Page 50 - 1958-02

Fag. 2 ¦ DRVMU1 SOCI At ISMH’ Nr. 985

Către leale organizaţiile de U.T.M. 0 In atenţia crescători lor animale

şi întreg tineretul din regiune: Solistul că­ Prin Hotărîrea Consiliului de Mi­ dau statului animale prin contract rea contractelor, credite de la Bancă
minului cultural niştri nr. 61 din 27 ianuarie 1958, s-au I. — La predarea de porci prin con­ Agricolă cîte 20 lei pentru fiecare
* „Ion Creangă“ stabilit următoarele preţuri şi avanta­ miel ce se obligă a-1 preda statului.
din Sintuhalm, je ce se acordă producătorilor ce pre- tract, preţurile şi avantajele sînt ur­
ln scopul antrenării unui număr cit mai mare de tineri la tov. llie Almă- mătoarele : ik
viaţa culturală şi de a întări rolul organizaţiilor U.T.M. în şan, cintînd din
munca culturală prin luarea sub patronaj a acestei activităţi frunză, doine şi Greutatea minimă a por- Calitatea porcilor Preţ de bază per Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr.
de către organizaţia U.T.M., cele două organizaţii U.T.M. din învârtite. oilor Ia predare kg. viu la predare kg. viu la predare—-lei. 61 din 27 ianuarie 1958, în afara ce­
G.A.C. şi sat, precum şi întreg tineretul din comuna Dala Ro- lor arătate mai sus, mai prevede in­
mînă, raionul Sebeş, ’luînd sub patronaj munca culturală şi Artiştii ama­ 100 calitatea I 10,20 tre alte avantaje ce se acordă produ­
CLvînd experienţa organizării acestei munci, cheamă la întrecere tori ’ IULIAN calitatea 11 cătorilor şi următoarele:
toate organizaţiile U.T.M. şi întreg tineretul din regiunea Hune­ MAIER si COR­ 9,20
doara, propunindu-şi să înfăptuiască următoarele obiective: NEL RAŢ din — Producătorii care vor contracta
a) Pentru porcii livraţi în semestrul merţul de întîmpinare pentru 10 la şi preda statului o cantitate de car­
1. Incepînd cu cea de-a doua jumătate a lunii februarie a. c., echipa de teatru 1 prin contract, se acordă un spor de sută din valoarea animalelor predate. ne echivalentă cu de cinci ori canti­
brigada artistică de agitaţie a tineretului să dea odată pe lună a căminului cul­ 0,50 lei per.kg. viu. tatea de carne la care sînt impuşi
tural din Sîntu- d) La predarea vitelor mari sau ia cota obligatorie, vor primi preţul
un program care să oglindească: halm, interpre­ b) Se reduce din cota obligatorie mînzaţilor contractaţi, producătorii pot de contractare corespunzător speciei
— munca de transformare socialistă a agriculturii şi con­ tind o scenă din de carne o cantitate echivalentă cu cumpăra următoarele cantităţi de tal­ şi calităţii animalelor predate şi pen­
piesa „Tovară- 10 la sută din greutatea porcilor pre­ pă şj piele : tru cantitatea de carne la care au fost
tribuţia tineretului în această problemă; ¦şul referent prin­ impuşi ia cota obligatorie.
— pregătirea pentru campania de primăvară, aspecte ale cipal''. daţi. — pentru fiecare vită mare pînă la
c) Producătorii care livrează sta­ 600 kg, sau mînzat, cîte 1 kg. talpă — Producătorii neimpuşi la cota 0-
celorlalte campanii agricole; şi 3'/2 fuse piele. bligatorie de carne sau cei care şi-au
— aspecte ale muncii duse in cadrul cooperaţiei, şcoli, pe tului porci pe bază de contract, po.t achitat cota obligatorie înainte de
cumpăra mărfuri din comerţul de în- — pentru fiecare vită mare peste
linie sanitară şi în cadrul sfatului popular. tîmpinare pentru 10 la sută din va­ 600 kg. cile 1,5 kg. talpă şi 3,V2 lusc
2. In cadrul organizaţiilor, se vor învăţa lunar două cîn-
loarea porcilor predaţi. piele. predarea animalelor contractate, vor
tece, unul revoluţionar şi unul legat de folclorul regiunii noastre. //_ — Pentru vitele mari şi mîn- e) Producătorii care vor preda prin primi în plus o sumă echivalentă cu
10 la sută calculată la preţul de bază
— Din trei în trei luni se va pregăti, o piesă de teatru care B zaţii predaţiprincontract preţurile şi contract vite mari în greutate de peste de contractare pentru porci şi viţei
va fi prezentată in cadrul căminului, iar cu această ocazie se avantajele ce se acordă producători­ 700 kg. şi de calitatea I-a, primesc şi o sumă echivalentă cu 8 la sută
vor prezenta şi cîntecele .învăţate. La U.RU.M.P. nu se ştie lor sînt următoarele: un premiu de lei 500 pentru fiecare calculată la preţul de bază de con­
vită predată) iar cei care vor preda tractare pentru vite mari, mînzaţi şi
3; Lunar, în cadrul colţului roşu al G.A.C., se va organiza ce este un colţ roşu — calitatea I-a lei 6,20 per kg. viu vite mari în greutate de peste 1.000 oi.
o seară de ghicitori pe marginea statutului-model al G.A.C. şi — calitatea Il-a lei 5,10 per kg. viu kg. şi de calitatea I-a, primesc un
al întovărăşirii agricole colective. a) Pentruvitele mari sau mînzaţii

Vor fi invitaţi la colţul roşu cit mai mulţi tineri dinafara contractaţi cu termen de livrare în premiu de lei 1.000 pentru fiecare vită
gospodăriei, unde tineri fruntaşi în G.A.C. vor vorbi despre

munca şi rezultatele lor. ?

4. Se vor organiza săptămînal joi ale tineretului, în cadrul In coloanele ziarului nostru ţiei U.T.M., Ioan Ghinea. îm­ trimestrul II sau trimestrele urmă­ predată. Sectorului cooperatist din agricul­

cărora se vor prelucra diferite conferinţe cu caracter educativ, s-a vorbit adesea în termeni e- preună, au prezentat cîteva din toare şi care se predau bazelor de III. — Contractarea de viţei: tură şi membrilor gospodăriilor agri­

recenzii, ghicitori literare şi diferite jocuri distractive. logioşi la adresa clubului mun­ acţiunile întreprinse pe linie de recepţie în trimestrul II, se acordă un Producătorii deţinători de viţei în cole colective se acordă avantaje tn

5. Se va organiza o zi de odihnă model în cadrul G.A.C. la citoresc U.R.U.M. — C.C.V.J. colţ roşu. O documentare expli­ spor de 1 leu per kg. viu. vîrstă de pîriă ia 6 luni şi în greu­ plus, după cum urmează:

care va participa iot tineretul din cadrul comunei Daia Romînă. din Petroşani. Aprecierile făcute cită nu a putut avea loc, deoa­ b) Se reduce din c.ota obligatorie tate de pînă la 90 kg. la data înche­ — Gospodăriile agricole colective

In această zi se va prezenta un program artistic şi se vor cu aceste prilejuri au fost juste. rece lipseau actele, care, se spu­ de carne o cantitate echivalentă cu ierii contractului, care se obligă prin şi cooperativele de producţie agrico­

vizita gospodăriile anexe ale G.A.C. In rîndurile de mai jos relevăm ne, erau închise. 8 la sută din greutatea animalelor contract să-i crească, să-i îngraşe şi lă care contractează animale cu sta­

Vor fi de asemenea invitaţi secretarii organizaţiilor U.T.M. însă o latură negativă, mani­ Şi, cind credeam că lucrurile predate, să-i livreze statului după cel puţin 6 tul, beneficiază de un spor de preţ de
din G.A.C. raionul Sebeş, precum şi tineretul din întreprinderea festată la U.R.U.M.P. în ceea stau mai bine, tov. Ioan Cosma, c) Producătorii care livrează statu­ luni de Ia contractare, la greutăţile 10 la sută calculat la preţul de bază.
care patronează G.A.C. ce priveşte munca de culturali­ secretarul organizaţiei de par­ arătate mai jos, obţin următoarele
zare, fără a contesta şi minima­ tid, a dărîmat totul, precizînd lui vite mari sau mînzaţi pe bază de preţuri şi avantaje: — întovărăşirile de crescători de a-
— Ziua model va fi urmată de dans. liza aportul organelor politice de contract, pot cumpăra mărfuri din co- nimale; întovărăşirile agricole, asocia­
6. Brigada artistică de agitaţie a şcolii de sub patronarea aici în buna desfăşurare a mun­ ţiile simple de producţie şi membrii
organizaţiei U.T.M. va prezenta lunar un program care să cu­ cii clubului. Este vorba de ne­ că la U.R.U.M.P. nu există colţ Grupa de Greutatea viţelului Calitatea Preţ de bază per kg. gospodăriilor agricole colective, benefi­
prindă : - glijarea colţului roşu din incin­ roşu şi că numai din greşeală, viu la predare—lei ciază de un spor de preţ de 5 la
— Aspecte ale învăţăturii, disciplinei şi frecvenţei, populari­ ta uzinei. sala de şedinţe este numită colţ greutate ia predare—kg. viu la predare sută caleulat la preţul de bază.
zarea elevilor a căror părinţi au intrat în forme socialiste ale
agriculturii. Există colţ roşu? roşu. Aşa o fi 1 Dar atunci ce 1 de la 150-220 I 6,00 — Sectorul cooperatist din agricul­
— Trimestrial se va învăţa o piesă de teatru pe clase, care ne facem cu responsabilul colţu­ II tură va putea încheia contracte de
va fi prezentată in cadrul căminului cultural, precum şi două Pornind la o documentare a- lui roşu, care există şi cu do­ 2 peste 220 ] 5,00 livrare de animale pe o perioadă de
:întece, cu toţi elevii, unul pionieresc şi unul legat de folclorul supra colţului roşu şi a activi­ cumentele din dulap ? Care-i a- 7,00 3—5-. ani, primind peste preţurile de
raionului nostru. tăţii lui, această întrebare ni devărul — este colţ roşu sau 11 contractare următoarele sporuri calcu­
s-a impus la primi paşi. De la 6,00 late la preţurile de bază, ce se vor
COMITETUL' COMUNAL U.T.M. club ni s-a furnizat informaţia practica în anul cînd se predau ani­
că în cadrul U.R.U.M.P.-ului nu este ?. a) Pentru viţeii contractaţi cu ter­ şi avan/aje: malele :
Daia Romînă, raionul Sebeş „există" colţ roşu. Respon­
sabilul cultural al comitetului de Dacă există.,. men de livrare în trimestrul II sau — calitatea I-a lei 5,00 per kg. viu — pentru predările din al doilea
întreprindere, inginerul Sofro- —- Batali în greutate de peste 50 an de la contractare 5 la su tă;
— Din partea Biroului comitetului regional U.T.M, — nie Sîrbu, ne-a informat la fel, Dacă există - colţ roşu la trimestrele următoare, care vor fi kg. viu la predare, lei 6,20 per kg.
şi pentru a ne ajuta în culege­ predaţi în trimestrele II şi III ale viu. — pentru predările din a! treilea
Biroul comitetului regional U.T.M., apreciază ca bună rea dalelor necesare, a- chemat U.R.U.M.P. atunci, desigur eă anului, preţurile de -contractare se vor an şi următorii de ia contractare 10
de îndată pe responsabilul col­ e pur formal. Acţiunile între­ plăti cu un spor de 0,50 lei per kg. Se reduce din cota obligatorie de ia sută.
această iniţiativă a organizaţiilor U.T.M. din comuna Daia Ro­ ţului roşu — Gheorghe Pădea- prinse pînă acum de el sînt carne o cantitate echivalentă cu 8
mînă şi recomandă tuturor comitetelor raionale şi orăşeneşti nu. Amîndoi au încercat să gă­ sporadice şi sărăcăcioase. Iar viu. la sută din greutatea ovinelor preda­ PRODUCĂTORI!
U.T.M. să aducă la cunoştinţa organizaţiilor de bază această sească cheile de la dulapul în dacă nu există colţ roşu, atunci b) Se reduce 'din cota obligatorie te. La contractare se acordă un cre­ Pentru încheierea contractelor de
chemare, îndrumîndu-le să răspundă chemării respective şi să care sînt închise planurile de e şi mai rău. Cum poate fi ima­ dit de 50 lei de fiecare ovină. creştere sau ingrăşare de animale, cit
pornească astfel la o intensă activitate culturală. muncă şi evidefiţeîe colţului ro­ ginată o întreprindere cu un de carne o cantitate echivalentă cu şi pentru vînzarea animalelor la achi­
şu. Precizez: au trebuit să cau­ mare număr de salariaţi fără 10 la sută din greutatea viţeilor pre­ V. — Contractările de miei. ziţii, vă puteţi adresa oficiilor raio­
te cheile, deoarece Pădeanu, la viaţă culturală la locul de mun­ daţi. nale de achiziţii şi contractări de a-
plecare, (înlr-o muncă pe trei Producătorii deţinători de oi mame nimale (O.R.A.C.A) sau achizitorilor
luni în afara întreprinderii) a ii)’ Producătorii care livrează sta­ pot încheia contracte de livrare de raionali şi agenţilor comunali, care vă
mieij în greutate de cel puţin 10 kg. vizitează la domiciliu.
R elaţii de prietenie dintre ceferişti că ? Fără o bibliotecă activă, tului viţei prin contract, pot cumpăra fiecare la predare, la datele ce se Coniractind animale cu statul, vă
vor stabili prin contract şi la preţu­ puteţi spori veniturile gospodăriilor I
şi feroviarii de peste hotare fără. un. program,,.d.e..conferinţe,, i.mărfuri. 3in comerţul de întîmpinare rile ce se vor practica la data pre­
dării mieilor.
bine stabilit, fără acţiuni con-,,, "pentru 10 da- sută¦din valoarea viţei­
Contractanţii pot primi la încheie-
Faptele din trecutul de luptă intre ceferişti şi feroviarii de crete de Informare politică, fără lor predaţi.
revoluţionară ale ceferiştilor au peste hotare s-au statornicit în
devenit cunoscute incă de mulţi ultimul timp şi prin schimburi­ o brigadă artistică de agitaţie IV. — 'Pentru ovinele predate prin
ani peste hotare, din vremurile le de delegaţii. Anul trecut ţa­
caracterizată printr-o operativi­ contract, se dau următoarele preţuri

tate combativă şi exigentă ?.

în care muncitorii din trans­ ra noastră a fost vizitată de 171 predat cheile şi sarcinile tova­ Inactivitatea din cadrul col­

porturile pe calea ferată din de feroviari de peste hotare. La răşului Gheorghe Pascu. Reîn­ ţului roşu U.R.U.M.P. se dato­

ţara noastră se aflau în primele rîndul lor numeroşi ceferişti au tors la muncă prin 23 noiem­ rează necunoaşterii de către or­ Spartadiiad'a de iarnă a tineretului
rinduri ale luptei împotriva ex­ vizitat 14 ţări din Europa, Afri­ brie, n(u a reluat cheile de la ganele competente, a importan­
ploatării capitaliste. După elibe­ ca şi Asia. Reprezentanţi ai tov. Pascu, care şi el a plecat ţei, a scopului şi a felului cum
rarea ţării noastre muncitorii muncitorilor din transporturi în concediu prin 19 decembrie. trebuie organizată activitatea u-
feroviari din alte ţări au aflat din ţara noastră au participat 1957. La data semnalării aces­

noi veşti despre ceferişti, de anul trecut la două mari mani­ tor fapte tov. Pascu încă nu se nui colţ roşu din incinta între­ Primele socoteli, după mai s-a observat o participare ma­ fost în comunele Berghin, Zlat-
astădată veşti despre lupta lor festări internaţionale cu care întorsese din concediu şi nimeni bine de 45 de zile de la începe­ sivă la o serie de discipline na, Ber'îu etc.
pentru consolidarea puterii popu­ prilej au W a t noi prietenii: nu mai ştia de cheile şi eviden­ prinderii. rea Spartachiadei de iarnă a ti­ sportive, ca, de pildă, la şah
lare, munca lor entuziastă pentru Congresul Mondial al Sindica­ ţa scriptică a colţului roşu. Din neretului din regiunea Hune­ (peste 20.500 participanţi), la In unele raioane ca Orăştie,
îndeplinirea planurilor de pro­ telor ce s-a ţinut la Leipzig şi cele de mai sus, reiese deci că. Este de datoria comitetului doara ,sînt îmbucurătoare. In trîntă (13.300 participanţi), Sebeş şi Haţeg participarea ti­
ducţie. In prezent ceferiştii în­ Conferinţa profesională interna­ există colţ roşu la U.R.U.M.P. primul rînd cifra totală de par­ gimnastică (aproape 15.000 de neretului este slabă faţă de po­
treţin legături prin coresponden­ ţională a muncitorilor din tran­ odată ce are responsabil, dulap raional de partid de a analiza ticipanţi pe regiune se ridică participanţi) etc. sibilităţile existente. Putem spu­
ţă cu feroviari din 65 de ţări. sporturi, porturi şi pescuit care ne totuşi că s-a depus o mun­
a avut loc la Bucureşti. şi chei. In întărirea afirmaţiei situaţia şi de a remedia la 80.741, iar în al doilea rînd Participarea tineretului sătesc ci susţinută' pentru a se atrage
Strînse relaţii de prietenie manifestă şi în acest an o ade­ un număr mare de tineri la
a venit şi secretarul organiza­ această neglijenţă de la cate, de gradul grijii care se are vărată pasiune pentru sparta- spartachiada de iarnă. Comisia
Cel de-al V-lea Congres al. faţă de creşterea lor, depinde chiadă, fapt reflectat într-o se­ regională şi comisiile raionale
sin :; aiului muncitorilor sani­ U.R.U.M.P. • succesul unei bune asistenţe. rie de comune şi sate ca Bără- vor trebui să depună toate efor­
tari care a avut loc recent la Pentru calificarea acestor ca­ banţ, Benic, Băcia, Ilia etc. In turile ca în puţinele zile care
.Bucureşti a constituit un im­ C, SANDU dre, organele sindicale trebuie unele comune, tineretul a con­ au mai rămas din etapa I-a să
portant eveniment în viaţa mun­ să folosească toate metodele poată atrage cît mai mulţi par­
citorilor sanitari. Dezbătînd te­ Congresul al V-lea aî sindicatului (cursuri de reîmprospătare, fecţionat prin muncă voluntară ticipanţi.
meinic problemele legate de ac­ schimburi de experienţă, educa­
tivitatea zilnică sindicală şi muncitorilor sanitari şi sarcinile rea la patul bolnavului etc.). schiuri, şahuri, săniuţe şi mese GH. BALOG
profesională, delegaţii care au
luat cuvîntul şi-au exprimat Grija organelor sindicale tre­ de tenis. Asemenea acţiuni au corespondent
convingerea că îmbunătăţirea buie să se extindă şi asupra me­
ce revin muncitorilor sanitari Scurt interviu

Discuţiile purtate în jurul rapor­ '. ;> v • ' • La Brad au început pregătirile
Rezoluţia Congresului preci­

indicilor de asistenţă medicală tului au subliniat că legătura ¦_ÎL zează şi trasează organelor sin­ diului rural. E necesar a fi fo­ fotbalişti ce
a populaţiei, este rezultatul u- organelor sindicale cu membri dicale ca sarcină permanentă, losite toate posibilităţile, toate
nei mai bune organizări a mun­ de sindicat a fost mai vie, mai lataneştî .înlocuiesc practica no­ grija pe care trebuie s-o aibă formele conturate de experien­ Pe Gain Vasile, antrenorul — Da, prezintă. La primele
cii, este afirmarea creşterii conş­ strînsă, fapt care a permis să bilă .cinstită, prin una nesănă­ pentru pregătirea continuă a ca­ ţa de pe teren, pentru a veni echipei de fotbal „Aurul11 Brad antrenamente s-a prezentat lo­
tiinţei politice a maselor de se rezolve cu mai mult succes toasă,' pătată ca şi conştiinţa lor, drelor medicale. Ridicarea ni­ în ajutorul acestor cadre. din categoria C, l-am găsit a- tul din toamnă, adică: Sloter,
muncitori sanitari. sarcinile avute. prin scopurile ascunse şi mijloa­ velului profesional constituie casă în concediu de odihnă. A- Dianovschi, Ivan, Duna, Mihai-
cele utilizate. o datorie esenţială a fiecărui Legăturile pe linie de Socie­ cest fapt m-a ajutat pentru a lovici, Schlet, Man, Holmoş,
Congresul a constatat cu sa­ Rezoluţia celui de-al V-lea cadru medico-sanitar. tatea ştiinţelor medicale, pe li­ discuta cu el pe îndelete cîteva Manea, Radiţă, Marina I, Ma­
tisfacţie că primele succese ob­ Congres al sindicatului munci­ Abaterile de la etica profesio­ nie de sfat ştiinţific, consfătuiri probleme privind fotbalul bră- rina II, Bîrna, Stoia, Dobîrcău,
ţinute în reorganizarea asisten­ torilor sanitari, sintetizează un nală vin în ajutorul acestor e- Cine nu studiază, cine nu se profesionale, popularizarea şi dean. Foarte binevoitor, antre­ Bairov şi Petrescu. Pe lîngă a-
ţei medicale, ca urmare a apli­ program complex pentru îmbu­ lemente îndoielnice ale sectoru­ pune la curent cu toate achizi­ extinderea experienţei înaintate norul Gain mi-a răspuns la în­ cest lot echipa „Aurul11 va mai
cării Hotărîrii Consiliului de nătăţirea continuă a activităţii lui sanitar. întârzierile de la ţiile noi în ramura care profe­ a unităţilor fruntaşe, brigăzi trebările puse. beneficia de aportul lui Goliş
Miniştri nr. 1365 din 1957, cu membrilor de sindicat. Organe­ serviciu, atitudinea uneori ne­ sează, cine nu acumulează cu­ mixte de îndrumare şi control (de la „Corvinul11 Hunedoara),
privire la îmbunătăţirea asis­ le sindicale au datoria, ca, mo- principială faţă de omul bolnav, noştinţele necesare, noţiunile etc., oferă multiple posibilităţi — La ce dată aţi început an­ Moga (de la „Locomotiva11 O-
tenţei medico-sanitare şi a sis­ bilizînd masa salariaţilor sani­ lipsa de grijă faţă de bunurile noi precizate în literatura de de a concretiza această sarci­ trenamentul ? radea) şi Drucăr (de ia FI. ro­
temului de salarizare îmbună­ tari să lupte cu toata fermita­ obşteşti, pierderea timpului pe specialitate, acela în mod firesc nă trasată de Congres.- şie „7 Noiembrie11 Bucureşti).
tăţit a personalului medico-sa- tea pentru consolidarea rezul­ coridoarele spitalului în discuţii rămîne în urmă, pierde contac­ — Mai întîi trebuie să spun Din lot au lipsit Drăghescu şi
nitar, sînt indici evidenţi care tatelor obţinute în urma aplică­ inutile, plasarea unor anumite tul cu viaţa ştiinţifică, rămîne Educarea politică a membri­ că după terminarea turului Bulboacă, ultimul pare-se re-
confirmă justeţea acestei hotă- rii H.C.M. nr. 1365/1957 şi să vorbe bine ticluite, cu lovirea la un sanminim care-i va frîna lor de sindicat va da un impuls campionatului, „băieţii11 şi-au nunţînd să mai joace.
rîri, sînt jaloane sigure a apro­ asigure şi pe mai departe, îm­ apoi peste gură în semn de re­ dezvoltarea şi va pune la încer­ substanţial pregătirii lor profe­
bării de către masa de salariaţi preună cu organele administra­ gret — de altfel bine calculat care încrederea bolnavului. Ne- sionale. Printr-o muncă migă­ luat concediu, iar alţii au con­ — Ce proiecte aveţi pentru
sanitari a măsurilor preconiza­ tive, stricta aplicare a măsuri­ — nu fac altceva decît să cre­ pregătirea profesională duce la loasă de zi cu zi, organele sin­ tinuat activitatea profesională viitor ?
te şi a eforturilor pe care le-au eze o atmosferă necorespunză­ necompetenţă, iar unui cadru ne­ dicale au datoria să dezvolte şi în întreprindere. La data de 23
depus organele sindicale pentru lor prevăzute. toare unei activităţi de bună ca­ competent, slab pregătit, nu-i pe mai departe educaţia munci­ ianuarie a.c., am început antre­ — Să ne situăm pe un loc
aplicarea acestor măsuri. Congresul a acordat o aten­ litate, să ajute 1la dezvoltarea poţi încredinţa viaţa unui om. torilor sanitari în spiritul noii namentele. fruntaş, dacă se poate chiar pe
mercantilismului în sectorul sa­ atitudini faţă de omul bolnav, primul.
îmbunătăţirea sistemului de ţie luptei împotriva mercanti­ nitar. Calificării personalului me­ faţă de bunurile obşteşti, faţă — Ce cuprinde programul şe­
salarizare a personalului medico- lismului în practica medicală. diu, trebuie de asemenea să i de realizarea sarcinilor de plan. — Cum vedeţi dumneavoas­
sanitar, demonstrează grija per­ Organelor sanitare le revine se acorde loată atenţia. In bu­ dinţelor dumneavoastră ? tră returul campionatului ?
manentă a partidului şi guver­ Mai sînt unele elemente du­ sarcina ca, printr-o permanen­ nul mers al asistenţei medico- Alegerile pentru noile organe — Am căutat ca în primele
nului faţă de condiţiile de .viaţă bioase care folosesc profesia de tă muncă de educare a membri­ sanitare a populaţiei, cadrelor sindicale să constituie un bun — Mă gîndesc la el cu plă­
ale oamenilor muncii. medic pentru a obţine un cît lor de sindicat, să creeze o o- medii le revine un rol deosebit. prilej pentru aprofundarea do­ şedinţe de antrenament să in­ cere şi cu emoţii. Aşi dori r a
mai mare cîştig din suferinţele pinie de masă împotriva unor cumentelor celui de al V-lea clud exerciţii pentru pregătirea toate echipele din seria noas­
Un număr mare de salariaţi celui bolnav. Aceste elemente — astfel de elemente, să combată Ele sînt ajutorul cel mai preţios Congres al sindicatului mun­ fizjcă generală, acestea făcîndu- tră să joace un fotbal de cali­
sanitari şi de copii ai acestora de care masa de salariaţi sani­ cu fermi late atitudinile neprin­ al medicului alît în spital cît citorilor -sanitari, pentru atrage­ se în aer liber, constînd din tate, cinstit şi inspirat. Fără
au fost irimişi la staţiuni bal­ tari se desolidarizează — îşi re­ şi la circumscripţie,. O asisten­ marşuri şi crosuri. Am insistat calm, siguranţă şi disciplină , nu
neare şi la case de odihnă, s-au crutează, pentru cabinetele lor ţă superioară; o grijă complectă, rea maselor membrilor de sin­ şi asupra capacităţii de muncă se poate ajunge la un spectacol
particulare, clientela din poli­ fizică, de dezvoltare şi perfec­ fotbalistic. A.ş dori să nu că­
ţionare a calităţilor fizice de
bază, de educarea încrederii în
amenajat mai multe creşe şi că­ clinici sau spital şi prin vorbe cipiale care se manifestă uneori nu se poate acorda decît cu aju­ dicat în rezolvarea problemelor posibilităţile de afirmare ale ju­ dem pradă nervilor şi aufoîn-

mine de zi, s-a asigurat o mai meşteşugite denigrează institu­ în praclica medicală, să ia po­ torul dezinteresat al acestor ca­ şi sarcinilor cuprinse în rezolu­ cătorilor ele. crederii. MiHAI SUSAN
corespondent
bună asistenţă medicală perso­ ţiile sanitare. In goană după ziţie hotărîlă împotriva abate­ dre. Or, de felul cum sînt pre­ ţie’* — Lotul de jucători prezintă

nalului din unităţile sanitare. clientelă, recurg la mijloace şar- rilor de la etica profesională. gătite, de felul cum sînt edu- D r. R O M U L U S R U S IJ noutăţi ?.