Page 51 - 1958-02

Nr. 985 DRUMUL SOCIA/ ISMU! UI Pag. 3

¦I n \MDMNWM

xar.'ajgagrta'V.-mop

MINORII) îs ann Postul şi tona de cărbune" Veşti din raionul Brad

99 • In raionul Brad au început să se desfăşoare întâlnirile
între candidaţi şi alegători. Pînă în prezent au fost organizate
Figuri de tineri haţegani un obiectiv realizabil trei întîlniri cu candidaţii de deputaţi regionali, 8 întîlniri cu
candidaţii raionali, 15 întîlniri cu candidaţii orăşeneşti şi 51 în­

In urmă cu ciţiva ani — Iot In ajunul alegerilor de deputaţi in tîlniri cu candidaţii comunali. Printre propunerile care au fost

sjaturile populare — am trăit .acelea şi clipe. E greu să exprim în cu­ (Urmare 'din pag. l-a) Prin această armare,-se vor zionării exploatărilor cu cele făcute de cetăţeni cu ocazia acestor întîlniri sîn t: îndiguirea
vinte emoţia unor asemenea momen te. Şi, totuşi, din purtarea, din fap­ reduce considerabil lucrările necesare, faţă de trecut s-a fă­ Crişului, pavarea pieţii şi terminarea căminului cultural din
tele şi munca lor se poate desprinde bucuria: celor care, ajlindu-se in pri­ influenţează aici atingera obi­ auxiliare în abatajele frontale cut un serios pas înainte. Spre Băiţa şi multe altele.
măvara vieţii, îşi dau primul vot. ectivului „postul şi tona de căr­ (transportorul nu seva demonta, exemplu, problema injectoarelor
bune", îl constituie factorul for­ ci împinge, circa 40—50 la su­ 0 In cinstea alegerilor de la 2 martie candidaţii şi ale­
Hortensia Neidoni ţă de muncă. Structura efecti­ tă din cărbune transportindu-se pentru locomotivele Diesel, ca­ gătorii din raionul Brad au întreprins o serie de acţiuni de
vului din punct de vedere al ve­ astfel direct). Pînă la sfirşitul re înainte le procuram din im­ folos obştesc. Astfel, la Mesteacăn, un grup de 80 de cetăţeni,
e contabilă la cooperativa „Ta­ verifice dacă sînt înscrişi în chimii e neomogenă, fapt care anului, vom introduce astfel de port, acum ni le execută Uzi­ în frunte cu deputatul Ioan Fărău, au muncit ia deschiderea
ra Haţegului". In campania listele de alegători afişate la presupune intensificarea efortu­ armări, in 8 abataje frontale în nele metalurgice din Cugir. unui drum nou. La Călămăreşti, Corindeşti şi Lunca, peste
electorală a fost rilor în vederea stăvilirii fluc­ diferite exploatări aparfinind ) 150 de cetăţeni împreună cu candidaţii Dineş Aurel şi Corinda
recrutată ca a- sfatul popular, tuaţiei, şi prin aceasta, a ridică­ combinatului. Factorul forţă de muncă, foar­ ^ Constantin, au mun.cit la transportul stîlpilor şi săpatul gro-
gitatoare. Fa­ ori le-a poves­ rii calificării, muncitorilor mineri. te important, oferă un aspect ^ pilor pentru electrificarea acestor sate. La Bălţa, 35 cetăţeni
milia tovarăşi­ tit fapte din via­ După aprecierile noastre, fluc­ Pentru mecanizarea lucrări­ delicat, mai ales la Lupeni. In în frunte cu candidatul Şerban Dorin au participat la repararea
lor Ioan Mi- ţa şi activitatea tuaţia muncitorilor la exploata­ lor în abatajele-cameră, la general, exploatările au planul
cjea, Ioan Mun- candidaţilor pro­ rea Lupeni nu va mai constitui U.R.U,M.-Petroşani se vor con­ forjei de muncă acoperit. Pro­ căminului cultural.
teanu, Aurel Su puşi. Zilele a- la sfirşitul acestui an o proble­ fecţiona încă 60 maşini de în­ blemă încă nerezolvată, e aceea
ciu, Ioan Ciora, cestea, ea popu­ mă. cărcat, maşini ce urmează a fi a stabilităţii şi calificării oa­ IOAN P1RVA
întovărăşită Le- larizează alegă­ repartizate în a doua jumătate menilor. In vederea rezolvării (de la subredacţia noastră voljmtarâ)
tiţia Teodosie, torilor din cir­ Sporirea productivităţii mun­ a anului. In scopul mecanizării ei, urmărim mărirea spaţiului
din strada Tu- cumscripţia oră- cii, a producţiei, reducerea per­ tăierii în abataje, se vor con­ locativ, asigurarea unor condi­ Alegerile sindicale la Depoul CFA Simerra
dor Vladimires- ş 20 >.iscă nr. 15, sonalului neproductiv, sînt alte fecţiona pluguri vibrante. Pen­ ţii de viaţă şi muncă cit mai
cu şi mulţi alţi data cînd se vor aspecte care se cer grabnic re­ tru început se va construi un optime. ln ziua de 6 februarie, a avut toc au fost obţinute de muncitorii depou­
cetăţeni din cir­ înb’ni ev candi­ zolvate. Data precisă la care o- prototip ( proiectul de execuţie la Depoul C.F.R. Sitneria o adunare lui, fiind îndrumaţi în permanenţă de
cumscripţia oră- daţii lor din cir­ biectivul va fi atins la Lupeni, al acestuia e in curs de elabo­ Paralel cu aceasta, in centrul pentru alegerea noului comitet sindi­
ş-nească nr. 15, cumscripţiile e- nu o pot da. Cu aproximaţie în­ rare). atenţiei noastre stă problema cal de secţie. Tov. Ioan Lăzăreseu organizaţia de partid.
îşi amintesc detînăra vioaie, pli­ lectorale orăşe­ să, pot spune că obiectivul „pos­ îmbunătăţirii activităţii, şcolilor care a prezentat darea de seamă, a
nă de viaţă şi entuziasm tineresc nească, raională şi regională. tul şi tona de cărbune“ va fi Recent a fost încercat la Vul­ de calificare. In curs, se află arătat frumoasele realizări obţinute de După expunerea dării de seamă, s-a
care i-a vizitat in repetate rîn- Pînă in ziua alegerilor, ea va atins pe întreaga Vale a Jiu­ can prototipul unei maşini de lucrarea de stabilire a necesa­ muncitorii Depoului Simeria şi unele
duri. mai trece pe la alegătorii din lui în 1960. încărcat-descărcat materiale. Cu rului de oameni calificaţi pe ex­ lipsuri care s-au manifestat în mun­ trecut la discuţii şi propuneri pentru
circumscripţia în care e agita­ această maşină vor fi mecani­ ploatări. Odată încheiată aceas­ ca sindicală.
Agitatoarea le-a vorbit amă­ toare, iar la 2 martie Hortensia ÎNTREBARE: Ce măsuri are zate lucrările de suprafaţă. tă lucrare, va deveni posibilă îmbunătăţirea activităţii în anul aces­
nunţit despre ziua alegerilor şi Neidoni va da primul său vot în vedere conducerea combina­ coordonarea activităţii, şcolilor Din darea de seamă a reieşit că ta şi pentru alegerea noului organ.
importanţa lor, i-a îndrumat să candidaţilor F.D.P. tului pentru a se putea ajunge La Petrila va fi pusă în func­ profesionale, in vederea satisfa­ De; il de locomotive din Sitneria
la aceasta ? ţiune o macara portal pentru şi-a îndeplinit planul pe 1957 la ter­ Luînd cuvîntul, mai mulţi tovarăşi au
Ioan Pândele mecanizarea descărcării lemnu­ cerii cerinţelor exploatărilor. arătat greutăţile întîmpinate în anur
RĂSPUNS: Pe lingă măsu­ lui de mină, din vagoane. Accent deosebit se va pune men. S-au realizat economii la com­ trecut, luîndu-şi angajamentul de a
un tinăr nu prea Ioan Pândele rile prevăzute în planul tehnic lucra mai mult şi mai bine pentru de­
înalt şi slăbpţ. a trăit recent un de stat, se vor lua măsuri şi la In acest an se vor raţionaliza pe organizarea judicioasă a bustibil şi materiale în valoare de păşirea planului în anul acesţa.
Dacă ar fi să-l eveniment im­ nivelul combinatului. In direc­ muncii la exploatări, urmărin- peste 990.090 lei, s-a depăşit norma de După terminarea discuţiilor şi propu­
judeci după în­ portant în viaţa ţia mecanizării, a uşurării mun­ tipurile de locomotive în subte­ du-se în mod deosebit introdu­ kilometri intre două reparaţii la loco­ nerilor s-a trecut la alegerea noului
făţişare, nu i-a i s a : zilele tre­ cii in abataje, s-a preconizat ca ran. Urmărim în acest sens re­ cerea ritmicităţii muncii în aba­ comitet, fiind aleşi cei mai huni şi
da cei 18 ani cute el a fost in acest an să fie definitiv re­ ducerea utilizării locomotivelor tajele frontale. motive, ajungînd pînă la aproape mai conştiincioşi muncitori.
zolvată armarea metalică în a- de două tone, prin introducerea 400.000 km. parcurşi. Toate aceste rea­
batajele frontale cu strate sub­ celor de 4 tone. Acestea ar fi doar citeva din lizări, se spune în darea de seamă. A. LADARB
ţiri, prin grinzi metalice în con­ măsurile pe care combinatul le corespondent
solă. Prima garnitură de stilpi Se va introduce burarea cu are în vedere,' in scopul realiză­
se află deja în construcţie, ur- nisip a găurilor de mină la rii cit mai apropiate in timp a
mind ca in cel mai apropiat puşcare, se vor face încercări obiectivului „postul şi. tona de
viitor să fie introduse intr-un de puşcare cu sîmbure cilindric. cărbune".
abataj la mina Vulcan. La înaintări vom lua măsuri
in vederea măririi vitezei de a- **»**3-»*»••***¦••¦««»••»•*o•-a -o••••*»' P 1Ş T A “ !

vansare. HAIDE
Referitor la problema aprovi­

pe care i-a îm­ primit în rindu-

plinit în decem­ rile candidaţilor CĂRŢI NOI îmi pun mina in foc că aproape să-l „sufle" de sub nasul celor din Intr-adevăr, la cocserie se 'dă o »
brie anul trecut. de partid. toţi iubitorii de fotbal din regiune
(vorbesc de cei veritabili tui ca mi­ iBrad, care s-au făcut joc şi pară. mare bătălie care şi aceasta dmin-

In noianul de adrese şi intervenţii ieşte Intr-un fel de întrecerea spdr- j

In preajma ma­ Printre votu­ Cu ocazia împlinirii a 25 de ani de Ia eroicele lupte ale ne), au auzit de Ştefan Staron şi de o parte şi cealaltă, cearta ame- tivă. Oare de aceea să-l stăplnească ¦
rii sărbători de rile date candi­ C.F.R.-iştilor şi petroliştilor din februarie 1933, Editura Tine­ cred că nu puţini au fost aceia care
la 2 martie, daţilor F.D.P., retului reeditează poemul îşi încurajau fundaşul din echipa ninţa că ia proporţiile războiului Tro- pe Staron pînă la ultima fibră a ?
cînd va da pri­ se va număra şi f „Corviml” cu un „Haide Pista" sau
mul său vot can­ cel al tânărului GRIVîŢA ROŞIE" | „Bravo Piştal". ian, dezlănţuit de frumoasa Elena, sufletului 9 Eu personal nu cred. J
didaţilor F.D.P., Ioan Pândele. t De data aceasta, n-am discutat cu
de MARCEL BRESLAŞU, ^ Ştefan Staron la sfirşitul vreunei Victoria a revenit pină la urmă Aici, este vorba de cu lotul altcevq. ¦
rememorînd grandioasa demonstraţie a clasei muncitoare rorni- | intilnirj, cu intenţia să-i iau un in-
ne împotriva fascismului european. t terviu, ci l-am descoperit, unde ere- hunedorenilor care s-au şi grăbit Este vorba de acea conştiinţă mun- ^
: deţii La uzina cocsochimică. Nu în-
Poemul constituie o puternică dramatizare a grevei eroice [ cape îndoială ,că acest bărbat voi- să-şi aducă „trofeul" cu familie, cu cilorească pe care am observat-o la
a C.F.R.-iştilor de Ia Griviţa împotriva „curbelor de sacrificiu" f nic, de 33 de ani, e un pasionai
| sportiv. E de ajuns să-l auzi cum căţel, cu purcel, mă rog, cu ioală Ştefan Staron şi care se manifestă
PATRIA PIERDUTĂ 6 vorbeşte despre fotbal, deşi în pre-
zent, (datorită vîrstei, a greutăţii gospodăria. Aşa a ajuns Ştefan Sta- prin fapte, de ce n-am spune-o, i
de VILIS LAŢIS i respectabile), se mulţumeşte pe ie-
Colecţia „Cutezătorii" r ren. cu rolul de arbitru. ron în Hunedoara.. La început a Iu- demne de ioală lauda. Schimbul lui I
Romanul — tradus din limba rusă — descrie întîmplările ^ Pînă prin 1951, Ştefan Staron, a
Margareta pline de neprevăzut ale insularului Ako. Luat cu forţa de pe f lucrat ca lăcătuş la Brad. Bineîn- crai ca referent ielinic tn combi- Ştefan Staron, condus de tînărul in- ¦
insula sa necunoscută de către nişte marinari englezi şi silit f ţelesi în acelaşi timp, fiind şi ve-
să pribegească mulţi ani prin lume în căutarea patriei sale, | deta echipei locale de fotbal. Dar nai, însă cum nit-i plăcea această giner Emeric Kaba, e fruntaş. Pînă î
Ako îşi însuşeşte de la oamenii albi experienţă şi cunoştinţe | iată că în urma unui meci cu hu-
e secretară tehnică la coopera­ La 2 martie le voi da cu încre­ valoroase, care fac din el un om civilizat. l nedorenii, aceştia din urmă l-au re- mutică) s-a cerut, în 1955, la cocse- în prezent, de la lansarea inlrece- ţ
tiva meşteşugărească „Reteza­ dere primul meu v o t!“. Dar Ako face cunoştinţă în acelaşi timp şi cu nedreptăţile ^ marcat pe Pişia şi şi-au pus în gînd
lumii civilizate. rie. Aci, după un scurt popas ca rii, au şi realizat peste 600 de f
tul". Cînd, in După afişarea întors, după multe peripeţii, pe insula natală, Ako luptă
discuţia purtată, listelor s-a dus pentru luminarea poporului său, opunîndu-se cu îndîrjire ex­ dispecer, a trecut maistru de schimb puncte. Pe locul imediat următor t
am adus vorba imediat la sfa­ ploatării.
despre alegerile tul popular. A şi se pare că-i în clementul său. In vine schimbul inginerului Ardeleanu, |
de la 2 martie, vrut să se con­
s-a îmbujorat orice caz, cei aproximativ 20 de km al cărui maistru este Gros Aron. Şi t
la faţă şi a spus, vingă dacă e
pe care-i aleargă in cele opt ore de cu toate că cei doi maiştri se mai î
vrind parcă să trecută printre a-
legători. lucru, îi cunintesc înir-un fel de ceartă din cînd în cînd, obiectivele ?
dovedească că
— E bine să goana după balonul rotund. întrecerii, printre care folosirea cit j
ştie tot ce tre­ fii precaut!...
L-am găsii cu o hîriiuţâ in mină mai raţională a capacităţii cuptoare- t
buie ş tiu t: „In i-a spus un to­
varăş venit şi el pe care se afla graficul orar de des- lor, curăţenia maşinilor şi agregate- i
circumscripţia o- tot in acelaşi
scop. cărcare a cuptoarelor de cocs. Mus- lor ele., sînt respectate cu sfinţenie, f
- răşenească în — Mai ales dacă votezi pen­
truluia un mecanic de pe maşina de De altfel, datorită îmbunătăţirii ca- J
care votez eu, e tru întîia oară !... a complectat
candidată tov. Elisabeta Doboi, şarjare, care, din nealenţie, era cît lilăţii muncii, a unei strînse cola- ţ
iar în cea raională tov. Victo­ Margareta.
ria Timaru. Le cunosc, ştiu c.ă pe-aci să spargă un pilot. borări dintre inginer, maistru şi J
sînt tovarăşe harnice şi active.
— De cînd cu întrecerea (tot el a muncitor, schimbul lui Kaba şi Sia- î

lansat-o în urmă cu două săplă- ron, de 4 luni se află pe locul prim. 1

mini) nu mai am linişte, îmi spune De cîteva zile> nu-a ajuns la u-

U N P R E Ş E D I N T E DE COLECTIVA Staron. Pină şi noaptea visez grafi- reche o veste plăcută: secţia cocs!

D s p r e u n e l e m e t o aJ e ce. mă cert cu maistrul Gros Aron a uzinei cocsochimice a realizat de

de la schimbul celălalt. S-a luat la 1 ianuarie pînă pe zilla de 5 fe­

noi nCvastă-mea de ' grijă. Dar întrece­ bruarie, 5.450 tone de cocs peste

rea tot o cîştigăm. Nu ne lăsăm bă­ plan. Şi, fără îndoială că la acest

tuţi pentru nimic în lume. Se între­ succes, contribuţia schimbului con­

Ioan Pop de organizare a muncii rupse : • dus de Kaba şi Staron e destul de |

— Măi Golcea, trage placa ‘înapoi, însemnată. Şi, fiind sigur că-i va t
nu vezi că se înţepeneşte pilotul 91
e strungar la secţia mecanică a nesc U.T.M. al cărui membru Cîteva minute mi-a jost cu nepu­ face plăcere lui Ştefan Staron, vom j,
întreprinderii „Vasile Roaitâ“. este, Ioan Pop şi-aduce zi de zi
Seară de seară (Urmare din pag t-a) — Păi să vă spun eu atunci. zezi bine munca. Pentru ca sa tinţă să mai dau ochi cu el, doar încheia şi noi cu un „Haide Pista/". f
se îndreaptă contribuţia în Cointeresarea tovarăşe ; cointe­ putem realiza recolte într-ade-
către Casa ra­ munca şi acţiu­ le, preşedintele căzu pentru cî- resarea co'ectivistului, acesta e văr mari, mai trebuie făcut vocea i-o auzeam ba aici ba colo. GH. VLAD l
ională de cultură nile obşteşti în­ teva minute pe gînduri. Stătuse principalul. Pînă acum la noi mult. Sămînţa, aceasta are şi
unde au loc re­ treprinse. liniştit, apoi încercă să deschi­ s-a muncit cam de-a valma. A- ea un rol hotărîtor. Toc­ u . -o•- o •»*-•*••••
petiţiile orches­ dă un sertar, dar nu reuşi. Pe faţă cest sistem de organizare a mai de aceea trebuie asigurată
trei pentru pro­ Tînărul Ioan îi apărură cîteva semne de ner­ muncii nu a pulul duce la întă­ sămînţa de calitate. Noi am cu­ Instructorul de p io n ie ri
gramele din ziua Pop a împlinit vozitate. Acestea se risipiră în­ rirea disciplinei. Ba mai mult, les în anul trecut 6.000 kg. po­
alegerilor. La recent vîrsta de să repede. începu a vorbi din a favorizat pe cei care nu-şi Odată cu clinchetul melodios intr-un joc vesel cu neastimpă-
bateria orches­ 18 ani. El are nou cu acelaşi calm şi cu a- dau silinţa să facă lucrări de rumb la ha., datorită faptului al clopoţelului ce anunţa sjir- rafii din curtea şcolii.
trei, la staţia de ceeaşi voce domoală ca şi îna­ bună calitate şi pe chiulangii. că am semănat sătnînţă hibri­ şitul orei de clasă, instructorul
radioficare, un­ o ambiţie : vrea inte. dă. In anul acesta vom semăna de pionieri Mihai Zamoniţă a Cu insigna pionierească Iti
de a vorbit în Incepînd din anul acesta, or­ de asemenea numai porumb hi­ ieşit din cancelaria şcolii ele­ piept şi cu cravata roşie la git,
faţa microfonu­ ca în ziua . ale­ — Am vrut să vă arăt pianul ganizăm altcumva treaba, în­ brid. Sămînţa necesară am pro­ încins în joc, instructorul de
lui despre bucu­ de producţie. Nu pot însă. E toarcem foaia, cum se spune. dus-o noi, prin încrucişarea so­ mentare din Călan în întâmpi­ detaşament a uitat de oboseala
ria primului vot, gerilor să fie închis în biroul contabilului. Fiecare colectivist va primi în iului Arieş cu galbenul timpu­ narea zglobiilor - pilcuri de şco­ schimbului de noapte de la U-
ori la şedinţele co­ Ne-am propus ca sarcină de răspunderea sa cîte o parcelă riu. lari ce năvăleau pe uşile clase­ zina „Victoria"-Călan din care
mitetului orăşe- primul care va plan să scoatem cel puţin 7.000 din fiecare cultură. Producţia lor deschise pînă la perete. In ieşise abia de cîteva ore. Im
kg. porumb şi peste 3.000 kg. medie la hectar este stabilită în Răsadurile necesare pentru cileva clipe, înconjurat cu bucu­ structoarea superioară a şcolii,
vota. Şi primul grîu la ha. în anul acesta. La planul de producţie pentru toa­ grădina de legume şi zarzava­ rie de elevi, la gitul cărora fîl- Silvia Mladin, privindu-l şi-a a-
său vot îl va da orz, ovăz, floarea-soarelui şi la te culturile. Dacă colectivistul turi le vom produce î.i răsadni­ fiiau voioase cravatele pionie­ mintit de prima zi cînd timidul
celelalte culturi avem prevăzu­ ţele noastre. Legumele şi zarza­ reşti, instructorul nu prididea tînăr s-a prezentat la şcoală,
cu încredere can­ te de asemenea sarcini mari. respectiv lucrează bine şi depă­ vaturile timpurii au şi fost însă- să răspundă întrebărilor puse cu recomandarea Comitetului
şeşte producţia planificată, a- mînţate, ba au şi răsărit. Acum de copţi. Mai apoi, s-a avintat U.T.M. de la Uzină, pentru a
didaţilor F.D.P. — Şi credeţi că o să reuşiţi tunci 50 la sută din depăşire continjuăm cu însămînţarea le­ munci in munca pionierească.
să le îndepliniţi ? este a lui. Aceasta bineînţeles, gumelor şi zarzavaturilor mai
Votez pentru întîia oara înafară de ce i se cuvine pentru lîrzii, cum s în t: ardei, roşii etc. Mulţi au uitat poate ziuă in
— Nici nu mă gîndesc alt­ zilele muncă efectuate. La fel Chiar acum mă "îndese să trec care munciiarul Mihai Zamoniţă
Se apropie cu paşi repezi ziua noi, copiii pe care-i educăm, să vom proceda şi Ia ‘fermele de pe la . răsadniţe să văd cum s-a prezentat voluntar la Comi­
de 2 martie, ziua alegerilor de nu mai cunoască urgiile războ­ cumva. Am fost ’a Bucureşti la animale. Şi să vedeţi ce rezul­ merge treaba. tetul U.T.M. de uzină ca să cea­
deputaţi in sfaturile populare. iului. tate bune o să obţinem,
Cu cită nerăbdare şi cu cită e- o consfătuire. Am învăţat multe Preşedintele a mai vorbit cu ră să i se încredinţeze munca
moţie -aştept eu această zi, în Votez pentru înflorirea patriei — Interesant! — i-am răs­ mult optimism şi despre alte
care, alături de mii şi mii- de'oa- noastre scumpe — Republica acolo. Şi ce am învăţat am în­ puns. Prin această metodă vreţi, planuri îndrăzneţe ale lor. Din cp pionierii — el însă nu a ui­
meni ai muncii, voi vota şi eu Populară Romînă. Votez pentru cum s-ar zice, să faceţi pe co­ discuţiile lui am desprins con­
pentru prima dată în-viaţa mea. bunăstarea întregului popor ceput să pun tn practică. lectivişti să urmărească, nu nu­ cluzia că planurile colectivişti­ tat-o, şi zi de zi se străduieşte
muncitor, pentru viaţa fericită mai obţinerea de cît mai multe lor din Sebeş, măsurile pe care
Sînt mîndră de acest lucru şi ce ne-o clădim cu propriile noa­ — Dar colectivişti sînt de a- zile-muncă, ci şi obţinerea de să-şi ducă cu cinste la capăt
de aceea voi păşi cu încredere stre mîini. cord cu toate acestea ?, producţii mari la unitatea de ei te iau pentru îmbunătăţirea
spre urnă de vot. suprafaţă şi pe cap de animal. sarcina ce i s-a încredinţat a-
VIRGINIA DOBROTA — Cum să nu fie. Ghid le-am muncii, sînt o expresie vie a
Votez pentru liniştea cămine­ — Tocmai acesta e scopul. lunci. Azi, el este unul dintre
lor noastre, pentru ca niciodată, învăţătoare comuna Gtirasada povestit cum organizează alte Şi acum să vă mai’ spun ceva. dragostei nemărginite pe care
Nu e deajuns numai să organi­ cei mai activi instructori de
raionul Iiia gospodării munca şi ce rezulta­ ei o au faţă de gospodăria colec­
manieri din regiune.
te obţin, cu toţii au sp;u s : „să tivă, faţă de munca în comun.
PAVEL PARASCHIVA
facem şi noi la fe l!“. activistă a secţiei Şcoli ţi

Ştiţi care-i tot secretul ? pionieri a Comitetului regional
U.T.M. Hynedoara
— Nu, i-am răspuns.