Page 53 - 1958-02

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UN1TI-VAI

U n s fe r l d e v e a c d e la e r o ic e le lu p ie

ale ceferiştilor şi petroliştilor mulsmaUsmului

Se împlinesc 25 de ani de cînd ce­ durile sale toate forţele înaintate ale plece de la cîrma ţării, „experţii" şi
feriştii de la Griviţa au înscris una proletariatului, să îndepărteze elemen­ controlorii străini au trebuit să fie re­

din paginile cele mai glorioase ale tele oportuniste. traşi.

luptei duse de proletariatul romîn, în La sfîaşitul lui ianuarie 1933, au Luptele ceferiştilor şi petroliştilor,

frunte cu comuniştii, împotriva exploa­ loc la Atelierele Griviţa — C.F.R., pu­ prin amploarea lor, au depăşit cadrul

tării şi împilării burghezo-moşiereşti. ternice greve demonstrative care cul­ unor revendicări economice. Ele au a-

Luptele din februarie 1933 ale ceferiş­ minează cu marea grevă de la 2 fe­ vut un pronunţat caracter politic,

tilor şi petroliştilor au constituit pen­ bruarie. In semn de solidaritate cu fiind o puternică manifestare a clasei Anul X Nr. 986 Duminică 16 februarie 1958 4 pagini 20 bani
tru partidul comunist, pentru proleta­ muncitorii grevişti, au avut loc greve muncitoare împotriva fascizării ţării şi

riatul romîn, o adevărată şcoală. Ele şi întruniri înlr-o serie de întreprin­ transformării ei intr-o bază a agre­

au demonstrat ridicarea nivelului con­ deri din Bucureşti şi din alte centre, siunii antisovietice, de apărare a inde­ Din zbuciumul
ştiinţei clasei muncitoare, creşterea ca Iaşi, Cluj, Galaţi, Paşcani, Constan­ pendenţei şi suveranităţii naţionale a
combativităţii ei. Aceste lupte au a- ţa. ¦ i» Romîniei. Masele largi care au parti­

rătat capacitatea proletariatului şi a- Lupta grevistă a ceferiştilor se ex­ cipat la luptele din februarie 1933, au G RIVIŢEI
vangardei sale comuniste, de a con­ tinde şi asupra altor detaşamente ale dovedit un înalt nivel de combativi­
duce lupta proletariatului la victorie. clasei muncitoare, îndeosebi asupra tate şi eroism revoluţionar. Infruntind

Februarie 1933 a însemnat un glorios petroliştilor din Valea Prahovei. Au teroarea sălbatică dezlănţuită de cla­ In văzduh scrişnea adese
punct de plecare pentru viitoarele loc greve ale muncitorilor de la so­ sele conducătoare, Partidul Comunist Gerul iernii scos din minte,
lupte duse de partid pentru doborirea cietăţile petrolifere „Romîno-Americană", s-a dovedit forja politică capabilă să Numa-n Griviţa cursese
regimului burghezo-moşieresc. „Astra Romină”, „Orion". La Ploeşti arate clasei muncitoare drumul just Sînge cald şi plumb fierbinte.
au loc ciocniri violente între poliţie şi pentru apărarea intereselor vitale, să Cînd cerut-au muncitorii
Luptele ceferiştilor şi petroliştilor, muncitorii care manifestau pentru eli­ o conducă spre eliberarea dc sub ju­ Dreptul unei vieţi mai bane,
prin amploarea lor, prin riposta eroică berarea greviştilor arestaţi. gul capitalisto-moşicresc şi al înrobirii Datu-le-au slăpinitorii
dată de muncitori, burgheziei şi moşie-

ritnii care pregătea instaurarea fas­ In această perioadă de avînt re­ imperialiste. Gloanţe-n piept şi gropi comune.

cismului şi aruncarea pe umerii cla­ voluţionar de la începutul lui februa­ Luptele din februarie au fost tot­

sei muncitoare a consecinţelor dezas­ rie 1933, burghezo-moşierimea pregă­ odată pline de învăţăminte pentru par­ Ziua-i aspră, zarea-i sură
truoase a marii crize economice a ca­ teşte şi dezlănţuie ofensiva îm­ tid, pentru clasa muncitoare. Ele au a- Ca o strimtă carapace,
pitalismului din anii 1929-1933, se si­ potriva proletariatului. In ţară rătat necesitatea unităţii de acţiune a Noaptea-mbracă-n văl de zgură
tuează printre marile lupte duse de este instaurată starea de asediu, comi­ clasei muncitoare, ca o consecinţă e- Cartierele sărace.
proletariatul mondial. tetele de fabrică şi sindicatele unt in­ senjială pentru asigurarea rolului ei In bordeie, lingă vetre,
terzise, o serie de publicaţii muncito­ conducător, precum şi calea înfăptui­ E-ntuneric şi durere.
Criza mondială din anii 1929-1933 reşti antifasciste sînt suprimate. La a- rii acestei unităţi. Luptele din februa­ Lacrimi şi stispine-ncele
a zdruncinat din temelii întreaga lu­ ceastă provocare, ceferiştii, conduşi de rie au dat o puternică lovitură opor­ Grele picură-n tăcere,
me capitalistă. Burghezia şi moşieri- partid, răspund prin intensificarea ac­ tunismului şi reformismului, au pus cu lală-n unul din bordeie
mea din ţara noastră vedea „salvarea" ţiunilor greviste în marile centre fe­ o şi mai mare ascuţime necesitatea fău­ Trei copii scîncesc pe vatră
Romîniei prin intensificarea exploată­ roviare din ţară. In inlrcaga ţară, si­ ririi alianţei dintre clasa muncitoa­
rii oamenilor muncii, prin aservirea guranţa şi poliţia arestează sute de re şi masele largi ale ţărănimii. Şi-i alină 6 femeie:

eeonomiei ţării marilor monopoluri din muncitori, printre care numeroşi con­ 'k SCHIMBURI DE ONOARE Mama lor îndurerată.
apus. Epoca concesiunilor faţă de ca­ ducători ai muncitorimii ceferiste şi Copilaşii iot o-ntreabă:
pitalul străin era în floare. Nu numai petroliste. Aslăzi, Ia 25 de ani de la eroicele OOOOOOCOOOCCCOOCOOGC VC L'COOOOOCXJO'JOOOOOOOOOOOOOCOOOOCOOOOSOQSOGOOOOOOOOa -*OOOOOOOOOCOOOOOOCOOOOCOOo „Cind ne-aduce tata pline ?"
petrolul, aurul, cărbunele, au încăput lupte din februarie 1933, poporul nos­ Ea răspunde parcă-n grabă7
pe mina monopolurilor străine ; guver­ La 15 februarie 1933, muncitorii de tru muncitor cinsteşte cu respect şi S !M ER IA Tciuş schimburi de onoare în mişcare Emanoil Andreica care „Dragii 'mâinii... poate miine",
nul naţional-ţărănesc din acea vreme, la Griviţa, aflind de arestările efectua­ dragoste pe cei care au luptat şi au cinstea „Zilei ceferiştilor*'. Mun­ a avut o depăşire a planului în Zice „miine" deşi veste
condus de Vaida Voievod, a aprobat te de poliţie şi siguranţă, de dizol­ căzut pentru o viaţă mai bună, pentru Colectivul depoului C.F.R. Si­ cind cu o deosebită însufleţire, proporţie de. 4 la sută, iar pe l-a adus de mult vecina
concesionarea telefoanelor, a construc­ varea comitetului de fabrică ordonată o Romînie cu adevărat liberă, al că­ meria a obţinut rea'izări deo­ colectivul depoului a obţinut re­ locul Jil tura impiegatului Moni Că Nechifor nu mai este j
ţiilor rutiere, a fabricării chibriturilor de guvern cu cfteva zile mai înainte, rei stăpîn să fie însuşi poporul. Aceas­ sebit de frumoase în zilele zultate deosebit de bune. Eliaş cu o depăşire de 4 la sulă. Pentru el s-a siins lamina.
etc. Acestor concesiuni le-a urmat ve­ declară din nou grevă, ocupînd atelie­ tă cinstire se manifestă in munca pli­ schimburilor de onoare organiza­
nirea in ţară a numeroşi „experţi" ai rele. Numeroşi muncitori de la alte nă de abnegaţie pe care o desfăşoară te în intervalul 11-13 februarie. Astfel, consumul specific de S-au mai evidenţiat în mod • • • • ; • • • • • • '• • ţ
trusturilor străine, adevăraţi coman­ întreprinderi din Capitală, se solidari­ ceferiştii, pentru asigurarea transpor­ Astfel, planul de producţie a fost combustibil a fost redus faţă deosebit în zilele schimbului de
danţi ai politicii interne şi externe a zează cu greviştii, Irimijînd Ia Griviţa turilor de călători şi mărfuri, pentru realizat în proporţie de 100 la de norma tehnică cu 7,68 la su­ onoare magazionerii Liviu Pă­ Grca-i durerea, dar b-nvinge
Rorniniei. ajutoare în alimente, organizînd mani­ reducerea continuă a preţului de cost sută. In aceeaşi proporţie a fost curarii şi Alexandru Popescu, ln.jritnlind-o cu-ndirjire ;
festaţii în faţa atelierelor. In acest al circulaţiei mărfurilor, pentru realizat şi programul de spă­ tă. Trenurile au fost remorcate acarii Petre Angliei şi Ştefan „Lupia noastră n-o va stinge
La sugestia experţilor anglo-franco- timp, în cancelariile guvernului se îmbunătăţirea transporturilor pc calea lare şi reparare a locomotive­ în cele mai bune condiţii de re­ Abel, ielegrafis.ta Clara Hîrlău, Nici o cruntă stăpinire.
a'mericani, guvernul naţional-ţărănesc pregătea masacrul muncitorilor de la ferată. Sînt cunoscute figurile multor lor. Timpul de imobilizare a lo­ avizierul Petre AAoţ şi alţii. Ucigaşii tmpuscară
aplica acele faimoase „curbe de sacri­ Griviţa care avea să înceapă a doua ceferişti destoinici, fruntaşi în muncă, comotivelor în reparaţie a fost gularitate şi siguranţă a circu­ Pc grevişti, pe-al meu Nechifor
ficiu". Practic, ele au însemnat conce­ zi, 16 februarie, în zorii zilei. printre care, în regiunea noastră, me­ redus cu 11,82 la sulă, iar pro­ laţiei. Tura nr. 2, de la ali- S e c f i a L 11 A l b a l u l i a Var partidul creşie-n ţară
dierea a 30 la sută din muncitori şi canicii de locomotivă Pavel Erdei şi menlarea locomotivelor cu com­ Creşte lupta ca un vifor.
funcţionari, reducerea salariilor cu 60 Clasa muncitoare din ţara noastră Cornel Popa de la Depoul C.F.R. Si- Dragii mamii mari vor creşte
la sută. Asupra ţării s-a abătut valul nu va uita nicicînd ziua de 16 fe­ meria, care au prelungit cu 39 Ia sută ductivitatea muncii a crescut bustibil şi-a depăşit norma cu Zilele trecute au avut loc la Şi nădejdea-n ei mi-oi pune
de şomaj şi mizerie cruntă pentru ma­ bruarie 1933, cînd din ordinul guver­ durata parcursului locomotivei între cu 4 la sută. Viaţa lui prin ei trăieşte
sele muncitoare. Şomajul a lovit şi în nului naţional ţărănesc, la Griviţa au două reparaţii generale. De asemenea, 2,64 la sută, respectind întocmai districtele Secţiei L 11 Alba Să-l răzbune, să-l răzbune".
numeroşi intelectuali, ajunşi — cum se fost răpuşi de gloanţe peste 400 de sînt cunoscute succesele ceferiştilor
spunea pe atunci — „cerşetori în hai­ muncitori. Neuitată va rămîne în me­ din staţia Coşlariu, care deţin stea­ La economisirea celor 18 tone procesul tehnologic de echipare. lulia,- schimburi de onoare în­ T. FILIMON
ne negre". In acelaşi timp, pentru moria poporului pilda eroică a tînăru- gul de fruntaşi pe ramură, succesele combustibil convenţional, s-au chinate aniversării glorioaselor
a stăvili revolta maselor populare, gu- lui comunist Vasile Roaită, care a că­ ceferiştilor din staţiile Lttpeni, Petro­ evidenţiat mecanicii de locomo­ In mod deosebit s-au eviden­ lupte muncitoreşti din februa­ Campania de primăvară
vefniil burghezo-moşieresc înăspreşte zut ciuruit de gloanţe cu miinile în­ şani şi Căian, fruntaşi în expedierea tive Teofil Călugării, Ioan dur­ rie 1933.
teroarea antidemocratică încurajind cleştate pe minerul sirenei de la Gri- trenurilor marşrute. ea, Vasile Riisu, Eugen Ccrmiu ţiat echipele care au deservii să ne găsească temeinic
totodată grupările politice de extremă viţa. şi alţii. locomotivele 50.270 şi 50.221. In aceste schimburi, revizorii
dreaptă, îndeosebi mişcarea fascistă le­ In anii regimului democrat-popular de cale ferată şi meseriaşii ate­ pregătiţi !
gionară. Guvernul naţional ţărănesc Asasinii au căutat să şteargă urmele condiţiile de muncă şi dc viaţă ale l><± Sfafia C.F.R. Deva lierelor, au colectat 8.000 kg.
nu făcea altceva decît să împingă ţara crimelor făptuite de ei. In cursul nop­ ceferiştilor au cunoscut transformări e- fier vechi. Meseriaşii de cale EXEMPLUL
în prăpastia războiului antisovietic pre­ ţii, camioanele au transportat la cre­ senţiale. Atelierele C.F.R. Simeria au Schimburile de onoare orga­ Pe peronul gării din Deva din cadrul districtelor, au înlo­
gătit de Hitler şi reacţiunea imperia­ matoriu pe muncitorii ucişi şi i-au ars fost reorganizate, s-au amenajat şi nizate în aceeaşi perioada la am întilnit pe tov. Gheorghe cuit 393 m.l. linii de tipul 23,6 C O LEC TIVIŞTILO R
listă. in ascuns. împotriva conducătorilor construit hale noi, la staţia Simeria Atelierele principale, au fost în­ Măneanu, şeful staţiei. Cu toa­ şi 42,8. Revizorii de cale de pe
celeriştilor şi petroliştilor, guvernul de s-au executat însemnate lucrări de mo­ cununate de succese deosebite. te că la ora aceea era destul de linia îngustă au despotmolit 500 In comunele şi satele raionului
In acele zile grele de la începutul a- asasini a înscenat un monstruos pro­ dernizare, s-au construit numeroase lo­ In cadrul întrecerii între schim­ ocupat, a ţinut lotuşi să ne a- m.l. şanţ de scurgere. Revizorii Sebeş pregătirile pentru campania a-
nului 1933, cînd pe umerii ţării şi ai ces. Dar acest proces a fost trans­ cuinţe individuale cu ajutorul statului. buri, locul I a fost ocupat de rale că şi colectivul lor înlîm- de cale şi meseriaşii de cale au gricolă de primăvară se desfăşoară cu
poporului muncitor apăsau din greu format intr-o puternică tribună de de­ muncitorii secţiei locomotive cu pină ziua de 16 Februarie cu verificat prin deseclisare 100 intensitate.
consecinţele dezastruoase ale politicii mascare a politicii criminale a stalu­ Peste tot, grija partidului pentru cel mai mare punctaj. Pe locul realizări frumoase în muncă. per. eclise.
criminale duse de guvernul naţional lui burghezo-moşieresc. La acest pro­ munca şi condiţiile de viaţă ale cefe­ II s-a clasat secţia mecanică, Ţăranii muncitori profită de timpul
ţărănesc, Partidul Comunist Romîn mo­ ces, conducătorii comunişti au devenit riştilor şi ale tuturor oamenilor muncii fierărie şi turnătorie, iar pe lo­ — In cinstea zilei de 16 Fe­ Sectorul de clădiri a amena­ bun penlru a transporta îngrăşămin-
bilizează masele şi le organizează in din acuzaţi, acuzatori. este prezentă. Drept recunoştinţă, cefe­ cul III secţia cazangcrie. bruarie, spunea tov. Măneanu, jat şi reparai barăcile din sta­ tele naturale la cîmp şi pentru a face
vederea marilor lupte revoluţionare riştii obţin zi de zi succese tot mai au avut loc în staţia noastră ţia Şi-bot, a spoit 148 m.p. ca­ reparaţiile necesare uneltelor agricole.
împotriva exploatatorilor. Pornind de Jertfa sutelor de muncilori ceferişti mari. S-au evidenţiat în mod deo­ schimburi de onoare. Acestea bine de serviciu. In total au
la o analiză profund ştiinţifică a rea­ ucişi la Griviţa la 16 februarie 1933, sebit tovarăşii Ilie Vasiu, Con­ s-au desfăşurat în zilele de 13, fost efectuate ‘168 ore de muncă In fruntea acţiunii de pregătire se
lităţii politice, economice şi sociale din nu a fost in zadar. Tributul de sînge Exemplul Grivifei anului 1933, stă stantin Niţă, Zamfir Cărpini- 14 şi 15 februarie a.c. Obiecti­ voluntară. află colectiviştii; în toate gospodării­
ţara noastră, PX.R. activează strîns pe care i-au dat ceferiştii în toiul lup­ mereu pildă vie în lupta penlru apăra­ şan, Traian Irimie de la atelie­ vul întrecerii a fost realizarea le colective, lucrările pregătitoare pen­
pentru organizarea Frontului Unic telor din februarie 1933 a avut ca re­ rea marilor cuceriri obţinute sub con­ re, iar de la secţia V-a vagoane şi depăşirea planului şi sigu­ Echipele de linie ah redus tru începerea campaniei se apropie de
.Muncitoresc, menit să unească în rîn- zultat practic, imediat, satisfacerea u- ducerea partidului, pentru înflorirea şi triaj, lăcătuşii Ioan Vlad, Pe­ ranţa circulaţiei. In zilele schim­ preţul de cost cu 2 la sută, zu­ sfîrşit.
nor revendicări economice. Guvernul inlârirea Republicii noastre Populare 1 tru Opriş, sudorul Ioan Pîrvu, bului de onoare s-a evidenţiat gravii şi vopsitorii au sporit pro­
asasin Vaida Voievod a fost nevoit să Umplând Gheorghe David. ductivitatea muncii cu 16 la su­ Astfel în gospodăriile colective au
tura impiegatului de mişcare fost reparate toate cele 97 pluguri cu
i &F1P. în TE!U Ş tă. Tot în aceste zile, la 10 sub­ tracţiune animală, 30 semănători de
Ioan Hîrlău, care a depăşit pla­ unităţi, s-au ţinut conferinţe în cereale, trioarele, selectoarele şi ce­
OOOOOOOOOOOOOO OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOWOOOOOOOOCOOOC oooocooooocxxxxx. In intervalul 10-12 februarie, legătură cu însemnătatea zilei lelalte unelte şi atelaje agricole. Co.
nul cu 5 la sută. Pe locul doi lectivişlii au executat stropirile de
La sfat despre treburile gospodăreşti ale comunei
au avut loc la depoul C.F.R. s-a clasat tura impiegatului de de 16 februarie.

Zile da iarna. Sub ceaja groa­ celor prezenţi unele din reali­ tă de anul 1954, a crescut de iarnă la 3.800 pomi fructiferi şi au

să, satul pare adormit. Strci- zările comunei. „In ultimii ani, 'la 10.595.000 Ia 15.086.212 lei. Intîlnire cu un participant la greva săpat S57 gropi pentru plantări de
zite-s mute, iar din hornuri, a arătat ea, a fost electrificată Dar in privinţa asta, a arătat pomi. Inlr-un număr dc 19 gospodării
fumul se ridică drept, sporind întreaga comună Ilia, apoi a ea, mai sînt încă destule de fă­ ceferiştilor din 1933 colective au fost încheiate contractele
parcă impresia de singurătate început construcţia şcolii medii cut''. cu S.M.T.-.Miercurea pentru efectuarea
şi linişte. din Ilia, iar multe sate au fost diferitelor lucrări (arături, strînsu! re­
Alţi. cetăţeni au vorbit des­

„Casa alegătorului“ din Ilia racliofieate; s-a construit un pre ce s-a făcut, despre ce mai In sala colţului roşu a Atelierelor — In urma represiunii — ă spus In încheiere, vorbitorul a îndemnat coltei de păioase etc.) cu mijloace
este de obicei plină dc oameni. restaurant, iar numărul neştiu­ este nevoie. Alexandru Viorel, principale C.F.R. Simeria a avut loc, vorbitorul — conducători ai partidu­ tinerii de la Atelierele C.F.R. Sirtie mecanizate.
Dar plină ca in seara zilei de torilor de carie a dispărut a- secretarul întovărăşirii din Ilia, in «lupa amiaza zilei de 14 februarie, lui au fost arestaţi şi duşi în faţa ria, să muncească cu toata dragostea
miercuri 12 februarie, n-a fost proape in întregim e; s-au repa­ a cerul sprijin pentru curăţirea o întilnirc între tinerii muncitori şi judecăţii capitaliste. Aici, tovarăşi ca pentru înflorirea scumpei noastre pa Pentru a avea garanţia unei recolte
niciodată. Oamenii au stat a- rat şosele, poduri etc. Despre şi îndiguirea, văii Sir'mlm, care tovarăşul Ioan Muleşiu, participant la llie Pintilie, Gheorghe Ghcorghiu Dej, trii, Republica Populară Romînă. sporite, colectiviştii din raionul Sebeş
tunci. la sfat cu touarăşa Piroş- creşterea nivelului de trai al in fiecare an inundă sute de luptele ceferiştilor de la Griviţa Roşie din acuzaţi, au devenit acuzatori, de- au selectat 24 tone seminţe şi au a-
ca Varad[I, candidată a F.D.P. populaţiei comunei vorbeşte şi hectare de culturi. Alexandru din februarie 1933. mascînd fără cruţare mîrşăviile bur­ _ zLii plicat canlitatea de 4.223 tone îngră­
in circumscripţia electorală co­ faptul că prin cooperativa „Mu­ gheziei exploatatoare. şăminte naturale pe o suprafaţă de
munală tir. 4 Ilia . Constantin a cerut să fie aju­ Vorbitorul a evocat în cuvinte pline Asemenea întîlniri au mai avui loc 211 ha.
reşul“ din Ilia, valoarea măr­ de emoţie cauzele care au împins pe la şcoala profesională de ucenici din
taţi la repararea drumului ce Simeria, la Tciuş şi în alte localităţi.
Piroşca Vcirachj a înfăţişat furilor ce au fost desfăcute }a-
duce spre gară şi a străzii Au­ ceferişti la declanşarea puternicei gre­
Cetăţenii fac propuneri importante rel Vlaicu, arătind că pentru a- ve, rolul partidului comunist în orga­
ceasta sînt posibilităţi. Alţi vor­ nizarea şi conducerea acesteia. In con­

81 EXTINDE IHIŢIiTfVfl MIIERDLUI TUCltCIUGtinuare tov. Muleşiu a expus desfăşu­
Vineri dupa-amiaza a avut loc tat că pentru acest an s-au alo­ bitori, ca Maria Lazarovici şi rarea grevei, a represiunii bestiale a

vnti1ni rea dintre tov. Nicolae Tri- cat 1.200.000 lei pentru intro­ Margareta Popovici, s-au anga­ jandarmilor şi poliţiştilor, a evocat fi­ Iniţiativa brigăzii minerului Mihai Tucacilic dc leu aplicată cu succes prin buna organizare a muncii, creş­
leanu, prim-secretar al Comite­ ducerea conductei principale de jat să mobilizeze cetăţenii din gura lui Vasile Roaită, a lui moş noasa, de a depăşi sarcinile de pian in fiecare zii terea numărului de şarje rapide, reducerea timpului de
tului orăşenesc de partid, can­ gaz metan în oraş, vorbitorul circumscripţie la realizarea a- Bîgu, a tov. Doncca şi Bogătoiu, spri­ fiecare schimb, la fiecare loc dc muncă, este îmbrăţişată reparare a cuptoarelor la cald şi la rece, utilizarea cup­
didat in circumscripţia electo­ a relevat progresul făcut în re­ cestor propuneri. jinul dat de muncitorii din ccielalte de iot mai mulle colective de muncă din întreprinderile toarelor cu regim termic ridicat etc. Ţoale acestea vor
rală orăşenească nr. 14 Deva, ţeaua comercială, dezvoltarea

şi alegătorii acestei circumscrip­ industriei locale şi altele. V. PITAN întreprinderi ale Bucureşliului. regiunii noas/re. In cadruI unei şedinţe sindicate ce; a face să crească in mod simţitor şi calitatea oţelului.

ţii. Mai mulţi alegători, printre avut loc joi după-amiază, în sala colţului roşu de ta -te

In cuvîntul său, tov. Nicolae care tovarăşii I. Braicu, Eleo- Pe crestele munţilor oţelăria Martin a Combinatului siderurgic Hunedoara, oţe- Preţioasa iniţiativă a !m Mihai Tucaciuc a 'găsii un
Triteanu a vorbii despre reali­ nora Rodea şi Taliana Hasandi, larii au discutat cu mult interes posibilităţile de extin­ ,rg ecou şi in rîndurilc minerilor de la Teliuc, Brigâ­
zările din ultimii ani din ora­ luînd cuvîntul, au făcut unele EUPENI (de la subrcdacţia noastră făcut această traversare fără echipa­ dere a acestei iniţiative la ţoale cuploarele Martin, 'după rle conduse de minerii loacliitn Modilcă, Simion Pclrir.
şul Deva. Numai în ultimul pi opuneri. Printre cele mai im­ voluntară). Un grup de patru sportivi ment alpin. Cil acest prilej s-au foto­ specificul lor dc muncă, Pc baza rezultatelor obţinute la şi Gavrilă Slăneseii, din sectorul nr. 1, cei mai productiv
timp s au distribuit de către portante propuneri s în t: plan­ din cadrul colectivului sportiv CFR Pe­ grafiat toate piscurile pentru a se al­ cuploarele 3 şi 5, unde a, fost aplicată această iniţiativă sector au hotărit să dea de fiecare om, în fiecare schimb,
Sfatul popular orăşenesc Deva, tarea de pomi decorativi pe troşani au reuşit, ca în cinstea zilei cătui un album ce s. va expune la sub formă de experienţă, oţelarii s-au angajat - să obţină cile. o ionă de minereu dc fier peste sarcinile planificate,
141 loluri de casă, s-au construit marginea străzii Cuza Vodă, în­ ceferiştilor să traverseze crestele mun­ una din viitoarele expoziţii turistice. in medie, în plus, la icale cuptoarele, cel puţin 300, kg. Extinderea acestei iniţiative ta minele 'de fier din Teliuc
noi blocuri de locuinţe pentru fiinţarea unei cişmele pe acea­ ţilor Retezat prin următorul traseu: oţel pe fiecare m. p, vatră 'de cuptor>' şi. zi calendaristică, ,:re o marc insemnătaie in creşterea productivităţii
oamenii muncii şi altele. Prin stă stradă, amenajarea unui loc cabana Balcia—Clanţul Gozînei—Lăciri- In ziua de 16 februarie pe vîrful
cele 9.000 zile de muncă volun­ special intr-o grădină naţiona­ Parîngu se va arbora un drapel în Prim-maislrul oţclnr Gogii Josan, prim-tnpiiorul Bîrlca muncii. Ea are ca urmare o mai bună aprovizionare cu
Traian, iopitorii Insif Pireu, Ioan Draghin şi alţii, luînd

tară, pe care le-au prestat lo­ lizată care să fie destinată pen­ |iu — Păpuşa — Pcleaga (prin Valea amintirea eroilor ceferişti căzuji în cuvîntul, au ară',:: . i noua iniţiativă ii va aiuta pc o/e- : . ik- :i de fier a fumatelor de lă 'Hunedoara şi Căian,

cuitorii oraşului, s-au economi­ tru copii etc. 'tea)—cabana Piclr.de. luptele de la Griviţa. larii hunedoreni să dea amil acesta pa'rici pcs'e preve* cil si crederea cisiigutui minerilor.

sit 151.370 lei. După ce a ară­ P. JURCONI De menţionat că toţi participanţii au S. BALOI derile planului, mii dc tone dc metal şi că ea poale fi A. ZAHARIE