Page 47 - 1958-02

Nr. 984 'SOCIALISMULUI Pag. 3
waoni'
araiaZ Z -.-njKkf:ZT<-*CB- .asevnartfnj*

***¦«>*¦«*»<.«*««*¦«¦«**¦**¦¦< M + + « « 4 4 ;4 * t* +* * 4 t* 4 * >î ÎM > Din activitatea HAşa trăim noi colectiviştii''

I i A. V. S. A. P.

!LA FABRICA „ARDELEANA" (Urmare din pag. Pa) mult. Şi toamna adunam acasă sa. Pereţii erau împodobiţi eu

Viitorii tractorişti voltat mult, are ramuri anexe, in jurul a 1.000 kg griu şi numeroase tablouri brodate.
camion, rutier, şi-a făcut multe 1.000-1.500 kg. porumb. Socotit Colectivista Hanciu Ana şi fiica
fV
Printre multiplele preocupări construcţii. Poate unii cred că în bani, venitul anual al fami­ sa au ţinut neapărat să ne ara­
februarie 1958. Primele li- indeminare. Dispozitivele sint diverse şi cer din partea mun­ ale organizaţiilor A.V.S.A.P. ¦toate.acestea s-au făcut pe sea­ liei mele abia se ridica pe a- te ce au şi prin dulapuri. A-
se numără şi aceea de a pregătmi a veniturilor personale ale tunci1la 7 — 8.000 lei. Era des­ cestea erau tixite de haine noi.
le ale lunii. In birourile schimbate cu aceeaşi repezi- citorilor multă atenţie şi ochi cadre de mecanizatori pentru ac-olectiviştilor. tul de mic dacă te gîndeşti că Bătrînul Hanciu spunea că are
3.000 lei trebuia să plătesc a- vreo 5 costume, nevastă-sa şi
{ fabricii „Ardeleana" din Alba dune caracteristică muncitori- format. Iată fazele: frezatul Tov. Toma Crăciun s-a ofe­ nual numai pentru uniforma u- fiică-sa nici nu mai ştiau cîte
nui copil ce-l aveam la liceu. au.
* Iulia, muncă încordată. Se lu- lor din această fabrică. Nico- tălpilor, glăizuitul tălpilor, fi­ gricultură. In multe organizaţii
A.V.S.A.P. din comune, au fost rit cu multă bunăvoinţă să mă Pe masă apăru între timp Ghicindu-ne mirarea cu care
¦ crează la încheierea situaţiei lae Dăian, loan Hafegan şi xatul tocurilor, glăzuitul to­ deschise în acest scop, cercuri conducă la un colectivist acasă. cana cu vin. priveam bogăţia din casă, ne­
vasta lui Hanciu ne informă
X oe luna ianuarie. Se fac cal- Paraschiva Pătruf se numără curilor, vopsitul şi apretatul. de tractorişti. In comuna Clinic, Dar la cine ? Sînt mulţi care „N-ani crezut că ajung incă ceva :

cule la producţia globală, e- printre fruntaşii secţiei care După aceste faze urmează con- ® de pildă, peste 20 de tineri ur­ şi-au construit case noi, care să trăiesc şi asemenea — Am avut mult mai multe
lucruri, dar vedeţi cum îi lu­
conomii, productivitatea mun- au dat peste plan 738 perechi trolul şi împachetatul. mează cursurile unui cerc de şi-au cumpărat mobilă sau alte ziie“ mea... Am măritat o fată la Si-
meria şi a trebiuit să-i dăm şi
cii... Maşinile ţăcănesc neintre- de tălpi rame şi bombeuri, Colectivul secţiei şi-a depă- - tractorişti. Toţi cursanţii sînt ti­ diferite obiecte, — Citisem prin ziare şi prin ei ca zestre mobilă şi haine.
broşuri despre gospodăria colec­
rupt. In urma calculelor făcu­ şit planul ce-l avea pe ianua- •> neri colectivişti. — Să mergem la Nicolae tivă. Spun drept că m-a luminat — Poftiţi să vedeţi acum ce-
te, două rezultate s-au şi aflat. mult romanul „Pămînt desţele­ avem şi în curte — ne invitară
...pricepere rie cu 854 perechi. Meritul a- ¦» La Petreşti 30 de tineri de la Han cin — hotărî locţiitorul pre­ nit". In sat, organizaţia de bază gazdele.
ducea muncă de lămurire în
Planul valoric al producţiei _ /fl seciia croi> materialul parţine întregii secţii şi în ***$o?*?*o¦o«> Q.A.S. şi G.A.C, învaţă să con­ şedintelui. Nu de altceva, dar rindul ţăranilor muncitori pen­ Am văzut o mulţime de curci,
special tov. Frăsinica Bildea, tru a-i convinge să pornească gîşte, raţe, bibilici, găini.
globale - realizat în propor- g j trece in secţia pregătit Rozalia Oprea şi Geza Feren- ducă tractorul. sînt sigur că-1 găsim acasă. pe calea cea nouă. După
czu. multe frămîntări, m-am hotărî! —¦ In fiecare săptămînă tă­
\ie de 104,49 la su tă ; econo- Liniştea este înlocuită de Acasă îa colectivistul să mă înscriu şi eu. Intr-o zi iem cîte un curcan — ne spu­
& am spus nevesti-mi ce gind am ne Hanciu. Avem destui
mii realizate de secţia croi in zumzetul maşinilor de cusut, Prieteni ai eterului şi atît a trebuit ca pe urmă să
a ccslea sint secţiile prin nu mai am linişte. A început să — Numai aseară am tăiat u-
valoare de 2.450 lei. q/ bocăniturilor de ciocan. La care trece o pereche de Despre frumuseţile ce ţi le o- Hanciu plîngă şi să spună : „Ne neno­ nul — spuse nevastă-sa.
roceşti !. Nu te gîndeşti la co­
Mu mai aştept alte rezulta- cusutul cu gust al feţelor de feră radiotelegrafia se pot Peste cîteva minute iată-ne pii... Ai nărozit... Să nu te în­ După aceea intră grăbită in
scrii... că ajungem să murim de casă. Peste cîteva secunde a-
te. Gindul îmi este la cei care pantofi şi bocanci, aranjarea spune multe cuvinte. Este sufîin­ casă la Nicolae Hanciu. L-am foame...“ N-am ascultat-o. I-am păru în coridor cu un curcan
spus că mai bine divorţez de tăiat.
au realizat producţia globală, căptuşelii de pinză, muncitorii pantofi pină să ajungă in ma­ cient să arătăm că într-un timpgăsit citind ziarul. Nevastă-sa ea decît să nu mă înscriu în
colectivă. Şi m-am înscris în — Uitaţi ce gras e. Came pe
la muncitorii care s-au anga- de aici se pricep de minune, gazin. Aceştia sint oamenii, scurt, de ordinul secundelor, ne-a poftit politicoasă să luăm ciuda voinţei ei. Uite-o, îi aci el cît pe un miel 1
de faţă, să spună dacă nu a tot
jat ca in cinstea alegerilor să Experienţa ba învăţat, să facă care, cu indeminarea, pricepe­ radiotelegrafiştii pot face legă­ Ioc pe scaune. Le-am spus sco­ plîns un an întreg, pină în ziua Am mai văzut multe în curtea
cînd am adus acasă primele acestui colectivist. Intr-un ţarc
dea zeci de perechi de încălţă- lucru de calitate. Iar pricepe- rea şi voinţa lor, confecţionea­ turi cu cele mai îndepărtate col­ pul vizitei. bucate din colectivă. ne-a arătat 10 oi ţigăi dolofane,
ţuri ale lumii. Acest luom a în­ — Mă bucur, că v-aţi gîndit în grajd o junincă de toată
minte peste plan. rga for -n pregătirea feţelor ză pantofi şi bocanci pe plană Ziua aceea va rămîne neuita­ frumuseţea.
tă şi pentru mine şi pentru ea.
Îndemînare... face ca încălţămintea executa­ nostru, al consumatorilor. demnat şi pe tinerii din satul să ne vizitaţi şi pe acasă — Cînd am văzut că un şir lung —Dacă aş vinde juninca aş
de care împovărate cu griu, po­ primi acum 5.000 lei pe ea. Nu
tă la fabrica „Ardeleana sa ...Şi, în birou, se ţine evi­ Băeşli, comuna Rîu-Alb, raionul spuse Hanciu. Pină acum nu rumb, cartofi şi alte produse, o vînd însă, o ţin să fete, vreau
denţa lucrului şi se fac cal­ îmi intră în curte, am rămas să am şi vacă de lapte. Oile a-
lecţia croi. Ceea ce o ca- y e apreciaiă, de calitate. Cele cule,. Maşinile ţăcănesc neîn­ Haţeg, ca în cadrul organiza­ aţi cam făclut treaba aceasta. de-a dreptul uimit. Am umplut cestea şi-au plătit numai în a-
trerupt. De data aceasta, la atunci pentru prima dată po­ nul trecut de două ori capul. Au
’ raclerizează este liniştea. mni pric„„uie muncitoare în rugămintea noastră, se face ţiei A.V.S.A.P. sa înfiinţeze un Din nou critică — mă gîndii durile, hambarele, şura, am um­ produs 15 kg. lină, 90 kg. brîn­
situaţia îndeplinirii planului plut şi cele două camere de lo­ ză şi 10 miei.
Parcă n-ar lucra nimeni aici. exectltarrn acestei, faze sint: cerc. de radiotelegrafiste La cerc. eu. Parcă ar fi fost înţeleşi. cuit pe care le aveam. Pină la
pe perioada 1—8 februarie. Re­ urmă n-am avut unde să le mai După ce rosti aceste cuvinte,
Şi totuşi este una din secţiile r lld(J,drn Halegan, Teodora participă aproape toţi tinerii din Toţi spun acelaşi lucru : „Nu punem. Numai cereale primisem Hanciu stătju puţin pe gînduri,
zultatul arată că pe fabrică aproape un vagon şi jumătate. apoi mă apucă uşor de haiină
cheie — cum ii place directa- Bădilă Mario Man sţ Maria sat. veniţi pe la noi pe-acasă, nu şi-mi făcu semn să-l urmez.
planul la zi este iîndeplinit De atunci în fiecare an pri­
rului Haţega nu s-o numească. Roşca Secţia> care esie con­ Instructorii acestui cerc, tov. scrieiţi despre viaţa noastră a mim bucate cite ne trebuie. In — Dar unde mă mai duci, to­
toamna trecută am dus acasă varăşe Hanciu.
tur colectivul ei lucrează, nu dusă ({(, y asile gâdilă, a pre- Ioari Herţa şi loan Nandrea, se colectiviştilor". Mai la urmă a- 2.100 kg. griu, 3.200 kg. po­
rumb, 2.000 kg. cartofi, 420 — Hai in pod să-ţi arăt ce
glumâ. Aici se execută prima a m jn [una ianuarie 3 3 0 pe­ străduiesc să pregătească în bu­ flai, tot de la Hanciu, că a- kg. orz, 11 ><g- lina, 30 kg. porc mare am tăiat, să vezi cită
brînză, şi multe alte produse, făină albă am...
luză a produselor fabricii : se ”rgchi ^ pesfe plnn care au ne condiţiuni lecţiile teoretice şi ceastă problemă a fost discutată pe lingă suma de 7.800 lei. Va­
loarea acestor produse se ridică ik
croiesc feţele pantofilor şi. bo- [uu[ drumul spre secţţa tras pe 100 la sută. Cţoar unele sec­ practice. Pentru a sprijini cer­ şi intr-o adunare generală. la aproape 40.000 lei.
Am stat aproape 4 ore acasă
cancilor. Cuţitele ascuţite brici, calapod> cm dnsă de Nicolae 0- ţii, ca secţia croi, stanţe şi fi­ cul, Sfatul popular comunal Rîu- L-am întrebat ce i-a făcut să Bătrînul colectivist a mai po­ la colectivistul Hanciu. In acest
nisat şi-au depăşit sarcinile vestit multe despre viaţa fami­ timp mi-a vorbit multe despre
spintecă fără zgomot pielea n McR infră {n func(ie de plan cu cite 1—2 la sută. Alb a pus la dispoziţia cursan­ discute despre acest lucru toc­ liei sale. Nevastă-sa nu s-a răb­ viaţa familiei sale şi mi-a ară­
Pină la sfirşitul lunii însă, dat să nu ne spună şi ea cîle- tat multe. Nevastă-sa avea o
sau pînza. Şabloanele sint masinile de ciocdnit, vilcuit şi ţilor o sală de curs. De un spri­ mai în adunare. ceva. vorbă a ei: „Vedeţi, aşa trăim
noi colectiviştii11. Şi după ce
schimbate cu repeziciune. M-ai minidle cu priCCpere de jin substanţial se bucură cercul — E clar. Colectiviştii din — De cînd sîntem colecti­ mi-arn luat rămas bun, mi-a mai
vişti ne-am clădit casa aceas­ spus odată : Nu uitaţi, povesti-
timp să priveşti forma care a mundtorii ,vec/,<?,. şi din partea tovarăşului Marcu Prica.z trăiesc o viaţă plină de ţi-le tuturor cum trăim noi co­
lectiviştii !
ieşit după unul, că alt şablon ...şi voinţă colectivul fabricii este hotărit Bolea, tehnician radio, activist belşug şi vreau neapărat să
(potrivit blocului din piele), ii să-şi depăşească cu mult sar­ ANUNŢ IMPORTANT
voluntar al C. O. raional ştie, nu numai tot satul dar toa­
ia locul. Muncitorii, de aici lu­ cinile de plan. Anunţăm întreprinderile din
eţele de pantofi şi bocanci, A.V.S.A.P. Haţeg. tă ţara acest lucru — mi-a răs­ sectorul socialist că am redus
crează cu o îndemînare şi o după ce au fost trase pe R. B.
calapod, sint luate in primire : puns colectivistul. Uite, dacă
iuleală uimitoa, re,. , . Cercuri vrei o încep de la...şi n-apucă
In colectivul ei lucrează mai dg Poy<?/ Muntean> ^ fu l sec- J cu oogaiâ activitate să-şi termine fraza, că nevas­

mulţi fruntaşi ai întrecerii so- m -t Ţo( d d sinf aduse ¦> Rsajizări aîe lucratorilor C i la Simeria, comitetele tă-sa, Ana, o femeie iute de fire,
Y A.V.S.A.P. au organizat
cialiste. Printre ei Ana Moldo- •. m 7e> ramelp si bombeu. ¦ cercuri de conducători auto şi i-o luă înainte.
radiote'egrafişti unde peste 50 — Trăim acum ca niciodată.
van, care singură a făcut o e- ra/u/ mundi ce[of de ln • dis! P . r. I . B. tineri îşi însuşesc tainele aces
tor meserii. Avem tot ce <ne trebuie, podul
conomie de lS dm.p de piele, s(ankL [n sgc{ia tălpuiL e plin cu bucate, şifonierele sînt
Tovarăşii Rudolf Vereş şi Ho- pline de hai'ne...
Anula Birs, Gheorghe Moldo- ^ mannalâ esie înlocuită de % Sectorul radioficare raţiu Vulcan, instructori la cer­
cul de auto, Iosif Pristofan, in­ — Stai, stai nevastă — o o-
van, Francisc Mateiaş, Paras- m a d n -t Aici, îndeplinirea pla- % An de ap reţeaua de radioficare structor ia cercul de radiotele- pri Hanciu. Hai s-o luăm de la
chiva Şcheau şi alţii. Indenu- ^ depinde dp calificarea* din regiunea noastră se extinde tot mai grafie, depun mult interes pen­ început. Oamenii poate vor să
tru o bună pregătire teoretică să ştie, cine am fost şi înainte
narea cu care lucrează munci- muncitorilor in „iinuirea ma-% mult. Fafă de anul 1956, în 1957 şi practică a cursanţilor. de a ne înscrie în colectivă.
lorii a' făcut ca secţia, să cro- şjn{[or de uujnţa lor şi bine- numărul abonaţilor la radioficare a Dar pină una alta du-te destupă
’ască in luna ianuarie, pes e .\nţe[es^ dg jndetninarea si pri-* crescut cu 1.529, kilometri de circuit butoiul şi adu o cană cju vin.
plan, /38 perechi de încălţă- cepgrm cu aşeo?â je,ele » cu 152.505, iar cei al localităţilor ra-
Femeia ascultă „porunca" so­
n,Mfe. _ şi tălpile de bocanci sub a- ţ diofir.ate cu 6.

Dar. in afară de indeminare cde de cusut aţe maşinilor, ţ

— după cum spune maistrul Desigur că astfel de muncitori X In domeniu! inovaţiilor ţului ei, iar el începu a ne po­
vesti istoria familiei.
secţiei Alexandru Baiog — mai sînt mum -,n secţie. Dintre ei % Mişcarea de inovaţii in sectorul Bilanţul unui curs
R.T.T.R., a luat un deosebi! avînt.
sint şi alte condiţii fără de ca- Dănilă Ştefan, Ti'idor Drăghici * Atit numărul inovatorilor cit şi cel De curînd, a avut lo. exa­ — După cum vedeţi, sint bă-
al inovaţiilor, a crescut de la un an minarea cursanţilor cercu­ trîri. 53 de ani de viaţă i-am
re nu este posibil rezultatul a- ş[ Matei Lidian, minuind cu * la altul, iar inovaţiile realizate sînt lui de conducători auto şi mototrăit ca ţăran individual. De 8
deosebit de valoroase .
mintii. Acestea se leagă de or- pricepere maşinile de cusut ra- X ani sînt colectivist. In cei 53 de
ganizarea muncii. Aci. se pre- me şi tălpi, îşi depăşesc cu re- \ Printre inovaţiile mai importante ani nu am reuşit să-mi fac nici
realizate amintim: „Trans uit rea si­ pe sfert din ceea ce am făcut în
găteşte materialul cu o zi ina- gularitate norma. t multană a două programe de radio­ organizat de C.O. raional aceşti 8 ani.
ficare" realizată de N. Mănescu, N. A.V.S.A.P. Sebeş. Rezultatele
irite, repartizindu-se pe fiecare ^ Dg a[d panfofii şi bocancii » Rolian şi Alex. Toldy ; „Modificarea au fost îmbucurătoare. 85 la Aveam vreo două hectare şi
capacităţii schimbătorului B.C.-7.506", sulă din cursanţi au trecut cu
muncilor, după capacitatea pe ldRma sgcţie, unde se 2 peniru a putea fi utilizat în serviciul
de cabine şi înlocui schimbătoarele
care o are. /ac restul de operaţii, pină la * speciale; „Modificarea panoului de
măsurători A.R.-500 W“, pentru a se
Secţia stanţă este de aseme- împachetarea lor, pentru li- + economisi curent şi tuburi electronice. succes examenul, obţinînd car­ ceva de pămînt, vite şi unelte ta. Aşa-i că e frumoasă ? — preţul de vînzare la PINZA
nete de conducere pentru gra­ agricole ca oricare ţăran mijlo­ ne-a întrebat cu mîndrie colec­
nea socotită ca o secţie cheie, urare. Este vorba de secţia fi- ¦> dele I. II şi III. Printre cei caş. Pămîntul î) lucram cît pu­ tivista. Are trei camere. Poftiţi ASFALTATĂ T.C.A. de la lei r
care au dat răspunsuri bune se team mai bine. Pe lingă ceea să le vizitaţi.
Mei se execută tălpile, tocu- nisat. Aici, mai mult ca oriun-j numără tov. Romulus Rahovea- ce aveam, mai lucram cam vreo 21,50 la 13,20 per m.p. I
nu, Cornel Secaş şi Maftei Cio- 7 ha. în dijmă, de la un oare­ Am rămas de-a dreptul ui­
rile, ramele şi bomheurile. Cu de muncitorii trebuie să lu- * care Kromhes, comerciant din miţi de ceea ce am văzut. Mo­ LIVRĂM FĂRĂ REPARTI­
ran. Orăştie şi de la un fost maior
alte cuvinte ceea ce trebuie a- creze cu grijă şi gust. De ei * cu numele de Alexandru Gher- bilă nouă. Am numărat vreo ŢIE orice cantitate. Comenzi­
DUMITRU IAMGU 20 covoare ţesute cu migală de
dăugat la feţele de pantofi sau depînde in mare măsură exe-* le se vor adresa direct la fa­

bocanci. Muncitorii de. la ma- cutarea de pantofi şi bocanci* brica „HORIA, CLOŞCA ŞI

şinile de stanţat, ca şi cei din care sd.placă. Fazele prin ca-* CRIŞAN" — Turda, regiunea

secţia croi, lucrează cu multă re trece încălţămintea sînt ¦ L. RUDOLF Cluj. Telefon 297.

corespondent corp-snoudent voluntar man. Lucram mult, chiar foarte nevasta lui Hanciu şi de fiică-

P rim a r c u o ric e p re ţ — Da domnii deputat, despre tre­ timp, văzînd că soţul stă pe gînduri. timp nici nu-şi mai ia căciula din Cind o văzu, inima lui Siancu săl­
buri mari, să trăiţi / Doar unu-i Ghiţă primarul din Părăul cap cind trece pe lingă ei. „Pină a- tă de bucurie şi in gind işi zise: „a-
Salul Pârău, cu căsuţele lui joase Cc-or mai vrea şi „domnii" ăştia Injurind de mama focului noroiul cum am înghiţit-o, că de, se apro­ cu-i acu. Să vedem ce mai zici. Am
vişiniile de-a lungul unui puriiaş care le murdărise pantofii de piele de — Cred că ştii şi dunuiealat dom­ — Vezi mai bine de friptură, Fră- piau alegerile. Dar de duminică...", ciştigat partida".
— de la care-i vine şi numele — măi Dragomire ? Oare ce i-a tacul să box, musafirii mirară ln casă. Calo- nule Siancu, că acolo unde merg eu sînico — spuse oarecum contrariat îşi zicea el, fără să mai ia in seamă
este aşezat parte pe un platou ridicat lescu, care mi venise pentru prima cu Drăgănescu — continuă el bătindu- de vorbele ei, bărbatul său. că Frăsinicai ameţită şi ea de bău­ — Cum, Ghiţă ?, continuă Frăsinica
cu citeva sute de metri faţă de şes, vină pe vremea asta in salul nost'? dală in casa uceasia, şi căruia ii cam se cu pumnul în piepi — avem de a- tură, se cuibărise de-a hinelea la piep­ — Nu eşii iu in stare să procuri 200
paric pe valea străbătută de ace! răzuse cu Jronc" cum spunea dum­ ranjat numai treburi de stal, de con­ — Doamna Siancu ştie ce zice, tul lui Calotescu. Domnul Siancu nu de voturi ? Le cumpărăm da iot nu
plriiaş, care pe timp de secată esie Văd căau luat-o sprecasa prima­ nealui, nevasta primarului, primul său ducere de4.. domnule primar, începu Calotescu. Este vedea poziţia deochiată in care sta lăsăm pe altul primar. Mai mare ru­
mereu neproductiv, iar cind plouă, se gind, fu să-i facă stupinei complimen­ o femeie inteligentă, care se pricepe Frăsinica, fiindcă era dincolo de ma­ şinea t Să nu faci tu asta pentru
Umflă pină îşi iese din albie. Toc­ rului. Nu cumva vor să ne scoală te. — Da, treburi de slai. conducere... ia politică, şi mingiie părui doam­ să, dar chiar dacă ar fi văzut... nu domnu Calotescu ?
mai pe un asemenea timp, cînd apa să trăiţi. Da, mai luaţi un păhărel nei, care, ca din intimplare, i se a- făcea decît să-i întărească credinţa
ieşise din matcă pe uliţa noroioasă iar pe moşia lui Siminic ? — Bună seara madani Siancu. domnii depuial, să se facă poftă de şezase în apropiere. Şi apoi, să ştii că o să rămină mai departe primar Pentru o clipă lui Stancu i se făcu
a satului inainta anevoie „o maşină t •nincare. şi dumneata că dacă nu faci rost de şi apoi el se şi împăcase cu gindul că negru ln faţa ochilor. Cum, să mai
mică" cum spun băştinaşii. Farurile — P. altceva, Ioane. In legătură 200 de voturi peniru noi, atunci nu ăsta-i singurul mijloc... cumpere şi voturile? Ar face-o şi pe
străbăteau cu greu picta ceţoasă ce Ah, dar să ştiţi că sinieţi uluitor de După ce goli pină ia fund paharul mai poţi fi primar. asia, dar de unde 2 Ştia prea bine
învăluise satul, scoţind din întune­ cu ce spuneam eu adineaori. frumoasă t nu v-aţi schimbat deloc, de ţuică, Calotescu işi urmă discursul -A- că toţi cei care şi la ultima alegere
ric pentru citeva clipe casele acope­ — şi începu s-o copleşească cu alte Stancu se uită pe sub sprincene la au ţinut cu Maniu, s-au lăsat duşi
rite cu stuf sau şindrilă, Copiii, care — Cu alegerile ? şi alte complimente, rninglindu-i dră­ pompos de parcă ar fi fost in faţa nevastă-sa, care mai că se aşezase in Dimineaţa, Calotescu, mahmur de de promisiunile lui şi ale lui Ca­
nu mai văzuseră o asemenea uarătare găstos mina, la care doamna Siancu unui numeros public. Din cind in braţele lui Calotescu, se încruntă şi băutură şi tras la faţă de nesomn, lotescu şi că acum n-au s-o mai facă.
cu ochi luminoşi", fugeau speriaţi — Dapăi I zimbea fericită de parcă ar fi fosl cind, doamna Siancu, intra şi ea, fu gata-gata să izbucnească. Dar, o dar totuşi bine dispus, începu discu­ tar cu ceilalţi, cărora le umblă „flu­
bălăcind cu picioarele goale noroiul in al nouălea cer, spre deosebire de ascultind parcă vrăjită ce îndruga Ca­ idee îi sirăfuigeră mintea: „Toi nu ţia despre voturi, turi" prin cap şi vorbesc de alte ba­
cleios. După ce urcă panta, maşina — De-ai lui Maniu sau BrăUuua .' domnul Stâncii care, aăzind lucirea lotescu. pot să asigur 200 de voturi. Ce-ar zaconii — cum zicea primarul — ca
porni glonţ printre căsuţele de pe din ochii nevesic-si, se cam posomori. fi să mă fac că nu observ ce vrea — Ei, domnule Siancu, te-ai gin- alde Nandrea sau Dragoinir, nici nu
platou, apoi începu coborîşui. — Tot un drac. On că-s ţărănişti, — Şi cum iţi spuneam, avem de Calotescu ăsta de ia neoastă-mea ? dit? Depinde numai de dumneata ca poţi vorbi că-ţi rid in faţă. Hotărît
— Păcătos sal şi ăsla, măi Ca- Dar numai peniru puţin timp, că pus Ia cale treburi de slai, domnule Atunci, poate că, de dragul ei, mă să rămîi primar. Procuri 200 de vo­ nu putea face rost de 200 de voturi.
loiescuie! — vorbi unul dintre că­ ori că-s liberali. soţia U luă in primire IndemnMu-t: Siancu. Este vorba de cel mai mare lasă toi pe mine primar turi ori nu ? Atunci, ieşit din minţi de toi ce fu­
lătorii din maşină întinzindu-se pe eveniment, ce! mai de seamă din ţara sese seara, izbucni:
canapeaua din spate, în iimp ce şo­ — Rine Dragomirei dar noi ce fa­ — Ce stai( Ghiţă? Ne vin oameni noastră, care vasăzică, precum se Im acest gind faţa lui Stancu, care — M-am toi gînditi dom’ Caloies-
ferul abia stăpinea volanul maşinii, de seamă in casă şi iu stai şi te ştie, este vorba despre alegeri, dom­ peniru postul de primar era in stare cu. Dar, crede-mă, nu mai şiiu cum — Tu să taci, Frăsinica/ Pleacă
— Aşa-s locurile pe aici, Drăgă- cem? Eu,, parcă, m-am săturat şi de uiţi ? la pe Vasile şi adu ceva de nule Siancu. A-le-ge-ri I Ai auzit ? de orice, se lumină. s-o scot la capăt cu „pirligarii ăştia de aici, mă auzi / ? Iar dumneavoas­
nescule_ n-ai ce-i face. Sini oameni hăul. Tăiaţi şi curcanul ăla mare. Ei, ce-ai de zis Ia asta ? care ţoală ziua nu zic altceva decît: tră, domnilor, să ştiţi că nu pot să
puluroşi, nici drumul nu-l fac. unii şi de ăilalţi. Oricare ar ieşi, de — Apoi să mă mai gindesc puţin, „hoţilor, til/iarilor, n-aţi făcut nimic, iau 200 de voturi. Nu pol, n-am de
— Dar mai e mult pină la pri­ Apoi, adrcsimlii-se celor doi: — Cum ziceţi dumneavoastră aşa domnule de.puiat. unde, puneţi pe cine vreţi primar şi
mar ? jupuit tot ne jupoaie — Aşteptaţi numai puţin şi frip­ este, domnii deputat, se ploconi pri­ si-acum iar voi t". D-aia zic, să ţineţi lăsaţi-mă in pace, că..,
— Nu-i prea mult. Numai să pu­ tura va fi gaia. Pină alunei mai marul. — Bine, domnule Siancu. Uite, la
tem răzbate, că acum ciţiva am, abia — C.ă-i aşa o ştiu şi eu, dar să cinstiţi cile un păhărel — şi doamna noapte răminem aici — zise Calo- cont de asta şi de tot ce am făcui — /lya ? — ii curmă vorba Calo­
am putui intra cu şareta şi aveam Siancu trecu in altă odaie să se di­ — Tocmai de-aia am venit aici — lescu care se cherchclise, făcind cu peniru dumneavoastră, tescu. Bine( domnule Siancu. Mai vor­
cal nu glumă. ştii că liberalii ies acum. Doar ci chisească. incepu vorba şi Drăgănescu. Trebuie ochiul la Frăsinica şi stringindu-i bim noii Şi plecă furios.
in timpul cind cei doi vorbeau, iar Drăgănescu, uitindu-se lung dupa să stabilim împreună ce ai de făcut braţul cu înţeles. Dar să ştii că dacă — Bine, bine, dar cîte voturi asi­
maşina slrăbătea metru cu metru uli­ sini la piliere. că orivotăm, ori ea, ii spuse iui Caloteseu fădniii r ca să-l alegem iar pe Calotescu, care mîine dimineaţă răspunsul nu-i în fa­ guri ? Din urmă auzi lînguiala doamnei
ţa noroioasă, localnicii îşi puneau fel cu ochiul. este cel mai destoinic, şi care, cum voarea partidului nostru, pentru care Siancu.
de fel de întrebări. In pridvorul ca­ nu voiam, iot ies. Eli unui, cum ţi-am s-ar zice, reprezintă partidul liberal, şi dumneata eşti devotat cu trup şi — Apoi, după socoteala mea> mai
sei tui, loan Nandrea discula cu ve­ Să ştii că p-ai gusturi proaste, ăl mai apropiat partid de ţărani, ca­ suflet, atunci căutăm al! primar în mult de 50 nu se poale. — Vai de mine! Cc-ai făcut bărba­
cinul său Mihai Dragoinir. spus, nu mă duc! Stau acasă. Vorba frate ? / re-i înţelege şi le dă ce le trebuie. te? Domnule Calotescu, nu le supă­
Şi ca să cişlige alegerea partidul 'oc. — Cununi ?l Strigară in cor Calo­ ra, domnule Calotescu, gindeşie-ie ia
iui Avrămescu dela fabrică, are să in acest timp, işi făcu apariţia pri­ nostru, care le-a pus primar, ne tre­ tescu şi Drăgănescu, miraţi la cuhne. mine nu mă uita. domnule Calotescu.
marul cu o damigeana. Pină să se buie din comuna duimtale 200 de — S-a făcut, dom‘ deputat \ Dar
vină şi timpul nostru. facă fr •¦¦ura, începură toţi Irei să dis­ voturi. Ei ce zici, le asiguri ? mai beţi un păhărel. Iar în sine tri- — Cincizeci — spuse, abia şoptind, — Taci I , auzi el pe domnul Slan­
cute despre ce-i interesa. umfind: „Să vedem dacă şi miine o primarul. Zău, iredeţi-mă, aici e im­ cit răstindu-se.
Tja vorbeau cei doi ţărani spriji- ¦— Cum să nu asigure — incepu să mai spui aşa". posibil mai mult, pentru că sint şi...
— Domnule Siancu — zise Caloies- doamna S/ancit, care intrase intre Gligor Topircescu, vecinul prima­
nindu-şi palmele bătătorite de muncă cn — avem de discutat in seara asta Au băut pină noaptea t'irziu. Oas­ — Imposibil zici! Ei bine să şlii rului, care de mult rivnea să-i ia lo­
despre treburi mari. peţii s-au îmbăiat de-a hinelea. Dar că de azi nu mai eşti primar. Găsim cul, umblind prin diferite părţi cu
pe pridvor. In acest timp maşina sto­ nici gazdele nu sau lăsat. Domnul noi pc altcineva — ii iăie vorba Ca­
Stancu, pilii cum era, se vedea din lotescu, R. BUD1N
pase în faţa casei primarului. Ploco- nou primar"; se vedea cum trece prin
sat, niuştrnluind pe loan al Iui Nan­ — Nu te grăbi, domnule Calotescu, (Conlinuare în pag. 4-a)
nindu-se pină la pămînt, minjindu-şi drea, pe „ţărănoiu" ăla care de la un intră în vorbă doamna Stancu care
apăruse in pragul uşii, palidă, cu
frumuseţe de cizme cu glod, Ghiţă cearcăne ta ochi, de parcă n-ar fi
dorinii ţoală noaptea.
Slancit, primarul, işi iniimpină mu­

safirii. ¦

— Bine-aţi venit pe la noi, dom­

nule Calotescu. Poftiţi in casă... Hei,

Vasile, mă. cască-gură prostănac ce

eşti, cc-ai rămas aşa ? Ce, n-ai mai

văzut maşini ? Lumină aici calea la

domnii deputat,

Vasile. sluga primarului, desculţ, cu

pantalonii suflecaţi pină peste genun­

chi, intră in apa rece a piriuluii ri-

dicind felinarul deasupra capului, ca

să vadă domnii puntea.