Page 52 - 1958-02
P. 52
Pag. 4 _D__R_U_ ,_M__U__L___S_O__C_I_A__L_I_S_M_ .fU•' LUI Nr. 985
»MMKiiriinfcmiiiiji' isa;««fi,avTu
.--njţr*
Poporul Chinez u îndeplini înrăutăţirea situaţiei
înainte de termen sarcinile economice în Europa
principale de dezvoltare \ occidentală
a economiei naţionale
NEW YORK 14 (Agerpres).
Intr-un comentariu consacrat
S?,Ol. — Un articol al ziarului „Jenm injibao“ — situaţiei economice a Europei
SITUBTlfl 0 1 H IHlONlZlfl Pentru lărgirea relaţiilor comerciale PEKIN 14 l Agerpres). — rul, este necesar să se dezvolte occidentale, ziarul „Wall Street
. i *VI angSo-sovietlce Ziarul „Jenminjibao" a publicat cu repeziciune construcţia eco Journal" scrie „In Europa devin
un articol de fond consacrat ce nomică, pentru care China dis tot mai puternice semnalele a-
Chem area adresată poporului de secretarul LONDRA 14 (Agerpres)’. — suferit o înfrîngere totală. Mai lei de a ,V-a sesiuni a Adunării pune de vaste posibilităţi. meninţătoare ale declinului. In
Cercurile de afaceri din Anglia mult, scrie el, Uniunea Sovie reprezentanţilor populari din flaţia continuă să fie o primej
general al Partidului Com unist cer tot mai insistent lărgirea tică a întrecut ţările occidentale întreaga Chină. Ziarul scrie că Noi trebuie să ajungem din die cronică". Studierea situaţiei
comerţului între Anglia şi U- in domeniul descoperirilor ştiin sesiunea s-a desfăşurat sub sem urmă şi să depăşim în 15 ani din Europa occidentală .remar
DJAKARTA 14 (Agerpres). - lor patru lideri separatişti, a niunea Sovietică. ţifice şi tehnice. O dovadă în a- nul asigurării unui avînt rapid Anglia în ceea ce priveşte pro că ziarul, arată că economia eu
După cum reiese dintr-o ştire spus în continuare Aidit, dove cest sens o constituie lansarea al economiei naţionale în anul ducţia de oţel, fontă şi alte pro ropeană „îşi încetineşte în a-
a agenţiei Antara, la 12 februa deşte că guvernul ia măsuri Ziarul conservator „Daily Te- primilor sateliţi artificiali ai 1958 pentru a pune pe o bază duse industriale principale. Tre devăr ritmul".
rie Aidit, secretarul general al ferme împotriva activităţii se legraph and Morning Post" a pămîntului, construirea avioa solidă îndeplinirea cu succes a buie să înfăptuim înainte de
Partidului Comunist din Indo paratiste. Aidit şi-a expri publicat scrisoarea lui Walter nelor cu reacţie pentru pasa celui de al doilea plan cincinal termen proiectul principalelor " Ziarul arată că fn urma re
nezia, a făcut la Bandjermasin mat convingerea că separa Tubkin, directorul marii compa geri ,care fac curse regulate pe al Chinei. prevederi ale dezvoltării agri ducerii producţiei s-a intensifi
(Kalimantanul de sud) o de tiştii care se pronunţă împotri nii „Industries Groop Srils Li multe linii aeriene. Autorul scri culturii R. P. Chineze în anii cat şomajul în Anglia şi Olan
va unităţii naţiunii şi care în mited" care declară că teste sorii subliniază de ‘ asemenea Sesiunea — arată ziarul — 1956-1967. De aceea noi nu pu da. Şomajul ia proporţii şi în
claraţie în care a chemat po restricţiile fn comerţul cu Uniu succesele mari ale Uniunii So a trasat sarcini principale de tem să ne mulţumim cîtuşi de
porul indonezian să ajute gu cearcă să scindeze republica, nea Sovietică şi cu alte ţări ale dezvoltare a economiei naţio puţin cu actualul ritm de dez Germania occidentală. Persoane
vernul, să învingă actualele di vietice in domeniul industriei e- nale pe anul 1958; obţinerea voltare al industriei şi agricul
ficultăţi şi să înăbuşe activita vor suferi un eşec deoarece nu lagărului socialist sînt complet unui avînt considerabil în pro oficiale franceze prevăd o pu
tea elementelor trădătoare din lectrotehnice. In încheiere auto ducţia agricolă, dezvoltarea ac turii. Poporul ţării noastre tre
sînt sprijiniţi decît de un mic absurde şi aduc prejudicii se tivă a industriei grele, în spe ternică slăbire a ritmului de
Sumatra centrală. rul cere guvernului englez să cial sporirea producţiei de com buie să-şi ridice entuziasmul re
Aidit a arătat că ţelurile li număr de unităţi militare din rioase economiei engleze. bustibil, energie electrică, ma dezvoltare a producţiei.
Sumatra centrală, în timp ce ma anuleze cit mai repede restric terii prime şi materiale, îngră voluţionar şi să meargă şi mai
derilor separatişti, care au ce Autorul arată, prin fapte, că şăminte chimice, producţiei de
rut demisia actualului guvern, joritatea covîrşitoare a popu ţiile în comerţul cu Uniunea utilaj greu, de maşini agricole repede înainte.
coincid în întregime cu dorinţa blocada economică îndreptată şi utilaj electric pentru satis
colonialiştilor olandezii şi cu laţiei din Sumatra, ca şi între Sovietică. facerea cerinţelor reproducţiei Sporesc cheltuielile militare ale S . U . A .
planurile blocului agresiv gul popor indonezian, nu-i împotriva Uniunii Sovietice a lărgite.
NEW YORK 14 (Agerpres).— dolari şi împuterniceşte Minis
S.E.A.T.O. sprijină. In încheiere Aidit a Poporul francez continuă să se pronunţe Victoria mişcării întregului TASS anu n ţă: Corespondentul terul Apărării să cheltuiască în
Excluderea din armată a ce- împotriva instalării rampelor americane popor pentru îmbunătăţirea sti din Washington al agenţiei aceste scopuri din alocaţiile an
chemat la întărirea unităţii po lului în muncă şi victoria în Associated Press anunţă că terioare încă 150.000.000 dolari.
lupta împotriva elementelor de preşedintele S.U.A., Eisenhov/er,
porului indonezian. dreapta, continuă ziarul, au creat a semnat un proiect de lege ex In afară de aceasta .preşedin
condiţii politice prielnice pentru cepţional cu privire la alocaţiile tele S.U.A. a semnat un proiect
Emiterea ordinului de arestare a celor
patru otiferi trădători pentru lansarea rachetelor un nou salt în dezvoltarea eco pentru finanţarea intensificării de lege care obligă Ministerul
nomiei naţionale a Chinei, A- lucrărilor în dorrur.iu1. proiecti Apărării să intensifice constru
lelor rachetă şi a >ărăiii antiae irea unui sistem de detectare a
DJAKARTA 14 (Agerpres).— indonezian au fost scoşi din ar- PARIS 14 (Agerpres). — munişti, 9 socialişti şi 10 mem ceste victorii au dus la zdrobi riene. proiectilelor balistice şi con
mată. In ordinul de arestare se struirea de baze pentru lansa
TASS anunţă : După cum anun spune că autorităţile militare au Pături largi ale opiniei publice bri ai partidului catolic M.R.P., rea ofensivei furibunde a ele Proiectul de lege prevede a- rea proiectilelor balistice.
ţă posturile de radio indonezie dovezi că aceşti ofiţeri au să- franceze se alătură campani a adoptat în unanimitate o re mentelor burgheze de dreapta locarea sumei de i.260.000.000
ne, generalul maior Nasution, vîrşit crilme, atentînd la viaţa ei desfăşurate de Consiliul na zoluţie de protest împotriva in împotriva partidului şi socialis
şeful statului major al armatei şefului guvernului şi pregătind ţional al păcii din Franţa cu stalării de rampe pentru rachete mului, la continua întărire a u- „News Statesman“ critica agresiunea
indoneziene, a emis un ordin scopul de a nu admite instala şi a. cerut guvernului francez nităţii întregului popor condus franceză împotriva Tunisiei
pentru arestarea imediată a ce- un complot în scopul schimbă rea in ţară de rampe pentru „să ia iniţiativa în favoarea tra de clasa muncitoare, Ia întări
ţpr patru ofiţeri — colonelul lansarea rachetelor şi a obţine tativelor între state în problema rea sistemului socialist politic
Lubis, colonelul Simbolon, lt. rii cu forţa a actualului regim. rii slăbirii încordării internaţio dezarmării şi slăbirii încordării şi economic, la ridicarea conti
colonelul Djambek şi lt. colone nale. In departamentul Bouches internaţionale". nuă a conştiinţei socialiste a
lul Husein, care în urma unei Aceste persoane, se spune in du Rhone ,de exemplu, 19 pri întregului popor. Sub conduce
recente hotărîri a gjuvernului mari şi 109 consilieri munici In multe oraşe şi sate din rea partidului, poporul nostru,
ordin, urmează să fie date în pali, dintre care 67 sînt comu ţară, în fabrici, uzine, pe şan pătruns de entuziasm revoluţio
nişti, 23 socialişti, 5 radicali şi tiere de construcţii, în instituţii nar, luptă pentru un nou avînt
judecată. 14 „independenţi", au aprobat
rapid al construcţiei socialiste.
Opinia publică indoneziana condamnă LONDRA 14 (Agerpres)", — ticol, armamentul N.A.T.O. este
Intr-un articol redacţional, săp- folosit pentru aventuri colonia
* . declaraţia lui Duîles apelul Consiliului naţional al se desfăşoară cu succes strîn- Această forţă invincibilă este tămînalul „News Statesman" liste. Mai rău este că acest act
critică cu asprime bombardarea a fost săvîrşit la mai puţin de
DJAKARTA 14 (Agerpres).— că aceasta coincide cu ultima păcii. gerea de semnături pe apelul principala forţă motrică în dez de către francezi a localităţii o săptămînă după ce Washing
tumul lt. colonelului Husein a- Sakiet Sidi-Yussef. Revista scrie: tonul a acordat Franţei un nou
Recenta declaraţie a secretaru dresat guvernului central, atît Consiliul municipal al oraşu Consiliului naţional al păcii. voltarea rapidă a economiei na „Mulţi ani Anglia şi America împrumut în sumă de 650 mi
din punct de vedere al alegerii au fost garanţii Franţei în lioane dolari care, după cum ştiu
lui de stat al S.U.A., în care momentului, cît şi al conţinu O.N.U. In mare măsură, dato prea bine cele două părţi, va fi
tului. rită eforturilor noastre, recenta folosit pentru continuarea răz
acesta s-a pronunţat pentru lui La Grand Combe (departa Astfel, in localitatea Sandra ţionale a ţării noastre. sesiune a Adunării generale s-a boiului. In această situaţie este
Ziarul „Bintang Timur" scrie abţinut să condamne direct cazul oare să ne mirăm că ţă
crearea în Indonezia a unui aşa că activitatea lui Allison, fostul mentul Gard) compus din 8 co- (departamentul Gard) din 2026 Pentru ridicarea nivelului de Franţa în rezoluţia privitoare la
numit „guvern constituţional“, ambasador 'al S.U.A. în Indone rile care nu fac parte din nici o
zia,-şi--a lui Dulles dovedeşte de locuitori adulţi 1891 au sem viaţă şi cultural al populaţiei
a provocat o profundă indigna participarea conducătorilor po
re în rîndurîle întregului popor Im potriva transform ării nat apelul. din ţara noastră, subliniază zia
indonezian. ¦ - ..... ~ Greciei în bază atom ică
Presa indoneziana sprijină în americană P entru ad ap tarea unui plan m u ltila te ra l
întregime declaraţia ministrului litici ai S.U.A. la comploturile
din Indonezia. Prin declaraţia
Afacerilor Externe al Indone sa, Dulles a instigat în mod pre ATENA 14 (Agerpres). — de dezarm are Algeria şi s-a limitat de a pro grupare privesc alianţa occiden
ziei, Subandrio, în care acesta meditat pe separatiştii din repu După cum anunţă agenţia TAN- pune să asigure pacea". tală şi îndeosebi N.A.T.O. ca un
a respins amestecul grosolan al blică. IUG, preşedintele partidului ţă NEW YORK 14 (Agerpres). în lume şi ea este formulată de sistem care asigură ajutor din
rănesc grec, Baltadzis, a decla Potrivit relatărilor ziarului popoarele Asiei şi Africii, care Săptămînalul arată că „ma afară imperialiştilor care au ne
S.U.A. în treburile interne ale Ziarul „Times of Indonezia" rat la o conferinţă de presă că „New York Times", Thomas nu s-au alăturat nici unui la joritatea avioanelor folosite au voie de acest ajutor ?...
Indoneziei. Ziarele subliniază protestează de asemenea împo partidul său se va opune pla Fi'nletter, fost ministru al avia găr, de aliaţii şi prietenii noştri fost livrate de America prin in
că‘ S.U.A. şi-au aruncat masca triva declaraţiei Iui Dulles şi a- nurilor de creare în Grecia a ţiei S.U.A., vorbind la 12 fe din Occident, preoum şi de opi termediul N.A.T.O.". „Nu pen Statele care nu fac parte din
„neutralităţii" în conflictul din rată că această declaraţie are bazelor atomice şi rampelor bruarie la universitatea din sta nia publică americană". tru prima oară, se spune în ar- nici o grupare vor să ştie dacă
tre Indonezia şi Olanda în drept scop complicarea situaţiei tul New Jersey în problema con
problema Irianului de vest şi trolului înarmărilor, a declarat
s-au demascat ca complici di
recţi ai colonialismului olandez din Indonezia. Indonezienii res pentru lansarea proiectilelor te că „a sosit timpul ca guvernul Minisfrul de Externe francez Occidentul este gata să consi
ş i ' ai clicii separatiste din Su ping cu hotărîre amestecul lui leghidate. Statelor Unite să ţină seama de despre conflictul franco-tunisian dere fostele ţări coloniale ca
matra ca inspiratori ai complo Dulles în treburile interne ale cererea opiniei publice mondia membri cu drepturi egale ai co
turilor îndreptate împotriva u- Indoneziei. Nu Dulles ci poporul împreună cu partidul demo le şi americane în legătură cu PARIS 14 (Agerpres). — închis 4 consulate franceze. munităţii internaţionale sau da
nităţiv Republicii Indonezia. indonezian, scrie „Times of crat şi partidul EDA, acesta adoptarea unui plan multilate Dezbaterile din Adunarea Naţio Pineau a declarat că guvernul că le consideră cetăţeni de cate
Indonezia", trebuie să hotăras este al treilea partid din Gre ral de dezarmare". nală pe marginea reformei con goria a dotia ale căror drepturi
Condamnînd declaraţia lui că ce politică va duce Republi cia care se pronunţă împotriva stituţiei au fost întrerupte la 13 francez a protestat împotriva a-
Dulles, ziarul „Merdeka" arată ca Indonezia. creării bazelor militare. „In prezent, a spus el, aceas cestor măsuri şi că pregăteşte
tă cerere răsună pretutindeni
februarie, pentru ca Christian propuneri concrete pentru trata suverane pot fi ignorate în mod
0 p m e s t u p i i cu grave consecinţe lumea că întreaga vină pentru Pineau, ministrul Afacerilor Ex tive du guvernul tunisian. nepedepsit".
această.crimă cade exclusiv a- terne, să informeze pe deputaţi
supra Franţei. Lucrurile nu asupra dezvoltării conflictului In acelaşi timp Pineau a ne
franco-tunisian. gat dreptul guvernului tunisian
de a lua pe teritoriul Tunisiei
stau însă chiar aşa, deoarece Expunînd evenimentele care măsuri împotriva forţelor arma Loto
In ziua de 8 februarie, popu sprijinitorilor săi, în continua rate şi li s-au tăiat orice le puterile occidentale şi în pri dovedesc că poporul şi guver te franceze. Atîta timp cît gu
laţia paşnică a micii localităţi rea războiului colonialist din gături cu exteriorul. Guvernul mul rînd S.U.A. sînt binecu nul tunisian au reacţionat cu in vernul tunisian exercită presi La tragerea „Loto Central1'
tunisiene Sakiet Sidi-Yussef a Algeria. tunisian a cerut retragerea tu noscute pentru sprijinul mate dignare la atacul mişelesc al uni „inadmisibile", „împiedicînd din seara zilei de 14 februarie
căzut victimă unei sîngeroase turor acestor unităţi şi lichi rial şi moral acordat colonia aviaţiei franceze care a distrus deplasarea tr'upelor noastre", a 1958, au ieşit din urnă urmă
provocări colonialiste. In timp Prin această nouă agresiune darea bazei militare franceze liştilor francezi în războiul sîn- localitatea tunisiană Sakiet Sidi- declarat el, nu sînt posibile nici toarele nouă numere:
ce străzile erau pline de lume, sălbatică, premeditată, colonia de Ia Bizerta. Ţările arabe, Ma geros împotriva populaţiei al Yussef, Pineau a declarat că a- un fel de tratative. 24, 84, 64, 78, 45, 53, 74, 26, 82
iar în şcoli copiii învăţau a- liştii francezi încearcă să inti rocul, Egiptul, Siria şi alte state geriene. Chiar la locul crimei, cest eveniment „provoacă te
mideze populaţia tunisiană şi
plecaţi asupra cărţilor şi ca întreaga lume arabă care îşi şi-au manifestat solidaritatea adresîndu-se corespondentului meri guvernului francez".
ietelor, avioane franceze au a- manifestă solidaritatea cu lup frăţească cu poporul tunisian. ziarului „New York Times", un El a amintit că trupelor fran M A i& A J L im
părut deasupra localităţii şi au ta de eliberare a poporului al- Cercuri largi ale opiniei publice tunisian i-a spus : „Toate aces ceze le este interzis să se de
început fără nici un fel de a- gerian. A reuşit oare această franceze indignate de această tea s-au făcut cu avioane, bom
vertisment, un bombardament plaseze pe teritoriul Tunisiei, că
sălbatic.
încercare de intimidare ? Evi agresiune sîngeroasă, cu totul be şi gloanţe americane". Un celor 400 de cetăţeni francezi, DUMINICA 16 FEBRUARIE 1958
„Atacul, scrie coresponden dent că nu. Ea va provoca di nejustificată, condamnă în ter alt ziar american, „New York locuitori ai Tunisiei, li s-a dat
tul ziarului american „New ficultăţi şi mai mari colonialiş menii cei mai aspri atitudinea Post", recunoaşte şi el că „ma ordin să părăsească această ţa SPECTACOLE CINEMATOGRAFICE
York Times", a fost săvîrşit tilor francezi pînă cînd aceştia guvernului francez. In parla joritatea oamenilor din întrea ră, că autorităţile tunisiene au
într-o zi de tîrg cînd străzile vor fi siliţi să părăsească defi mentul Franţei au avut Ioc dez ga lume ne va acuza pe noi DEVA : Erupţia ; PETROŞANI: S-a ţilar săraci j SIMERIA: Romeo şi Ju-:
şi pieţele erau pline de lume. nitiv posesiunile lor coloniale bateri aprinse şi guvernul a (adică S.U.A.-N.R.) că sîntem Algeria frebuie să-şi întîrnplat la Belgra'l: r’ " ' i a'riş lieta; HAŢEG: Dispărut fără urmă.:
O bombă a căzut pe o şcoală fost nevoit să ceară votul de complici la această crimă". De auită 3 ALBA IULIA’ll Do33 lozuri :¦ BARU MARE: Asasinatul din strada
din Africa de nord şi să acor încredere. O serie de perso altfel acelaşi ziar subliniază BRAD: Richard al III-lea j SEBEŞ: Dante ; LONEA : Două lozuri | APOL'-
de poporului algerian dreptul DU DE SU S: Ei iubeau viaţaj
şi acoperişul care s-a dărîmat la independenţă naţională şi nalităţi politice s-au desolida faptul că bombardarea localită dobindească Călătorie în tinereţe; ILIA: Dansez ZLATNA : Pasărea furtunii: TEIUŞ :
a îngropat numeroşi copii. pace. cu tine; ORAŞTIE: Cronica aman- Gervaise:
rizat în mod public de politica ţii tunisiene a avut loc numai
Printre dărîmături se pot ve liberfafea
dea cărţi de şcoală, ghiozda Imediat după bombardarea guvernului Gaillard în Africa la cîteva zile după ce a inter SELECŢIUNI DIN PROGRAMUL DE RADIO
ne şi pupitre pătate de sîn- localităţii Sakiet Sidi-Yussef de nord. Fostul prim ministru venit între Franţa şi S.U.A. o GENEVA 14 (Agerpres).. —
ge...“ preşedintele Tunisiei, Bourgui- Mendes France, într-o declara înţelegere prin care s-a obţinut Ziarul „Journal de Geneve" a
ba, a declarat că în faţa „a- ţie făcută ziarului „Le Monde" ca S.U.A. „să finanţeze aven publicat declaraţia lui Ferhat Programul 1: 6,40 Muzică distrac zică uşoară: 10,20 Muzică populară
„Nu voi uita niciodată a- cestei agresiuni premeditate . recunoaşte : „Politica noastră tura disperată a colonialiştilor Abas, unul din conducătorii miş tivă ; 7,30 „In slujba patriei": 9,50 romînească | 12,40 Muzică uşoară j
ceste scene îngrozitoare" a de este foarte puţin probabil ca algeriană va duce la o ruptu francezi". cării de eliberare naţională din Muzică: 10,00 „De toate pentru toţi"; 13,00 Melodii populare romîneşti j
clarat colonelul S. Heiman, între Franţa şi Tunisia să mai ră făţişă între Franţa şi A- Situaţia este limpede. Pentru Algeria, în legăţură cu eveni 11.00 Muzică de estradă; 11,45 Cân 13,40 Cântece despre feroviari) 14,15
reprezentantul suedez al unei poată exista vreo înţelegere". frica”. Un alt fost prim minis crima săvîrşită în Tunisia, a- mentele din Africa de nord. tece şi jocuri populare româneşti; Cântă Mihaela Cotam: 14,30 Cu cîn-
delegaţii de Cruce roşie, mar După cum anunţă agenţiile de tru, Danie! Mayer, a calificat tît agresorii cît şi complicii lor Abas a subliniat că problemele 12,30 Muzică din operete: 13,15 Mu teeul şi jocul pe întinsul patriei; 15,15
tor ocular al bombardamentu presă americane, Tunisia cere provocarea armată împotriva s-au acoperit de oprobiul între Africii de nord se prezintă ca zică uşoară; 14,00 Din repertoriul or Goncert dc estradă j' 17,45 Muzică in
lui pe care îl caracterizează convocarea Consiliului de Tunisiei ca fiind „în acelaşi gii omeniri iubitoare de pace. un singur tot, aşa cum s-a do chestrei de muzică populară Radio; strumentală; 18,00 „Joacă fete şi flă
drept „o faptă barbară fără pe Securitate pentru discutarea timp o crimă şi o greşeală". Agresorii nu numai că nu au vedit în ultimul timp. Cele trei 16.00 Muzică populară romînească; căi" : 18,30 Muzică uşoară: 19,00 Con
reche". situaţiei create. Ambasadorul In faţa valului de proteste intimidat pe nimeni, dar este ţări nord-africane, Maroc, Al 17,10 Muzică uşoară romînească: cert de muzică populară romînească:
Tunisiei la Paris a fost reche stîrnit în lumea întreagă de e- de aşteptat ca flacăra luptei geria şi Tunisia, supuse odini 18.00 „Drumeţii veseli"; 18,30 Melo 19,30 Muzică uşoară: 20,05 Din cîn-'
Asemenea declaraţii pot fi mat, iar consulatele franceze venimentele sîngeroase de Ia de eliberare naţională să oară aceleaşi dominaţii colo dii populare romîneşti; 19,05 Teatru tecele feroviarilor: 20,20 Muzică de
citate încă multe pentru a niale trebuie să-şi dobîndească la microfon: „Zile de februarie"; 20,50 dans) 21,05 Program pentru iubitorii
scoate în relief emoţia şi in din Tunisia au fost închise! Sakiet Sidi-Iussef, aliaţii Fran- crească şi mai mult în Africa împreună libertatea. Indepen Muzică de dans; 22,30 Din muzica
dignarea produsă în întreaga denţa Tunisiei şi Marocului vor popoarelor: 23,00 Muzică de dans ; de romanţe: 21,35 Muzică diii ope
lume de această nouă crimă a Garnizoanele franceze care ţei din coaliţia nord-Atlantică, de nord. „Crimele şi greşeli rămîne Iluzorii, atîta timp cît Programul I I : 7,00 Goncert de dimi
colonialiştilor francezi, crimă mai staţionează încă în cîte- nu-şi ascund nici ei neliniştea Algeria, va continua să fie stă- neaţă : 7,40 Muzică pentru fanfară: rete: 22,00 Muzică de dans:
care va avea consecinţe grele va puncte de pe teritoriul tu şi consternarea cauzate de ac le" nu pot opri acest proces. nînită de o tară străină. 5.00 Melodii populare romîneşti: 8,30 Buletine de ştiri: 6,30: 13,00: 19,00:
pentru prestigiul Franţei şi al Emisiune pentru ¦studenţi: 9,55 Mu-
tul de agresiune al Franţei şi, Dimpotrivă, ele îl accelerează. 22.00 : 23,52 (programul I ) : 7,50
nisian, sînt în prezent înconju- în vorbe, încearcă să convingă N1COLAE POPESCU 14.00 : 20,00 : 23,00 (programul II).
Redacţia şi administraţia zmmlui str. 6 M atlie nr. 9, Telefon: 188—189. Taxa plătită In numerar conform aprobării Direcţiunii Generale IM i K. tu. 5-36.32V din 6 noiemluiş 1 9 4 9 .- Tiparul; întreprinderea Poligrafică ,1 Mal" a REVA.
