Page 49 - 1958-02
P. 49
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNITI-VĂ!
C ifiji în pag. 4-a ia mm
• Situaţia din Indonezia regională U.T.M.
9 Pentru lărgirea relaţiilor
comerciale anglo-sovietice. In zilele de 15-16 februarie, are
0 „News Statesman“ critică loc, in oraşul Hunedoara, Conferin
agresiunea franceză împotriva ţa regională U.T.M.
Tunisiei.
• Algeria trebuie să-şi dobîn- Prezentăm mai jos cifivd delegaţi
dească libertatea. la conferinţă.
• Împotriva transformării
Greciei in bază atomică a-
mericană.
Anul X Nr. 985 Sîmbătă 15 februarie 1958 4 pagini 20 bani
FAPTE
PETER MOISE OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOoOOOOOQOOCo o oooooooooooooooooooooooooooc al F. 0. P.
şef de brigadă la mina Petrila,
candidat în circumscripţia elec A. •9 • In prezent în regiunea noastră avem constituite un număr de 357 gos
torală regională nr. 60-PetriIa podării agricole colective şi întovărăşiri agricole, cuprinzînd 18.509 familii,
care şi-au unit pe baza liberului consimţămînt 25.800 ha. teren, precum şi
153 întovărăşiri zootehnice cu o suprafaţă de 4.026 ha., 50.832 oi şi 6-927
familii.
• Aplicînd regulile agrotehnice înaintate, unităţile socialiste din agri
Jla p e trila niat necesitatea legăturii între că cu candidatul lor, minerul cultura regiunii noastre obţin an de an recolte tot mai bogate. Productivi
viitorul deputat şi alegatorii săi. Peter Moisc. tatea medie la ha. pe regiune a crescut în G.A.C. la grîu de la 1.507
In sala clubului' muncitoresc In continuare au luat cuvîntul Cu acest prilej, alegătorii au kg. în 1955, la 1.651 kg. în 1957, iar la porumb de Ia 2.100 kg. Ia 2.500 kg., DUMITRU. MÎŢU
din Petrila, raionul Petroşani, numeroşi cetăţeni, printre care ridicat unele probleme de care în timp ce în sectorul individual s-au obţinut 1.060 kg. grîu şi 2.000 kg. po secretarul organizaţiei U.T.M.
a avut loc de curînd întîlnirea Petru Şip, Gheorghe Petrovici viitorul deputat trebuie să ţină rumb Ia ha.
alegătorilor din circumscripţia şi Silviu Davidon, care au pro seama şi să le dea sprijinul pen de ta spălătoric-preparaţie
electorală raională nr. 36 cu pus să se termine construcţia tru rezolvarea lor. Propunerile • Din veniturile obţinute, gospodăriile agricole colective din regiune şi-au
candidatul lor, Iov. dr. Eugen uzinei electrice din Zeicani şi se referă la lucrări care, parte sporit fondul de bază la peste 12.270.000 lei, ceea ce a avut ca urmare în FRANCI SC BARŢHA
Stăncescu, şeful secţiei sănăta alte realizări pe care să le în începute, pot fi rezolvate pe tărirea econ.omico-organizatorică a acestor unităţi, mărirea veniturilor colec şeful unei brigăzi de tineret de
te a sfatului popular raional. făptuiască cu sprijinul deputa plan local. De pildă, cătunul tiviştilor şi îmbunătăţirea continuă a nivelului de trai al acestora.
In cuvîntul său, tov. Eugen tului şi prin munca cetăţenilor. Răscoala, a început pregătirile ta sectorul I
Stăncescu, a vorbit despre via pentru electrificare. Pînă acum • In ramura creşterii animalelor s-au întreprins importante măsuri care
ţa nouă a minerilor din Petrila DORU STAICU s-ah şi plantat 80 de stîlpi, pro au dus la mărirea şeptelului la cabaline cu 8 %, Ia bovine cu I8e/n, iar la
şi întreaga Valea Jiului,' despre curaţi prin grija sfatului popu
realizările regimului noslrti. Nu (de la subredacţia noastră voluntară lar. Tot în acest cătun trebuie porcine cu 21% faţă de anul 1938.
mai în raza sfatului popular reparat un pod. De aceea ei au ® O grijă deosebită s-a acordat şi refacerii sectorului pomicol şi viticol.
Petrila, în domeniul apărării să Haţeg) cerut candidatului să le dea
nătăţii oamenilor muncii, au sprijin. S-au creat în regiunea noastră peste 100 ha. pepiniere pomicole şi aproape
luat fiinţă două spitale, unul cu J la @uqjjp-
80 de paturi şi altul cu 40 de Pentru Lonea s-a propus să 20 ha. pepiniere viticole.
paturi, două sanatorii de noap In după-amiaza zilei de 11 fe se amenajeze o piaţă de ali
ANA RAŢEC te, iar în mină au fost înfiinţa bruarie a. c. în sala cantinei mente şi să se facă repararea UN PREŞEDINTE DE C O L E C TIV Ă
funcţionară la T.A.P.L., candi te mai multe puncte sanitare. LJ. M. C. s-a,u adunat numeroşi drumurilor.
dată în circumscripţia electo cetăţeni. Se anunţase că aici va Despre unele metode noi
rală orăşenească nr. 9-Petro- La întîlnire, mulţi alegători, avea loc întîlnirea alegătorilor J la JU la de organizare a muncii
printre care Traian Costea, Pe din circumscripţia regională nr.
şani tru Iacob şi Faur Alexandru, au 46 cu candidatul lor, tov. loan Tovarăşa Maria Zaharia, can Pe tov. Fărcaşiu, preşedinte rilor — îl întrebai eu cu o oare
luat cuvîntul, făcînd diferite Jiu, directorul uzinelor meta didată în circumscripţia electo le gospodăriei colective din care nedumerire.
fj|| 0 propuneri. Cea mai arzătoare lurgice. rală raională nr. 2 Ilia, s-a în- Sebeş, l-am găsit la sediu. Toc
dorinţă a locuitorilor acestei cir tîlnit de curînd în sala cămi mai se pregătea să plece la — De ce să glumesc ? Le-am
¦¦i m¦¦ cumscripţii, după cum au spus La această întîlnire, s-au dis nului cultura! cu alegătorii săi. cîmp pentru a vedea cum se începe chiar mîine, dacă tere
vorbitorii, este de a se asigura cutat multe probleme. Tovară prezintă semănăturile de toam nul ar fi zvîntat. Pregătirile sînt
, ADALBERT MATHE o cantitate suficientă de apă po şul loan Jiu, de pildă, a vorbit Cu acest prilej candidata a vor făcute. Uneltele au fost repara
lăcătuş la mina Petrila, candi tabilă. De aceea, în cuvîntul lor, despre realizările înfăptuite în bit despre realizările din comu nă şi dacă nu cumva bălteşte te toate, maşinile la fel, semin
dat în circumscripţia electorală ei au cerut candidatului să se nă, cum sînt electrificarea satu apa pe ele. L-am rugat să în- ţele sînt pregătite, gunoiul l-am
intereseze şi să-i ajute în ter ultimii ani în Cugir, despre ne tîrzie puţin pentru a-mi da cîte- transportat pe cîmp aproape
orăşenească nr. 12-Petrila minarea şi darea în folosinţă a cesitatea altor lucrări, care, cu lui Lăpuşnic, extinderea reţelei va informaţii în legătură cu pre tot. Am dus peste 300 de tone
bazinului de apă potabilă care sprijinul cetăţenilor, se pot în de radiofieare aproape în toate pînă acum. Măre noroc am avut
este în construcţie. făptui. Apoi cetăţeni ca loan satele comunei Ilia, etc. gătirea campaniei de primăvară. cu camionul. Cu el am trans
portat zilnic cîte două vagoane.
In încheierea întîlnirii, parti Ciocoiu, Iulian Bologhină, Cetăţenii care au luat cuvîntul Politicos, tovarăşul Fărcaşiu
cipanţii au asistat la un frumos Gheorghe Niculescu şi alţii, ca mi-a satisfăcut rugămintea. Noi cunoaştem din proprie
şi bogat program artistic pre- re au luat cuvîntul, a,u făcut di şi-an exprimat dragostea cu ca experienţă că, cu cit semeni mai
zentat de echipa şi fanfara sin- ferite propuneri care se pot rea — Dumneavoastră vă intere de timpuriu, în mustul zăpezii,
dicatului' minier şi echipa artis- liza pe plan local, cu sprijinul re vor da votul lor la 2 martie saţi de pregătirea campaniei; cum s-ar spune, cu atît asiguri
organelor de partid şi de stat. condiţii mai bune pentru o re
tică a şcolii elementare de 7 ani Astfel, s-a propus să se repare candidaţilor F.D.P., angajîndu- ce să vă spun în legătură cu a- coltă îmbelşugată.
din localitate. podul de lingă Uzină, să se des- ceasta ? Noi am cam terminat
chidă grădina de vară la ştran- se totodată să dea tot sprijinul pregătirile şi acum ne gîndim După rostirea acesţor cuvin-
C. RADU dui din Cugir, pentru care s-a şi viitoarei deputate. să începem însămînţărMe din
construit localul, să se planteze urgenţa I-a. M. AIARINESCU
prin muncă voluntară pomi de MARIA LAZAROVIC1
corativi pe strada principală şi (de la subredacţia noastră volun — Glumiţi, sau vorbiţi chiar (Continuare tn pag. 3-a)
serios de începerea însăminţă-
tară)
Jla multe alte propuneri de ordin ÎN ÎNTÎMPINAREA ANIVERSĂRII GLORIOASELOR
gospodăresc. NICOLAE D1NESCU
şeful unei brigăzi de tineret de
& a vM czeq d u ia Tovarăşul loan Jiu, a notat LUPTE MUNCITOREŞTI DIN FEBRUARIE 1933
la sectorul II
fiecare propunere făcută de ale
Sala căminului cultural din gători, asigurîndu-i totodată, că ©©
comuna Sarmizegetusa, raionul aşa cum s-au făcut lucrări mult
m' Haţeg, a găzduit zilele trecute mai mari în Cugir, dacă toţi lo Februarie 1933. Intr-o casă întunecoasă de Ia mar — S-au făcui multe din ’47 pînă
circa 100 de cetăţeni care au cuitorii vor răspunde la chema Ninge mereu.. Viniul bale puternic ginea oraşului, s-au sirius mai mulţi ¦acum, la noi. Ciie am făcut noi în
ILEANA CALANGEA venit să discute cu tov. Simion rea sfatului popular atunci cînd şi rece, cle-ţi taie respiraţia. Fulgii tovarăşi sudori, lăcătuşi, montori. Lam ultimii zece ani, n-a putut face bur
funcţionară la sfatul popular Corni, candidat în circumscrip se încep acţiunile, cu siguranţă mari de zăpadă sini plimbaţi cu re pa de petrol îşi trimitea timid razele ghezia în 45.- S-a amenajat hala asta
raional, candidată în circum ţia electorală raională nr. 24. că şi aceste propuneri pot fi în peziciune intr-o parte şi alia, pînă sale de lumitiă. In cameră era frig. mare unde esle cazangeria. S-a con
scripţia electorală raională despre problemele gospodăreşti făptuite. cind viniul besmelic ii irimiie in col Se fuma mult. Aici, in camera accasla struit o hală nouă peniru repararea
ale comunei. ţuri mai adăposliie. Apoi aduce alţii, obscură, s-au luai uncie holăriri \pen vagoanelor. Şl mai notaţi ceva: su
nr. 50-Pelroşani Numeroşi alegători din cir piuă cind se formează iroieiu urniţi. tru a sprijini. lupia tovarăşilor de . la dorii, cazangii monlaiorii şi mecanicii
Cu acest prilej, tov. Cornel cumscripţia electorală regională Peste pasarela înaliă, călătorii trec Grivita. noştri îşi petrec concediile de odihnă
nr. 60 au venit să se întîlneas- rar. Halele înnegrite ale atelierelor la Sovaia, la Sinaia, Herculcuie...
Verdeş, delegatul Consiliului ra C.F.R. Simeria par pustii. Pustie parc. După miezul nopţi în mai multe
şi gara. Prin geqmiirilc sparte ale ha uşi s-au auzii lovitur puternice. Carnetele noastre se umpleau filă
ional F.D.P., a făcut o prezen cu filă. Continuam să înregistrăm noi
fapie. In anul 1955, 14 feroviari şi-au
tare despre felul în care se vor făcut case proprii cu ajutor acordai de
slal. Doi ani mai tîrziu, alţi 30 de ce
desfăşura alegerile şi a subli- ferişti se mulau in casele lor. Printre
aceşti fericiţi am notat pe Victor Ciş-
lelor, pătrunde frigul rece şi fulgii măşti, lăcătuş, loan Crişan, fierar,
Gheorghe Radu Banii şi funcţionara
de nea. Viniul esle aici ca la el acasă. iers şi azi lozefina Brinză. GHEORGHE NEAGU
Ciţiiia cazangii lucrează încotoşmă- şeful unei brigăzi de tineret de
Cu ciţiva ani in urmă, găseai aici
UN OBIECTIV naţi. Ei se pot considera „norocoşi".. — In numele legii, deschideţi.! pe lăcăluşul Gheorghe Zudor, pe ca la sectorul I
zangiul Vladimir Oprinca, pe Traicm
R EA LIZA B IL Tovarăşii lor de la secţia vagonaj lu Sălăţean,ps Remus Popa. Şi astăzi lu Schimb de onoare
crează sub cerul liber... crează aceşiia la Atelierele centrale.
In cinstea conferinţei regionale
Obiectivul pentru care liiptă La Lupeni, mai mult decît ori Zile furiunoase de februarie... Copoii siguranţei arestau. Au arestat Dar cind semnează, pun înaintea sem U.T.M., utemiştii de la U. M. Cugir
unde, se pune în mod acut pro De la Griviţa au sosit primele veşti. pe cazangiul Ghe.orghe Chirian pe depun eforturi susţinute pentru înde
în prezent minerii Văii Jiului, Convorbire cu tovarăşul blema ridicării randamentului Tovarăşii lor ceferişti au pornit lup montatorul Dumitru Maier, pe mulţi năturii un titlu de cinste, obţinut prin plinirea sarcinilor de plan. In ziua de
,,postul şi tona de cărbune", in abataje. Un alt factor care ta pentru o viaţă mai bună, pmlru alţi ceferişti, Dar planul siguranţei bur 12 februarie în întreprindere a fost
este pe cale de a fi atins la PETRU ROMAN pline. Ecoul sirenei lui Roaită se au gheze a eşuat. muncă şi studii: inginer. -organizat ’un schimb de onoare care
(Continuare in pag. 3-a) zise şi la Simeria. s-a soldat cu succese' importante. S-au
mina Aninoasa. Condiţiile de director tehnic al’ Combinatului Dimineaţa, sirena atelierelor a înce Plecam cu regret din mijlocul acestui evidenţiat numeroşi utcmişti'carc şi-au
zăcămînt şi suprafaţă existente- Carbonifer al Văii Jiului put să sune prelung. Sunau si loco harnic colectiv. Era ora 12, Din plini- depăşit planul în proporţie de 50-125
motivele care erau în staţie. Erau e- la sută. Printre aceştia se numără
la această mină, precum şi re couri la chemarda la luptă a vranei ile difuzoarelor, se revărsau melodii Emil Stroia, Dumitru Dăian, Gheor
lui Roaită. Oamenii siguranţei aler ghe Munteanu, Maria Sava, Maria
zultatele bune obţinute în an.ul varea problemelor specifice fie gau înnebuniţi prin ateliere şi pe plăcute, care l-au făcut pe colegul meu Lazăr, Mircea Ştcfănescu şi alţii.
străzi. Şt sirena suna, sima mereu.
trecut, oferă 1certitudinea că în căreia. Sunau mereu şi locomotivele. să exclame: ROMULUS LAL
corespondent
acest an obiectivul amintit se La Petrila, bunăoară, acest Zile furtunoase de februarie... — Zile luminoase de februarie..-.
va înfăptui. lucru e posibil în viitorul cel Astăzi, acestea au rămas doar in MIRCEA NEAGO
amintire. Eliberarea, a adus viaţă
In dorinţa de a oferi citito mai apropiat, cu condiţia luă nouă şi pentru ceferiştii simerieni. Oa
menii trăiesc acum fără. 'grija zilei
rilor noştri perspectivele reali rii unor măsuri în direcţia ri de mîine, lucrează in condiţii oplime,
se străduiesc să răsplătească grija ce
zării obiectivului „postul şi to dicării producţiei la capacitatea le-o poariă partidul, prin producţie mai
multă şi de calitate.
na de cărbune" la toate exploa minei.
'Am trecut recent pe la 'atelierele
tările Văii Jiului, am adresat Succesul lucrărilor de asa C.F.R, .Simeria. Cuireeram prin halele treilea
tovarăşului Petru Roman, di nare care se desfăşoară la stra mari, luminoase. Secţia cazangerie te
rector tehnic al Combinatului tul 111,' ar fi un factor impor primeşte cu obişnuitul zgomot răsună In secţia l-a furnale de la Combinatul siderurgic Hunedoara, peste 60 la
carbonifer al Văii' Jiului, ur tant al măririi randamentului tor al ciocanelor pneumatice de ni
ii.ătoarele întrebări: muncii. Pe de altă parte, indi tuit, cea mecanică cu şueratul discrcl sută din numărul furnaliştilor sînt tineri. Animaţi de dorinţa de a da patriei o
rect, măsurile luate in vederea al cuţitelor de strung care muşcă la
ÎNTREBARE: Care sînt po reducerii personalului neproduc producţie sporită de fontă şi de a gospodări cît mai bine metalul, tinerii
sibilităţile extinderii iniţiativei tiv, vor grăbi de asemenea mo come din metalul lucitor. Din altă
„postul şi tona de cărbune" la mentul în care obiectivul „pos furnatişti an luat joi sub patonaju! lor, cel de-al treilea furnal din această
Petrila şi Lupeni în special, şi tul şi tona de cărbune“ va fi hală, se aude' din cîrid iii cinci, ca în-
mai apoi la toate exploatările realizai. Petrilenii au progresat
Văii Jiului ? tr-un oratoriu, glasul de bas al cio
RĂSPUNS: La Aninoasa, mult. Au mărit randamentul în canelor de aburi. Se munceşte. Se secţie.
creează!
luincl în considerare condiţiile straiele subţiri, lucru care le dă Datorită faptului că din cele pairii furnale ale secţiei trei sînt deser
Ne însoţeşte tovarăşul Emil Muşlean
existente, precum şi. îmbrăţişa posibilitatea, bineînţeles cu vite de brigăzi de tineret, la mitingul ce a avut loc cu prilejul trecerii sub
Văzând, 'entuziasmul noslru> clumnea-
rea tot mai largă de către ce condiţia rezolvării problemelor patronajul tineretului a furnalului nr. 3, tinerii din secţia l-a furnale s-au
lui ne-a spăs l
lelalte brigăzi a iniţiativei mi amintite, să atingă acest obi angajat să economisească în anul acesta 600 tone metal, pe seama îmbună
nerului Tucaciuc, se poate afir ectiv la sfîrşitul anului curent. tăţirii indicilor de utilizare a furnalelor şi a economisirii încărcăturii me
ma că acest deziderat al spo La Lupeni, situaţia de fapt talice.
ririi producţiei de cărbune va creează greutăţi mai. mari decît Echipa de revizie a vagoanelor din gara Coşlariu, condusă de maistrul Vorbinrîn numele tinerilor care aii luat sub' patronaj furnalul nr. 3 prim-
Grigorc Verdeş, se achită cu cinste de sarcinile ce le are. In luna ianuarie,
fi atins cit de curînd. Celelalte la celelalte exploatări. Posibili a.c., echipa a depăşit norma cu 50 la sulă la repararea vagoanelor. furnalistul Mihai Ciobanu ă exprimat hotărîrea fermă a noilor brigăzi de ti
exploatări ale Văii Jiului vor tatea atingerii obiectivului exis In clişeu: O parle din membrii echipei, ia locul de muncă. neret organizate la acest agregat, de a munci pentru realizarea înainte de ter
Foto: I. TEREK
înfăptui şi ele obiectivul, însă tă şi aici, ca la toate exploată men a planului anual de producţie şi dea economisi o cantitate cît mai mare
mai tîrziu şi în funcţie de rezol- rile de altfel. de metal. A- ZAHARIB
