Page 46 - 1958-02
P. 46
Pag. 2 D H l'M u L SOCI A l I S \ U I UI Nr 984
OBLEIIIG ULUI ŞCOLAR
. B H iB T liS U.T.M. || După un răs- l Probleme privind activitatea
8 p i® « ri din şooii — factor | | puns de nota l
10, o recreajie Q extraşcolara a elevilor
e întotdeauna
în jsn u şire i materiilor binevenită. $
predate la clasă In clişeu: E- ţj Supun reflecţiei pedagogice unele naturale, istoric, populaţie, economie, astfel să-şi folosească în mod instruc
leva Liuia Za- a probleme ale îndrumării elevilor în ac viaţa şi cultura. Trebuie făcută preciza tiv timpul liber.
Calitatea munci! ___ţătură au aşteptat harie din clasa L tivitatea extraşcolară. Ani în vedere în rea că în aceste acţiuni nu au fost
X-a B a Şcolii r deosebi o serie de realizări ale elevi antrenaţi decît numai unii elevi şi nu Iniţiativa monografică a fost conti
organizaţiilor UTM PARASCH1VA COSTINAŞ încheierea primu- medii „A. Vlai- '• lor şcolii medii „Aurel Vlaicu" din mai din cursul superior. Totuşi s-au nuată şi cu alte acţiuni destul de im
cu" din Orăştie, t Orăştie. Să expun faptele: pornind de realizat un număr de 12 monografii şi portante. Nu cu mult înaintea vacanţei
din cadrul şco- secretar al Comitetului regional U.T.M. lui trimestru şi u- arătind colege- la premisa că în acţiunea de cunoaşte altele vor urma acestora. Răsfoindu-le o echipă de elevi destoinici, conduşi
lor sale citeva \ re a ţinutului natal elevii pot fi atraşi sumar am reţinut intenţionat o serie de profesori şi de unul dintre cerce
lilor se apre- ------- nităţile pioniereşti din „secretele" Jj cu mai mare plăcere dacă sînt în de lucruri remarcabile. Unii elevi au tătorii institutului economic, a parti
pentru care a $ drumaţi să execute lucrări practice, exprimat anumite realităţi (geografi cipat cîteva zile la cercetarea tîrgufui
ciază după felul cum utemiştii şi pio din şcolile de 7 ani din Sebeş, Haţeg reuşit să ia no- \ o serie de profesori, au antrenat elevii ce, istorice etc.) sub formă de pro- anual de vite şi a tîrgului de ţară de
ta 10 la latină: în munca de alcătuire a unor mono file sau planuri (elev Virgil Grancea) la Orăştie. Astfel, elevii au cunoscut o
nierii îşi însuşesc disciplina şcolară si Brad notife amănun grafii de sate. In această interesantă sau sub forma unor hărţi (harta lo serie de probleme ale vieţii, cum ar fi
ţite, sistemati activitate din punct de vedere metodic calităţii, harta apei subterane), sau schimbul dintre sat şi oraş, jocul pre
in scopul asimilării temeinice a ma Comitetelor raionale U.T.M. le re zate şi... însu pot fi distinse 3 etape: schiţe, grafice, ca la elevii 1. Lăză- ţurilor la piaţă şi greutatea sectorului
şirea lor. rescu, 1. Rob, L. Tomescu. socialist în contrabalansarea preţurilor,
teriilor de studiu predate la clasă, în vine sarcina să îndrume organizaţiile Prima etapă se referă la alege au aflat apoi cauzele diferitelor vîn-
primul rînd — şi apoi prin acţiunile de bază şi unităţile pioniereşti din
multilaterale organizate pe linie cul şcoli, să analizeze temeinic situaţia la
turală şi socială. învăţătură. In acest sens ele trebuie să
Sînt multiple şi variate formele şi ia legătura cu direcţiunile şcolilor
metodele de lucru ale organizaţiilor
U.T.M. şi de pionieri, folosite în şco respective şi cu organizaţiile de partid
lile din regiunea noastră în scopul
însuşirii disciplinelor studiate şi a li din şcoli, pentru a putea veni în faţa rea şi convingerea doritorilor, la pre In elaborarea teoretică unii elevi ca zări, volumul etc. După vacanţă, cu
nei atitudini corecte faţă de profesori
şi şcoală. In unele locuri s-au obţinut adunărilor generale cu planuri de ac gătirea teoretică şi instruirea în ve Mihai Rusu, loan Lăzărescu etc., au aceeaşi plăcere alţi elevi (Ionică Din-
rezultate pozitive grăitoare, în altele
însă, aspectul muncii cu tineretul şco ţiune concrete. In aceste planuri vor la ora de geografie derea activităţii. Li s-a explicat elevi dat dovadă de însuşirea unor deprin can, E. Moraru, Gh. Mihai, 1. Rusu, şi
lar îmbracă forme negative rămînînd lor ce este o monografie, cîte tipuri deri ale muncii ştiinţifice (trimiteri la Alexandru Dunu din clasa X-a) au
încă mult de făcut. trebui să fie incluse ca obiective de
Organizaţia U.T.M. din cadrul Şco seamă: organizarea de consultaţii şi sînt, importanţa unei asemenea lu text, izvoare, folosirea statisticii, com prezentat unele colecţii de cîntece, stri
lii medii mixte din Zlatna s^a postat
de la bun început pe principiul promo meditaţii pentru şcolarii cu rezultate — La ce oră doriţi să asis- curios, ajungînd in sala profe crări, apoi li s-a dat elevilor un ghid paraţie cu trecutul etc). Cu destulă gături, oraţii de nuntă, ghicitori etc, pe
vării merituoase a şcolarilor. Călăuzită
de organizaţia de bază din şcoală, ea slabe la învăţătură şi pregătirea de laji? — m-a întrebat directorul sorală. sub forma unui plan destul de amă îndrăzneală, alţii, ca elevul I Rob, au care le-au cules din satele raionului
a trecut la analizarea situaţiei ia în
văţătură a fiecărui utemist ameninţat manifestări culturale şi ştiinţifice în şcolii medii „Aurel Vlaicu" din — 8. A meritat-o ? nunţit. S-a trecut apoi la unele ieşiri folosit şi valorificat folclorul în care nostru. Acestor realizări Ie adăugăm
cu corigenţa şi s-a preocupat îndea Orăştie, după ce i-am explicat — A ştiut fata. Să vă mai în jurul oraşului pentru a se demon era prezentată viaţa grea a iobagilor. pe acelea ale pregătirii concursului
proape de organizarea consultaţiilor vederea cultivării dragostei şi intere motivul vizitei mele la această pun o întrebare: cei trei exami stra practic cam cum ar trebui studia „Drumeţii veseli" pe tema „Trecutului
şi meditaţiilor. şcocclă. naţi sînt fruntaşii clasei ? te problemele în legătură cu aşezarea „Cînd plecam trudit spre oasă Orăştiei". După o instruire temeinică
sului pentru diferitele discipline. Pentru — Nicidecum. Clasa a Vili-A reliefului, situaţia socială, economică, (istorie — prof. I Rodeanu ; geografie
Unitatea de pionieri „Filimon Sîr- In grupul profesorilor care se are elevi şi mai buni decît cei etc. Eram cu inima arsă — prof. Vulcu Bujor etc) clasele a X-a
bu“ din Ghelar se numără printre u- limba romînă se pot prezenta seri pregăteau să intre la clasă, l-am examinaţi astăzi, aşa după cum şi reprezentanţii acestora au ţinut con
nităţile fruntaşe pe regiune în obţi recunoscut pe profesorul Bujor are de altfel şi mai slabi. încă Cea de a doua etapă a constat O, săraci palmele mele cursul în faţa unui public neaşteptat
nerea unei situaţii bune la învăţătură literare închinate clasicilor şi contem Valeu — o veche cunoştinjă. înainte de a ne întîlni, m-am din activitatea de acumulare a datelor de numeros. Aşa cum am precizat, în
a pionierilor. In anul şcolar 1956— Mi-a înţeles scurta ezitare şi fixat asupra elevilor ce urma de către elevi. Ca şi la prima etapă S-a dus pielea de pe ele“ acţiunile amintite au fost antrenaţi e-
1957, toţi pionierii şcolii au obţinut poranilor literaturii noastre, adunări din priviri mi-a dat să înţeleg să-i examinez. Ştiţi poate că profesorul a avut un rol important: levii mai mari. Ţinînd cont de faptul
note de trecere. Mergîndu-se pe ace c-ar fi bucuros să-l însoţesc la fiecare elev trebuie să aibă un discuţii, identificări de roci, sprijin e- Cum era şi de aşteptat, lucrările au că toate aceste acţiuni sînt un mijloc
laşi principiu meritoriu, la sfîrşitul se cu tema despre limba noastră, se pot număr de note la fiecare mate levilor în documentarea istorică şi ac şi lipsuri. Experienţa elevilor este mo excelent pentru educarea patriotică,
mestrului I, al anului şcolar 1957— oră. rie... tuală, vizite la domiciliu etc. destă iar puterea lor de analiză i-a ele vor trebui să cuprindă şi elevii
1958, an rămas corigenţi doar 6 din cili în colectiv cele mai plăcute lu M-am hotărît imediat şi aşa determinat mai mult la descrieri decît ciclului II. Se pot da lucrări asemă
HO de pionieri. Metodele folosite sînt $ Şi, însfîrşit, etapa a treia a elabo la înlănţuirea necesară, cauză-efect, a- nătoare pentru anumite . ore de com
următoarele: Obişnuirea elevilor de crări realizate de elevi etc. In cadrul s-a făcut că am ajuns împreu Am aflat ulterior că acest rării lucrării. Deşi elaborarea s-a fă poi lipsuri asupra expunerii, stilului etc. punere, se pot da compoziţii la limba
a-şi organiza şi planifica munca, in nă cu profesorul Vulcu in cla harnic profesor, pentru meritele cut în mod individual, intervenţia Cu toate acestea lucrările, chiar şi cele romînă „folclorul satului meu", la is
troducerea regimului zilnic de muncă şcolii se pot programa adunări inte sale obţinute la catedră, în ac profesorului se face totuşi simţită prin slăbuţe, au avut un rol foarte impor torie, la geografie se pot face adunări
şi odihnă pentru fiecare elev, rnedi- sa a VIU-A. tivitatea depusă la Societatea unele sugestii în paginaţie, în sistema tant. Ele au contribuit la dezvoltarea tematice pioniereşti etc.
t'•ţii. grupele de învăţătură, vizitele la resante pe teme geografice, ştiinţe ale Din ultima bancă unde mă de ştiinţe naturale şi geografie, tizarea problemelor etc. gîndirii, a gindirii în spaţiu (geogra
elevi acasă, adunări cu părinţii, adu cit şi pentru aportul său pe tă- fică) şi în tinip (istorică). Prii) aceste Fiind îndrumaţi a face acest lucru,
nări cu temă, careuri pioniereşti, popu naturii etc. aşezasem, începui a urmări des rîm obştesc, a fost recent dis In linii generale, monologările cu lucrări elevii şi-au îmbogăţit cunoş
larizarea pe toate căile a situaţiei la făşurarea lecţiei. tins cu „Medalia Muncii". prindeau capitolele: aşezare, condiţii tinţele la materii ca geografie, isto
învăţătură (chiar la staţia de radio- Este bine însă să precizăm un lu rie, literatură, şi au aplicat local cu
fi'ire) etc. — Făraş IJ v ia ! Să aduci şi A. GHEORGHE noştinţele generale. In plus, aceşti e-
cru. Prin organizarea de asemenea ac
O situaţie asemănătoare există şi caietul de teme. levi înfr-o bună măsură au căpătat u-
la unitatea de pionieri din Vinţu de ţiuni, nu trebuie în nici un caz negli O elevă mărunţică, brunetă,
Jos. Aici a fost instructivă şi folosi nele deprinderi de cercetare, reuşind
toare adunarea cu tema : „Cum să jată, prima şi cea mai esenţială for cu codiţe frumos împletite, ieşi
învăţăm", organizată de instructoarea hotărîtă la răspuns.
Ticna Moga. Exemple de acest fel sînt mă a muncii didactice din şcoală :
multe în regiune.
lecţia. Aici, organizaţiile U.T.M. şi
de pionieri au un rol de seamă. Pio
nierii şi utemiştii sînt chemaţi să aju
te pe profesorii lor pentru c.a lecţiile
acestora să se desfăşoare în mod or
ganizat, ascultînd cu atenţie, parti-
cipînd activ la lecţii şi prezenlîndu-se
întotdeauna cu temele de casă minu
ţios pregătite. ' Livia Făraş cunoştea bine lec elevii îşi vor da seama de specificul
Prima bătălie trebuie dată pentru ţia. In jurul orei 16, mă în reşti, cu geamantane, va raionului, al comunei, vor ajunge să
Au urmat apoi elevii Mihai se şi' borcane... am trans cunoască ţinuturile şi realizările re
îmbunătăţirea situaţiei corigenţilor, dreptai spre şcoala elemen portat la Petreşti peştişorii giunii noastre etc. Antrenîndu-se la pro
Ilinca şi loan Ilomorodeanu. şi florile. Avem şi porum curarea de date şi informaţii, elevul
utemiştii şi pionierii trebuind să dea tară nr. 1 din Petreşti bei de toată frumuseţea. va învăţa să frecventeze biblioteca, să
Buni amîndoi. O să-i vedeţi la plecare. cerceteze arhivele, va învăţa să asculte
un ajutor tovărăşesc colegilor rămaşi S-a trecut apoi la lecţia nouă. Puţine speranţe aveam de lămîi — mă invită tovară lungă erau înşirate 5 acva Şi fiindcă ne găsim lot graiul popular al bătrlnilc să îndră
rii. Pentru ca surpriza să la colţul viu, vă rog să gească tradiţiile şi să-si iubească pa
în urmă la învăţătură. In acest sens, Era vorba despre mişcările o- a găsi în şcoală pe cineva şul director, după ce am fie şi mai deplină, direc notaţi că încă în această tria.
ceanelor. torul învîrti un buton aşe săptămînp, vom începe aici,
organizaţiile şcolare de tineret trebuie la acea oră. Spre norocul pătruns într-o încăpere de zat ia mijlocul mesei. O cu elevii, primele însămîn- Monografiile şi lucr" mai scurte
Profesorul Bujor Vulcu n-a- lumină trandafirie străbă ţări de primăvară. Inlîie- vor avea pe lîngă menirea de a suda
să ţină o strînsă şi permanentă legă vea de unde cunoaşte că la a- meu însă, membrii corpu la etaj. tu pereţii de sticlă, dezvă- tate vor avea roşiile şi ar legătura cu practica şi aceea de a ar
ceastă oră va fi însoţit de un luindu-mi o minunată lume deii. moniza intr-un tot cunoştinţele de is
tură cu direcţiunile şcolilor, cu di musafir, pentru a se pregăti în lui didactic erau adunaţi Lămîiul, aşezat într-un a apelor. In razele domoa- torie, literatură, geografie, politică ş.a.
acest scop „mai temeinic"... le de lumină, peştişori de Am părăsit colţul viu Cu un cuvînt aceste lucrări vor con
riguiţii, profesorii, şi familiile elevi Mi-am dat seama însă că s-a la cercul politic. Trebuia mare vas de lemn, purta toate soiurile şi culorile se a! şcolii din Petreşti, cu tribui la f •’-area culturii generale.
prezentat la oră „pus la punct" zbenguiau printre frunzele gîndul ia întregul colectiv Şi dacă ar trebui să definim din punct
lor. pînă în cele mai mici amănunte. să-l întîlnesc pe directo un rod bogat de fructe, unei vegetaţii fragede. de învăţători şi profesori de vedere educativ, am spune că a-
din această şcoală. Harnici ceste lucrări modeste sau monografii,
Pentru asigurarea unei rodnice Ora se apropia de sfîrşit. E- rul şcolii. Am reuşit aceas cît pumnul, numai bune — Fruţrţoasă colecţie. şi inimoşi oameni. Realiză vor fi pentru elevi un examen extra-
levii, aplecaţi peste caietele lor, Spuneţi-mi cum aţi obţinu rile lor pot servi drept e- şcolar al celor învăţate la şcoală.
munci cu pionierii şi şcolarii este ne ta, tocmai la încheierea de a fi puse în vitrina u- t-o?
continuau să ia notiţe după ex xemplu bun de urmat şi Prof. 1. 1LIESCU
cesar ca activiştii U.T.M. ai raioane plicaţii, copiind în acelaşi timp, orei politice. nui magazin alimentar. — Cu eforturi comune. Orăştie
cu îngrijire, schiţele executate Membrii corpului didactic de alte şcoli.
lor şi oraşelor să exercite o temei pe tablă de profesor. — Despre aplicarea ele Florile vii sînt cam scum din comuna noastră au
prezentat cîteva programe ...La plecare, n-am uitat
nică muncă de îndrumare şi control Sunetul strident al clopoţelu mentelor de politehnizare pe la vedere în timpul artistice cu taxă de in
lui a pus capăt unei reuşite ore trare. Am pus ban lîngă si văd porumbeii.
Numărul mare însă de utemişti şi în sînul organizaţiilor U.T.M. şi al de geografie. în şcoala dvs„ aş dori să iernii. La şcoala din Pe ban şi. în cîteva drumuri
făcute la Cluj şi Bucu GH. L.
pionieri cu note sub media de trecere unităţilor pioniereşti din şcoli,. Este — Şi acum, tovarăşe profe mă informez, tovarăşe di treşti însă, petalele viu
sor, să-mi spuneţi ce notă a
pe trimestrul I, dovedeşte că nu peste necesară legătura permanentă cu sec luat Livia Făraş — îl întrebai rector. colorate, de la albul ima
tot problema asimilării cunoştinţelor ţiile de învăţămînt şi cultură ale — Avem ceva — îmi culat, pînă la bordo închis,
răspunse tov. Nicolae Ra- te fac să uiţi de iarnă.
predate în şcoli a fost privită cu simţ sfaturilor populare, cu care să dezbată ţiu, directorul şcolii. Veniţi Cu sutele sînt aşezate pe
cu mine. poliţe, vase încărcate cu
de răspundere. problemele şi sarcinile tinerelului. felurite flori exotice şi in
O pornirăm pe scări m digene.
In raionul Petroşani, numărul ele Ţinînd cu stăruinţă seama de toate
sus. Directorul mă îndreptă
vilor utemişti corigenţi, este extrem aceste sarcini ce le stau în faţă, or — Aici avem colţul viu. apoi spre un colţ al în
de mare. Slab se prezintă şi Şcolile ganizaţiile U.T.M. şi de pionieri îşi
medii din Hunedoara, Teiuş şi Sime- vor putea aduce preţioasa lor contri
buţie la îmbunătăţirea continuă a
ria. Tot cu rezultate slabe la învă- procesului instructiv-educativ din şcoli, S-o luăm, începînd cu acest căperii unde, pe o masă
''Y, i u v rv
Activitatea educativă la lec Munca educativă copii. In scopul educării unor propria lor iniţiativă, să devină pentru cei ce muncesc. Pe a-
ţiile de lucru manual este un su astfel de deprinderi de organi ordonaţi şi îngrijiţi. ceastă linie, este necesar ca în
biect foarte mult discutat şi ia lecţiile de lucru manual zare la un număr cît mai mare
care preocupă în mare măsură de elevi, esle bine ca brigadierii In educarea dragostei de mun văţătorii să identifice colabora
pe toţi învăţătorii. Ţînînd cont de cele de mai ferite obiecte etc. Pentru ca a- confecţionarea diferitelor obiec să fie schimbaţi după 2-3 lecţii, că ca şi în întreaga activitate rea cu instructorii de pionieri şi
sus, tovarăşele învăţătoare Ro- semenea cazuri să nu favorizeze te, îşi însuşesc, conform cerin astfel îneît, pînă la urmă, aceas educativă, trebuie să se pună reciproc, pentru ca astfel succe
Şi, într-adevăr, lucrul manual zalia Ghişoiu — de la Şcoala apariţia neîncrederii în puterile ţelor, deprinderile necesare. To tă sarcina să fie îndeplinită de o bază serioasă pe ceea ce poate sele în acest domeniu să crească.
este unul din obiectele de pre medie mixtă, „Decebal", Ale proprii ale elevilor, pentru a nu varăşele de mai sus au reuşit, către fiecare elev din clasă. face colectivul de elevi, pe pu
dare în şcolile elementare, care xandrina Gotcu şi Doina Gir- le scădea puterea de voinţă şi ca prin munca depusă să con terea de educaţie a colectivului, Posibilităţile educative pe
quprinde cele mai largi posibi boveanu — de la Şcoala medie dragostea faţă de muncă, învă fecţioneze cu copii, lucruri fru Dacă lecţiile astfel organi învăţătorul are datoria să creeze care le cuprind lecţiile de lu
lităţi de a educa elevii în spi mixtă „Dr Petru Groza“ din ţătoarea foloseşte astfel de mo moase. zate vor începe cu cuvintele în colectivul de elevi o atmos cru manual în particular şi mun
ritul dragostei faţă de muncă, Deva, îi învaţă pe elevi să chib- mente' grele în scopuri educa „Brigadieri, verificaţi pregătirea feră de muncă susţinută şi o o- ca în general, sînt foarte mari.
al ordinei, al economiei, care le zuiască înainte de a începe tive, învăţînd îrî mod sistema In vederea dezvoltării la co pinie sănătoasă.
dezvoltă agerimea tehnică, cu tic pe elevi să nu se tearrlă de pii a dragostei faţă de oamenii locurilor de muncă" şi dacă ora Datoria învăţătorilor claselor
riozitatea ştiinţifică şi alte va rnunca şi cum să croiască în greutăţi şi-i deprinde să' lucreze muncii care lucrează în produc se va ţine cu toată conştiinciozi In munca educativă, în edu MV, este de a folosi cît mai
loroase calităţi. mod cît mai raţional materia cu asiduitate, cu perseverenţă. ţie şi în vederea unei oMntări carea dragostei de muncă a ele mult aceste posibilităţi, de a ca
lul. învăţătorii le spun copiilor Pentru aceasta, se respectă în profesionale ulterioare a ele tatea, noţiunea de munca a fi vilor, învăţătorii au un sprijin naliza just dorinţa copiilor de
Însăşi eforturile în muncă îi că şi în producţie muncitorii primul rînd regula de a nu da vilor, este indicat ca pe viitor, însuşită de către elevi pe care însemnat în organizaţia de pio a participa Ia diferite acţiuni şi
dau elevului un şir de deprin luptă permanent pentru econo niciodată elevilor sarcini pe învăţătorii să stabilească o se în viitor nu o vor mai pri.l ca nieri, care are mijloace variate de a folosi creator entuziasmul
deri, de "riceperi, ceea ce este mii cît mai rnari în folosirea care aceştia nu le pot îndeplini. rie întreagă de comparaţii folo o joacă, ci ca pe cevt serios, şi atractive, pentru a antrena lor, formînd astfel oameni în
foarte valoros. v„.0 |î . materialelor, că au o atitudine sitoare, între îndeplinirea sarci care cere eforturi, voinţă şi con drăzneţi, plini de iniţiativă cre
plină de grijă faţă de utilaj şi învăţătoarea Doina Gîrbo- nilor de muncă în clasă şi între centrare de sine. copiii la acţiuni potrivite Wrslei atoare, care să iubească munca
Dar, învăţătorii experimentaţi, că, prin ac. . ’:i, ei fac ca pa veanu cere elevilor de clasa. îndeplinirea sarcinilor corespun lor, care contribuie în mare mă şi să contribuie prin ea la înflo
obţin mult mai mult îmbinînd tria noastră să devină mai pu IlI-a ca obiectele pe care le zătoare în producţie. Această metodă de muncă, sură la dezvoltarea dragostei rirea patriei.
cu chibzuinţă eforturile de mun ternică şi mai bogată. confecţionează să aibă o înfăţi aşa cum arată experienţa sovi centru muncă şi a respectului
că ale copilului cu unele ele şare frumoasă, estetică. Pentru Astfel, se pot numi la leH’ile etică, aduce la lecţiile de lucru Prof. SOOS ANDREI
mente cu caracter educativ. Lecţiile de lucru manual ale satisfacerea acestor cerinţe, toţi de lucru manual (precum şi la manual, un element în acelaşi :r .................................
tovarăşei învăţătoare Ghişoiu elevii depun eforturi, lucrează lecţiile ce se desfăşoară în ate timp practic şi atractiv, le for
O scurtă convorbire despre ac- Rozalia, încep cu enunţarea : atent şi îngrijit. lierele de Iacătuşerie şi tîmplă- mează elevilor deprinderi valo Nu-i uşor să convingi nişte ’căpşoâre atît de neîncrezătoare ca cele
ti vi la tea constructivă pe care „Copii, verificaţi pregătirea ma rie cu elevii mai mari), cîte roase de organizare, r ă eşte de faţă, cum că cinci beţişoare, fără două beţişoare fac nici mai mult,
o desfăşoară poporul nostru, o terialelor pentru muncă“. In a- învăţătoarea Alexandrina Got trei-pairu elevi, ca brigadieri interesul lor faţă de muncă, îi nici mai puţin decît trei beţişoare. Eleva Iuliana Bimgărdean din anul III
observaţie potrivită, o întrebare cest fel, încă înainte de începe cu, la clasa I-a, unde predă, de pentru un rînd de bănci, sau face să lucreze cu bucurie şi, al şcolii pedagogice din Deva, în lecţia de practică pedagogică pe care
îndreptată spre dezvoltarea gîn rea lucrului, tot ceea ce este pune toate eforturile pentru ca pentru o echipă. totodată, dau muncii un conţi a ţinut-o cu clasa I-a de Ia şcoala de aplicaţie, areuşit să lămurească
dirii copilului, un exemplu ni toţi copiii să-şi însuşească la nut mai bogat.
merit din producţie şi multe al necesar pentru desfăşurarea fel deprinderile necesare de In ajunul lecţiei brigadierii pe deplin acest lucru.
te forme de influenţă educativă, muncii se găseşte pe bancă în muncă. Atunci cînd se întimplă pot primi din partea învăţăto Pentru dezvoltarea spiritului In clişeu: Viitoarea învăţătoare în faţa celor mici, care au pricepui
organic introduse în ţesătura ordine, învăţătoarea nu trece de rului sau profesorului ' îndru de observaţie al copiilor, este
lecţiei şi legate strîns de qeea la o etapă de muncă la ca anumiţi elevi să-şi uite aca mări privitoare la munca ce ur indicat să se folosească mai de ce 5 beţişoare, fără 2 beţişoare, fac 3 beţişoare.
ce se întîmplă în clasă, ridică alta, pînă nu se convin să materialul (ceea ce ar face mează să fie îndeplinită, iar în mult excursiile şi plimbările Cu
într-o măsură însemnată valoa ge că toţi elevii şi-au în ca ei să rămînă în urmă cu di timpul lecţiei brigadierii — fie prilejul acesiora, este necesar
rea educativă a lucrului manu suşit cele predate. In timpul ferite lucrări), învăţătoarea, care în brigada sa — pot ajuta
al în clasele MV. muncii, elevii înt'mpină adesea care prevede dinainte un astfel la organizarea activităţii copii să se scoată în evidenţă o serie
diferite greutăţi : fie că nu pot de caz, scoate din dulap re lor, se pol îngriji de îndeplinirea de obiecte executate de tnîna o-
Obiectele confecţionate de e- face tivul la o faţă de masă. zervele de materiale dinainte regulilor de svurilnte a mun mului şi elevilor să li se explice
levi trebuie destinate întotdea fie că n-o pot scoate la capăt pregătite şi le împarte copiilor, cii şi de înlăturarea greutăţilor că unele dintre metodele folosite
una unui anumît scop practic. cînd trebuie să confceji vze di care, lttcrind astfel efectiv la întîmpinate în muncă de unii de ei la lecţii, stau Ia baza pre
lucrării materialelor şi în pro
Faptul acesta educă la copii ducţie.
spiritul de .âspundere, îi.f..:e să
aibă o atitudine conştientă faţă In sistemul educării prin mun
dc îndeplinirea sarcinilor, îi că a copiilor, un loc însemnat
învaţă să desfăşoare, la fel ca îl ocupă şi munca în gospodărie,
în înlronr'nderi lupta împotriva învăţătorii trebuie să acorde a-
tenţie acestei munci şi să educe
rebuturilor, pentru deprinderi copiii în aşa fel, îneît aceştia să
concrete de muncă. înceapă să-i ajute pe păi iuţii
lor, să facă diferite treburi din
