35,02 ha. teren pentru a-1 lucra
PETROŞANI (de la redacţia nă la 1 Mai. Angajamentele pe trificate... 3 motoare. în întovărăşirea agricolă. Ei au
ziarului „Steagul roşu“). care şi le-au luat ulterior o sea Participanţii la adunare au Mai slab se stă in raion cu pregătirea răsadniţelor pentru zarzava hotărît ca întovărăşirea să se
Intr-o atmosferă însufleţită, în mă de brigăzi din sector cît şi făcut cîteva propuneri valoroa turi. Astfel pentru reparaţii diferite au fost prevăzuţi 2.346 m.p. răsadniţe, numească : „Dr. Petru Croza".
realizările de pînă acum, per din care pină acum au fost pregătiţi doar 500 m.p. S-a prevăzut să se con
oraşele şi satele Văii Jiului se mit însă ca sectorul II să reali se care trebuie să stea în aten struiască 240 m.p. răsadniţe -noi, din care au fost realizaţi doar 8 m.p. Noii întovărăşiţi din Bretea
zeze angajamentul de 3.000 to ţia sfatului popular. Astfel, în Mureşană sînt hotărîţi ca prin
desfăşoară în prezent întîlniri- văţătorul Ioan Arghirescu a pro Este adevărat că secţia agricolă raională a dat dispoziţii să se facă
le între alegători şi candidaţii
propuşi să fie aleşi la 2 martie ne pînă la alegeri şi chiar să pus transformarea fostei şcoli însă nu a urmărit executarea la timpul potrivit a acestor lucrări destul de muncă unită să smulgă pămîn
deputaţi în sfaturile populare. dea în plus 500 tone de cărbune. de maiştri mineri în şcoală me importante. tului roade cît mai bogate.
Pretutindeni aceste întîlniri scot Inginerul s-a' ocupat şi de cîteva die — o propunere bine veni
cu putere în evidenţă ataşamen probleme de interes obştesc. tă, mai ales că an de an creşte
tul profund al maselor largi Astfel, a vorbit despre necesita numărul fiilor de muncitori care Aşa trăim noi colectiviştii"
.aţă de regimul democrat-popu- tea pietruirii străzilor din colo urmează cursurile medii. Pro
iar, hotărîrea lor fermă de a nii şi a cerut ca şi în Lupeni punerea a fost susţinută şi de
traduce în viaţă politica parti să se deschidă un centru de alţi vorbitori.
dului şi guvernului, preocuparea distribuire a aragazului. Lu AnlDoasa SILVIA TOMA’ O critică bine m eritată dacă critică cineva ? Mă simţeam că şi eu practic
preşedinta Comitetului
adincă pentru înflorirea conti La întîlnire au luat cuvîntul raional al femeilor — —- Nu —¦ i-am răspuns. uri asemenea sistem de docu
nuă a localităţilor noastre. 17 mineri, tehnicieni şi ingineri, La sediul gospodăriei colecti — Atunci eu am să vă critic. mentare.
ridieînd fiecare probleme impor Un mare număr de alegători Ilia, candidată în circum ve erau adunaţi în . dimineaţa Uitaţi, aveţi obiceiul să veniţi — Mă bucură — spuse omul.
la Lupeni tante. Inginerii Magyaroşi Eme- au luat parte la întîlnîrea care scripţia electorală raio aceea mulţi oameni. Discutau la sediu, căutaţi pe preşedinte, Şi se grăbi să adauge:
ric şi Abraham Otto, maistrul a avut loc cu tov. Ioan Barna, nală nr, 29 aprins despre treburile lor gos pe. brigadier sau .pe,socotitor, le — Să n,u crezi că ţi-am spus
Zilele acestea muncitorii, teh mecanic Tomşa Octavian, de membru al C.C. al P.M.R., prim- podăreşti. Rezemat de' perete, puneţi cîteva întrebări, notaţi aceste cuvinte ca să scrii des
nicienii şi inginerii de la mina pildă, au vorbit despre rezerve secretar al comitetului raional Serată literară aşteptam nerăbdător să ¦se fer- cîteva nume de oameni şi cîte- pre mine. Nu. Scrie despre cine
Lupeni s-au întîlnit cu tov. Ilie le interne de sporire a produc de, partid, pe care ei, cu cîtva mine discuţiile.ca.să,pot culege . Va cifre. Cu acestea aţi termi- vrei, numai să scrii ca să cu
Verdeţ, membru supleant al C.C. ţiei şi productivităţii muncii şi timp în urmă, l-au desemnat datele de care aveam •, nevoie nat .documentarea.. Plecaţi gră- noască toată regiunea cum tră
al. P.M.R., prim-secretar al Co de reducere a preţului de cost. drept candidat al lor în cir Sindicatul muncitorilor ¦din pentru a ..scrie..un articol. Deo- biţi înspre gară şi peste’ cîteva iesc colectiviştii din Pricaz.
mitetului regional P.M.R., pro Dintre candidaţi au luat cu cumscripţia raională nr. 1. S-au învăţămitit şi cultură, în ¦cola dată, un ora ..înalţ, cu privirea zile. citim articolul in ziar. Ne I-am promis, deşi avusesem
pus c. i.didat de deputat în Sfa vîntul tovarăşii Ilie Verdeţ, Zbo întîlnit cu candidatul lor ca să borare cu cenaclul literar „Ion ageră, se îndreptă spre mine., bucură cînd citim .despre gos- în plan să scriu un articol des
tul popular regional şi cu încă rovschi Augustin şi Ana Ferdi discute împreună despre reali Budai Deleanu" din Alba-Iulia, Imi întinde- mîria -şi-rni .spune: podăria noastră prin ziare, dar pre ramurile anexe din această
nand. Tovarăşul Ilie Verdeţ şi-a zările de pînă acum, despre fe
vreo cîţiva din candidaţii lor în a prezentat in seara zilei-de 8 — Bine-ai venit .peria.noi. ne-am bucura şi mai mult dacă gospodărie.
alegerile de la 2 martie — tov. exprimat încrederea că minerii, lul cum trebuie muncit pentru — Bine v-am găsit — i-arn am citi articole în care să se
luhasz Carol, secretar al Comi februarie a. c. în localul Casei răspuns. arate şi cum trăim noi colecti Din nou critică
tetului orăşenesc de partid Lu: tehnicienii şi inginerii de la mi ca şi de acum înainte localita — Vrei să scrii vreun articol viştii, nu numai cum muncim.
peni, Augustin Zborovschi, se raionale de cultură din localita despre gospodăria noastră ?. Dar ca să puteţi scrie asemenea Nu aşteptai prea mult pînă
cretar al Comitetului de partid na Lupeni vor şti să învingă tea lor să înflorească neconte Mi-am dat seama că omul mă articole vă. rugăm „obosiţi-vă“ ce toţi colectiviştii plecară la
al minei, Iosif Duma, preşedin te, o serată literară închinată cunoaşte. Eu nu-1 cunoşteam şi puţin şi veniţi pe la noi pe-aca- lucru. In birou, mai rămăsese
tele comitetului executiv al sfa greutăţile care le întîmpină şi nit, iar viaţa oamenilor muncii de aceea am întîrziat să-i răs să. O să vă placă cum vă pri dqar tovarăşa Maria Otelea,
poetului Mihail Eminescu. pund. El n-a aşteptat mult. şi mim şi, precis,.o să aveţi şi ce socotitoarea, tovarăşul Toma
tului popular orăşenesc, Albu îşi vor duce la îndeplinire fru de aici să devină tot mai bună. m-a întrebat din nou : scrie. Crăciun, locţiitor de preşedinte,
Carol, secretarul Sindicatului Programul seratei a cuprins: — Cei de la ziar se supără şi eu.
minier, Gavrilă Mureşan, mi moasele angajamente pe care şi Bogat este bilanţul înfăptuiri — De acord — i-am răspuns.
ner, Ana Ferdinand, Hornung conferinţa „Universul poeziei — Aveţi nevoie de ceva date?
Frantisc, inaiştri; Kiraly Z!oltan, le-au luat în întîmpinarea ale lor şi aici la Aninoasa. Comu — mă întrebă socotitoarea. Vă
contabil. Participanţii la întîl- lui M. Eminescu“ — susţinută putem da tot ce doriţi, fiindcă
nire s-au ocupat în primul rînd gerilor şi a zilei de 1 Mai. Vor na are astăzi club, cămin de zi avem toate situaţiile la zi.
de problemele producţiei, aco.r- de profesorul Ştefan Munteanu,
dînd totodată atenţia cuvenită bitorul a arătat că principalele pentru copii, dispensar modern, recitări din poe Vă mulţumesc, dar aş vrea să
şi problemelor obşteşti. Ei au ziile „împărat şi scriu de data aceasta despre
subliniat că problema cea mai sarcini .care stau în faţa orga magazine de stat bine aprovizio proletar“, „Scri viaţa unei familii de colectivişti.
soarea IlI-a",
arzătoare pentru colectivul mi nizaţiilor de partid şi de masă nate, s-a construit recent o bază nSeara pe deal" — Bine v-aţi gândit, spuse
nei Lupeni, este în prezent li şi „Luceafărul", socotitoarea, susţinută de tova
chidarea rămînerii în urmă cu de fa' mina Lupeni, a conducerii sportivă, mina a fost moderni precum şi co răşul Toma Crăciun. Pînă acum
planul de producţie şi trecerea ruri, pe versuri v-aţi ferit să faceţi acest lucru.
la înfăptuirea angajamentelor minei sînt .sprijinirea brigăzilor zată şi multe alte realizării de de Al. Emines In toată -regiunea se ştie că
luate în întîmpinarea alegerilor cu, printre' ca gospodăria din Pricaz s-a dez-
şi a zilei de 1 Mai. Despre acest de .mineri pentru ca toate să-şi seamă, pe care locuitorii' de aici re „Somnoroase
lucru au vorbit minerii, tehni păsărele", „Pe I. TOMESCU
cienii şi inginerii participanţi la realizeze.sarcinile de plan, pre le cunosc şi le apreciază. lingă plopii fă
întîlnire, şi candidaţii lor. Mi ră soţ" etc.
nerii şefi de brigadă de abataj cum şi. asigurarea' stabilităţii ca E drept, mai sînt încă greu-
frontal Popa Ioan şi Nagy An La serată, ca
drei de la sectorul II au arătat drelor. ¦lăţi. Dar, aşa cum a arătat tov. re s-a bucurat
de o mare popu
'k ' Barna, oamenii muncii au în laritate, au par
ticipat peste 700
La întâlnirea care a avut loc văţat să învingă greutăţile şi sa de cetăţeni . ai
oraşului Alba
între tov. Ilie Verdeţ’şi alţi can meargă 'mereu înainte pe dru
didaţi cu alegătorii care locuiesc mul luminos: arătat de partid.
în colonia „Ştefan" din Lupeni1, Anule în care am intr.at va.fi (Continuare în pag. 3-a)
au fost trecute în revistă reali de asemenea , bogat în realizări,
zările din oraşul Lupeni, înfăp Se va alcătui un program de e- RIDICAREA NIVELULUI
tuite în anii regimului nostru. de trai
Vorbitorii au arătat că sub ochii fectuare a reparaţiilor curente
lor au luat fiinţă numeroase la locuinţele muncitoreşti, ceea al muncitorilor ceferişti
unităţi de alimentaţie publică, ce va asigura minerilor şi fa
printre carp un magazin chiar miliilor lor condiţii mai bune
în colonia „Ştefan" două cofe de viaţă. Va începe asfaltarea
tării, un restaurant modern, o drumului Aninoasa - Iscroni, se
vor înlocui porţiuni din conduc
succesele în muncă cu care mi fabrică de pîine, un frigorifer şi
nerii frontalişti din sector, în- o fabrică de gheaţă. In Lupeni ta de apă potabilă — lucrări Iulia. •*o•*o«•©• •»* *0-.•••
tîmpină alegerile de deputaţi în s-au construit în ultimii ani, 30
sfaturile populare şi hotărîrea lor de blocuri: ou 507 apartamente, pentru care au şi fost alocate C. NICOLAE ţ • Muncitorii ceferişti, care acum J^
de a sprijini şi mai mult înde 20 de case în şir cu 200 apar corespondent
plinirea planului pe mină. Bri tamente, case pentru sondori şi fonduri. •> : I 25 de ani ^au înscris o pagină glo- •
gadierii Popa Ioan şi Nagy An ceferişti, 7 cămine muncitoreşti
drei s-au angajat cu acest prilej cu peste 1.500 locuri. De curînd Pe lingă alte . | rioasă în istoria luptelor de clasă !
ca împreună cu ortacii lor să s-a terminat construcţia unui
dea în cinstea alegerilor cîte nou spital cu o capacitate de 75 multe obiective, » ţ din ţara noastră, se bucură de o ;
200 tone de cărbune peste an paturi; un nou club şi-a înălţat j grijă atentă a partidului şi guver- ţ
gajamentele luate la începutul zidurile în cartierul Bărbăteni; Trustul 4 con- j ' nulul. î
anului. a fost pavată şoseaua principa
lă a oraşului şi lucrările edili Pafria va avea mai mul# ©fel! strucţii-Hunedoa- ;
A luat apoi cuvînt'ul inginerul tare continuă. Numeroase cătu
Opriş Dumitru, şeful sectorului ne şi cartiere printre care Caro- ra trebuie să dea \ Salariul mediu al personalului ^
îl. El a arătat că minerii şi teh lina, Victoria, Bărbăteni, unde
nicienii din sector s-au angajai cu ani în urmă casele se lumi 7 /^estea a venit într-o zi, pe neaş l-au luat şi ei. Prini-topitorii Dumi Ioan Manole scoate proba, o toar t în folosinţă anul acesta şi | din sectorul exploatare a crescut ^
la începutul anului să dea 3.000 nau cu opaiţe, astăzi sînt elec teptate, odată cu ziarele. A ci tru Şerban, Ioan Drăghin şi Dumi nă într-o formă şi fuge cu ea la la
tone de cărbune peste plan pî- î laminorul de 650. f în anul 1957 cu 12,5 la sută faţă j
tit-o Alexandru Nojogan, a citit-o tru Brujan s-au şi pronunţat că-i borator. Vine înapoi bucuros. * IN CLIŞEU: Vedere ge- * « de 1956 şi cu 111,6 la sută faţă ^
• nerală a halei noului latni- ? ţ de anul 1950. ţ
Loghin Topor, a citit-o Constantin i
Mogonea. Au afiat-o apoi şi-cei de vor întrece pe cei de Ia cuptorul ti — Bună, putem da drumul. i nor, în construcţie. i i Pe lîngă sumele alocate pen- |
la cuptorul 5. Toţi s-au gîndit Ia a- neretului.
celaşi lucru. Şlicul este desfundat şi şuvoiul i tru protecţia muncii din fondurile ^
inirecerea a pornit.,.' In fiecare zi de oţel curge într-o oală enormă.
— Oare noi, oţelarii, nu putem alte rezultate, alte măsuri. Cuptorul In timpul descărcării oţelarii re „Să gospodărim ţ întreprinderilor, aproape 5 tnilioa- ţ
face ce-a făcut Tucaciuc la Ani trebuie îngrijit mai bine, trebuie mai pară vatra şi pereţii laterali. Arun cu grijă metalul"
noasa ? multe şarje rapide, aprovizionare mai că dolomilă. ţ ne iei au fost cheltuite în cursul |
bună cu materiale....
S-au slrîns cu toţii şi au discu La cuptorul 5 aceeaşi forfotă, Ioan ii anilor 1956—1957 din fondul ceii-
| tralizaf, pentru echipament de pro- ţ
De vorba cu alegătorii Ră ;punsul tinerilor siderurgicii | tecţie, -lu--c-r-ă-r-i d—e t-e.h..n.ica- securită- i»
| ţii, de tehnica sanitară, de ventila-
rt/v .? 'vv' ^ tat. Au cerut şi Drăghin, un prim-topitor nou, foar hunedoreni Ia chemarea
sfătui maistrului te tînăr, e peste tot. Şi aici, şuvo reşiţenilor ţ ţii, reparaţii şi construcţii noi auj- i
m principal Vaier Lă- L. iul de oţel porneşte din 7 în 7 ore,
u trecut cîteva zile de cînd oţe- sau chiar mai repede, umplînd oala. Vestea că tinerii reşiţeni au por f xiliare. f
larii de la cele două cuptoare Şi peste lot, oţelarii se întreabă me
La cele peste 1.000 de apar-
nit iniţiativa de a economisi cil mai ţ tamente în blocuri pe care ceferiş- î
bunei Şi pînă la hunedorene s-au alăturat iniţiativei mult metal a fost primită cu mult t Iii le-au primit în folosinţă în ui- i
urmă, ideea a lu vestitului miner de la Aninoasa Mi reu : iniejes de tinerii siderurgişli hune- . { limii doi ani, ca şi la alte sute de »
at formă concretă. hai Tucaciuc. Pe platforma de încăr — Oare ne-am ţinut astăzi de cu doreni. Studiind posibililăţile pe care | locuinţe ce se află în construcţie *
In numele tinerilor care, aceeaşi forfolă, aceleaşi flăcări vin I î le au, ei au hol&rit să se alâlure a- i pentru ei, se adaugă zeci de dor- \
de la cuptorul 3. tîşnind furioase pe gurile cuptoare Prim-topiloiii îi liniştesc. Dau o cestei iniţiative. * mitoare pentru muncitorii din ex- *
Alexandru Nojo- lor, aceeaşi căldură. Iremediabila raită pe la normalori şi. îndată află La mitingul care a avut loc ieri
gan, Loghin Topor teamă şi măreţie sfăpînesc tot alît lotul. Da, cuptorul 3 merge bine. J ploatare, grupuri sociale, noi case ;
şi Consiantin Mo de puternic pe străini. Parcă nimic Cuptorul 5 a luat-o înainte. De la după-amiază, tinerii jurnalişti din
gonea s-au anga nu s-a schimbat. Şi, totuşi, ochiul I februarie, fn fiecare zi, cele trei secţia Il-a, s-au angajat să economi i de odihnă în staţiunile balneo-cli- ;
sească 600 tone de metal, prin redu
cerea încărcăturii metalice cu 2 kg de i malefice etc. f
C—eferiştii au la dispoz'iţ1ie . 1
1 puternică reţea sanitară proprie : \
jat să dea în fie celui versat cu această avalanşă de schimburi au dat cîte 18.400 kg de fiecare tonă de fontă_ Tinerii lamina- ţ (2 spitale unificate — din care 8 ţ
care zi, pe schimb, căldură şi forfotă, deosebeşte entu oţel peste normă. lori, au hotărît ca prin reducerea re \ construite în anii puterii populare, ;
cîte 400 kg oţel ziasmul oţelarilor, dorinţa lor tot a- Tinerii de la cuptorul 3 se supără buturilor şi a pierderilor la încălzirea ] 3 sanatorii T.B.C, 3 servicii medi- j
peste plan, pe me lît de fierbinte ca flăcările cuptoru pe ei înşişi, apoi ie trece şi între lingourilor. în cuploarele'adinei, să c- i co-sanitare, 26 policlinici, 12 sana- ţ
tru pătrat de va lui, de a fabrica oţel mult şi bun. cerea continuă. Doar n-au intrat zi conomisească 150 tone de metal. Ti ţ torii balneare, 29 de farmacii etc. *
nerii oţelari s-au angajat .ca prin re L Numărul de paturi din spitale a ;
tră. Asta ar veni O clipă de răgaz în faţa cuptoru lele în sac. Mai au timp să le arate ducerea procentului de ' rebuturi cu 5 ţ crescut din 1950 şi pînă acum cu ţ
cam 12.400 kg de lui 3 şi tabloul întrecerii prinde via celor de la cuptorul 5 de ce sînt în td sută, faţă de procentul admis la * peste 1.500. ţ
oţel peste preve ţă. Loghin Topor aleargă cînd într-o stare. laminare . sa economisească 240 tone | • Anul trecut, în staţiunile hal- ;
deri în fiecare zi. parte cînd in alta. 400 kg oţel peste plan, în fiecare de metal. ţ neo-climaterice şi-au petrecut con- t
| cetiiuf <le odihnă ori şi-an îngrijii ?
Nu s-au lăsat — Încă puţin var, Kărăpetos. ¦ zi, pe fiecare schimb! Oţelarii au Angajălfieîile. asemănătoare, şi-au L sănătatea aproape 40.000 de ce- j
lăăt 'şi tinerii 'din secţiile turnătorie,
Pe întreg cuprinsul regiunii noasfre, în aceste zilef âlegătoriî se întâlnesc nici tinerii de la Boris Karapetos îl ascultă şi arun cuvînt greu. Cînd şi-l dau şi-l res construcţii metalice, forjă etc. i ferişti şi membri ai familiilor lor.»
cu candid aţii lor pentru a discuta diferite probleme de or'din gospodăresc. cuptorul 5. Acelaşi că var. pectă. Patria va avea mai mult oţel I Pe întreg bpmpjnatiît, 'tinerii 'side- | 'Aproape 5.000 copii de ceferişti ^
IN CLIŞEU : Aspect de Ia întîlnirea tov. Constantin Nedelcu, şeful sta- angajament şi —¦ Hei, Ma’nole, scoate o probă! GH. PAVEU rufgişji hunedoiefil ş-ali angajat să \ şî-au petrecut zilele plăcute ale va- j
l'ei C. F. R. Teiuş, candidat în circumstrip fia electorală comunală nr. 17, epono/iiisec^Să îjţ anul ăcesid 1799
u alegătorii. *V / -- 'i w , •vv' w 'Va - -s .' w -vW / n* avv-./w i \ tone rde iiiilal, * canţei în colonii şi tabere de vară. ţ
I ¦•••l