Page 54 - 1958-02
P. 54
Pag. 2 D'H'Min s o r i \wt UI Nr. 986
C î \i v a n o s t r u , a z i FORME NOI IN MUNCA ZIARULUI
din ceferiştii ' !#- c u c o r e s p o n d e n ţii v o lu n ta r i
fruntaşi
Anii regimului democrat-popu- ADALBERT BUCH fără oprire pe secţie pentru ali Cju doi, trei1 ani în urmă, în I. SIRBU membrii birourilor Comitetelor
Zeci ş l zeci de locomotiue lar au constituit şi pentru căile munca redacţiei noastre eu co raionale de partid Haţeg, Brad,
ferate din ţara noastră ani de şeful depoului C.F.R. Petroşani mentarea suplimentară cu apă respondenţii voluntari existau redactor şef al ziarului Sebeş invită — atunci cînd se
părăsesc in fiecare zi de puternic avînt. In articolul de şi curăţirea focului, contribuind unele lipsuri. Numărul celor ce deplasează pe teren — şi pe cîte
faţă, eu nu înă voi referi decît Toate locomotivele seria 150.100 astfel la mărirea vitezei tehnice se adresau ziarului era mic, ei „Drumul socialismului‘‘-Deva un membru din colectivul sub
poul de locomotiue C.F.R. la dezvoltarea pe care a luat-o au fost. înzestrate cu instalaţie şi comerciale a trenurilor. nu reuşeau să pună în ziar pro redacţiei, dau sugestii pentru
depou! C.F.R. Petroşani. Munci de ars păcură. bleme importante pentru viaţa stre voluntare nu se rezumă scrierea unor materiale, ajută
Petroşani, spre a purta, in I torii mai vechi îşi amintesc în Rezultatele acestei întreceri regiunii. Pe lista corespondenţi numai la acel colectiv de 5-9 co subredacţiilor să strîngă mate
cintecul roţilor, către fabrici ce stane de înapoiere tehnică s-a In foarte multe privinţe a ne-au adus cinstea de a fi frun lor voluntari figurau unii oameni respondenţi. Menirea lor este rial documentar etc.
preluat depoul de locomotive din fost uşurată şi munca persona taşi pe regională. Pe depou pla nu numai să scrie ziarului, ci
le şi uzinele patriei rodul Petroşani după eliberare : cu lului de ateliere. Vechiul scu nul de producţie a fost depăşit care, la locul de muncă, în ac să şi atragă în jurul lor, în ju Fiind la începutul acestei
utilajele şi instalaţiile tehnice fundător de roţi — spre exem cu 3,68 la sută, productivitatea tivitatea obştească, nu consti rul ziarului deci, un număr cît munci, mai avem multe de fă
greu al metricii bravilor mi învechite şi în bună parte dete plu — ce era acţionat manual muncii a fost sporită cu 8,07 tuiau un bun exemplu. mai mare de corespondenţi vo cut. Subredacţiile trebuie ajuta
riorate cu parcul de locomotive şi care nu mai corespundea ce la sută, iar preţul de cost a fost luntari. te şi îndrumate mai concret în
neri şi a muncitorilor, fores rinţelor noului parc de locomo redus cu 5,49 la sută. Ne mîn- Biroul comitetului regional de organizarea muncii, dar mai a-
redus etc. tive a fost înlocuit cu un nou drim cu faptul că în anul 1957 partid a analizat, în primul se Redacţia ţine o legătjură strîn- Ies în axarea pe problemele e-
tieri dirt Valea Jiului. scufundător de roţi care este ac mecanicii noştri de locomotivă mestru al anului trecut, felul să cu subredacţiile voluntare. A- senţiale ale dezvoltării raionului
Treptat, prin grija partidului şi ţionat mecanic. au reuşit să reducă norma teh cum munceşte redacţia noastră tunci cînd secţiile îşi definiti şi în elaborarea materialelor
Alături de aţinerii Văii nică de consum la combustibil cu corespondenţii voluntari. FIo- vează planurile lunare, respon trimise redacţiei. Schimburile
guvernului această stare a fost S-a construit şi dat în folo pe depou cu 11,79 la sută reali- tărîrile luate atunci1 ne-au aju sabilii colectivelor subredacţii de experienţă între colectivele
Jiului — muncitorii, tehnicie lichidată. Mai ales după darea sinţă un atelier pentru sudura zînd o economie de 5956 tone tat să îmbunătăţim munca în lor voluntare sînt invitaţi la re subredacţiilor trebuie continuate
în exploatare a liniei Livezeni- autogenă şi tîmplărie, şi ni s-a combustibil convenţional în va această direcţie. dacţie, iau cunoştinţă de sar mult mai sistematic, iar mem
nii şi inginerii depoului de Crajova-Roş&ori-Bucureşti, cînd repartizat un grup electrogen loare de 1.210.320 lei. Consi cinile secţiilor, propun, cunos- brii redacţiei noastre, atît cei
Vafea Jiului a devenit un cen pentru sudura electrică; s-a con derăm aceste economii drept un Ziarul publică acum un nu cînd situaţia concretă de pe te din secţia scrisori, cît şi din ce
locomotive C.F.R. Petroşani tru feroviar, depoului nostru i struit şi dat în folosinţă trans frumos cadou pe care mecanicii măr mai mare de articole şi ren, scrierea unor materiale. lelalte secţii, trebuie să se stră
s au adus o serie de îmbunătă formatorul de forţă şi lumină e- şi fochîştii depoului nostru l-au scrisori ale corespondenţilor vo Aşa de pildă, în urma propune duiască să ajute într-o măsură
fac cinste regiunii noastre. ţiri, mărin>du-i-se simţitor capa lectrică cu ajutorul căruia sînt adus patriei şi cităm brigăzile luntari. Din miile de scrisori rii corespondentului voluntar N. mai mare ca pînă acum pe co
citatea de producţie, creindu-se acţionate electric toate instala care au contribuit cel mai mult primite în cursul anului trecut, Negru (Hunedoara), ziarul a respondenţii voluntari să apro
Slăvind trficuttil de luptă posibilităţi pentru sporirea pro ţiile; reţeaua de evacuat din re la realizarea Iui: redacţia a publicat, la diferite publicat articolul „Faţă de po fundeze faptele, să tragă con
ductivităţii, îmbunătăţindu-se miza de locomotive a fost refă rubrici şi sub diverse forme, sibilităţi, prea multe rebuturi11. cluziile cele mai însemnate din
revoluţionară al muncitorilor condiţiile de muncă ale lucrăto cută şi s-a construit un coş cen Brigada locomotivei 150.1095 1.259 scrisori. datele culese pe teren.
rilor din depou şi de pe loco tral de evacuare a fumului; de compusă din mecanicii Roşea Propunerile corespondentului
ceferişti din ţara noastră, e- motive. Iată numai cîteva din a- poul a fost dotat cu un generator loan şi Ştefănescu Ioan, cu o Redacţia s-a străduit, mărind voluntar losif Crasca (Călan) Redacţia noastră trebuie să
ceste îmbuniălăţiri: de încălzire, care a fost montat economie de 258 tone combus numărul de corespondenţi vo şi-au găsit realizarea în grupa ia atitudine, ca şi pînă acum,
forturile pe care acest deta în compartimentul de spălare; tibil convenţional ; brigada lo luntari, să recruteze în rîndul jul de note „Cu contractele co împotriva gîtuitorilor criticii şi
Vechile locomotive, care nu s-au montat şi dat în folosinţă comotivei 150.1004 compusă din lor muncitori harnici, cu pres lective îndeplinite11, cele ale co să-i apere pe corespondenţii vo
şament înaintat al clasei m^i corespundeau cerinţelor, au 8 calorifere şi 8 aeroterme în mecanicii Marcu Aurel şi Gostian tigiu în mase, ingineri, tehni respondenţilor Nicolae Albu luntari de persecutori — aşa
fosţt înlocuite cu locomotive de compartimentul de reparaţii cu Ladislau cu fochîştii Bara Şte cieni, ţărani muncitori fruntaşi (Sebeş) şi Ion Cristian (Orăş- cum a făcut, de altfel, în cazul
muncitoare din ţara noastră tip greu seria 150.1000 pentru ridicarea de pe osii şi în com fan şi Matei Cornel, cu o eco în muncă, oameni care-şi pun la tie) în mai multe articole des corespondentului voluntar I.
tren marfă, locomotive seria partimentul de reparaţia şi spă nomie de 200 tone combustibil inimă interesele obşteşti. Am pre întărirea economico-organi- Pîrva din Brad, căruia fostul
le depune pentru construi 150.100! pentru tren marfă şi larea locomotivelor; s-au creat convenţional; brigada locomo folosit în acest scop în primul zatorică a gospodăriilor colec prim-secretar al Comitetului o-
manevrjă în staţia Petroşani şi condiţii pentru a se menţine în tivei 150.1007 compusă din me rînd deplasările pe teren ale tive din Pianul de Sus etc. răşenesc U.T.M. din Brad, cri
rea socialismului, astăzi, de locomotive seria 230.000 pentru depou o temperatură constantă canicii Crişan losif şi Barbu redactorilor şi reporterilor, pre ticat de acesta, i-a căutat „mo
tren căilăstori — toate aceste lo muncitorii fiind feriţi de curent; Gheorghe cu Pitek Rudolf şi cum şi consfătuirile organizate Redacţia organizează cu aju tive11 pentru a-1 exclude din
„Ziua ceferiştilor“, oamenii comotive avînd o putere de re s a construit, montat şi dat în Patroi Petru fochişti. periodic în special în centrelc- torul subredacţiilor şi raiduri. U.T.M.
morcară şi viteze mai mari faţă exploatare o centrală de spălare ioduslriale. Aşa s-a organizat cu ajutorul
muncii îşi îndreaptă gindul de vecJaîle tipuri de locomotive a locomotivelor prin recuperarea Muncitorii din depoul nostru subredacţiei voluntare din Ha Trebuie să urmărim cu mult
din deptoui nostru. Odată cu apei. muncesc cu un avînt tot mai mare Ne-arn străduit de asemenea ţeg un raid în legătură cu felul mai multă perseverenţă eficaci
şi simpatia' Şi către cei mai schimbarea parcului de locomo pentru că ei văd şi simt că în să organizăm cît mai bine le cum sînt aprovizionaţi munci tatea materialelor critice ale
tive s-a* înlocuit vechea placă In frunte cu comuniştii, co tre viaţa muncitorului de ieri şi găturile cu cei ce ne scriu, să-i torii forestieri etc. corespondenţilor voluntari şi a
harnici ceferişti din regiunea ţ învirtitoare acţionată manual lectivul depoului nostru s-a viaţa lui de azi este o deosebire îndrumăm pentru ca scrisorile sezisărilor trimise spre rezolva
cafe nedesita pentru a întoarce străduit să folosească din plin tot mai mare, că în anii. regimu lor să folosească cît mai mult Noi am explicat cu multă re organelor de partid şi de stat,
noastră. o locomotivă efortul fizic a 6 noile condiţii —- create în mare lui democrat popular nivelul de redacţiei. stăruinţă colectivelor subredac întreprinderilor şi instituţiilor,
muncitorii timp de 30 minute, cu măsură prin eforturile sale cre trai al celor ce muncesc a cres ţiilor voluntare, corespondenţilor mai ales că diferite unităţi ale
Prezentăm mai jOs cîţiva o placă învirtitoare acţionată atoare — şi a desfăşurat cu a- cut tot mai mult, că tot ce se In unele centre industriale şi voluntari, însemnătatea exacti Combinatului siderurgic Hune
mecanic care efectuează aceeaşi vînt întrecerea socialistă pentru face, tot ce se realizează în pa oraşe din regiune am avut cîte tăţii riguroase a faptelor Şi da doara, Combinatului carbonifer
din muncitorii ceferişti frun operaţie în mai puţin de 5 mi a face faţă sarcinilor mereu tria noastră este în folosul po va nuclee de corespondenţi vo lelor cuprinse în scrisorile tri din Valea Jiului şi altele nu
nute fiind acţionată de un sin sporite pe care economia naţio porului muncitor. luntari activi. Studiind posibili mise ziarului. Colectivele sub răspund cu regularitate semna
taşi. gur om care stă la comandă. nală i le-a pus în faţă. tăţile îmbunătăţirii muncii orga redacţiilor noastre voluntare pri lelor critice apărute în ziar.
S-a mecanizat de asemenea sis Nu mai departe, aici la noi, nizatorice şi de îndrumare a a mesc în această privinţă un
IOAN TDŢA temul de alimentare a locomo Insuşindu-şi tehnica înainta odată cu grîja pentru dezvolta acestor colective de corespon sprijin preţios din partea comi Munca ziarului cu corespon
mecanic de locomotivă tivelor. Pînă după 23 August tă, aplicînd metode avansate ale rea depoului, muncitorii au sim denţi voluntari, studiind în spe tetelor raionale de partid. denţii voluntari e complexă.
1944, la depoul nostru alimen feroviarilor sovietici, numeroşi ţit şi simt din plin grija care cial experienţa presei sovietice, Cele ce-am realizat pînă acum
CONSTANTIN MAGDALIN tarea locomotivelor cu cărbuni mecanici de locomotivă din de se poartă în regimul nostru pen oe-am gîndit că o formă cores Intre organele de partid şi ne obligă să depunem noi e-
inginer se făcea cu o instalaţie rudi poul nostru au obţinut succese tru îmbunătăţirea condiţiilor de punzătoare de organizare a miş colectivele subredacţiilor volun forturi în acest domeniu, folo
mentară — macara cu cupă -- care-i situează Ia loc de cinste viaţă ale celor ce muncesc. In cării corespondenţilor voluntari tare există în general o strîn- sind mai mult sprijinul pe care
care deseori se defecta şi în a- alături de cei mai buni meca anii aceştia 21 din salariaţii din regiune ar fi transformarea să legătură. Sprijinind îndea ni-1 acordă comitetul regional
cest caz alimetntarea se făcea nici de locomotivă din ţara noştri au primit credite ¦‘cară acestor colective în subredacţii. proape activitatea subredacţiilor şi comitetele raionale de partid.
cu lopeţile. Cu astfel de mijloa noastră. însumează aproape o jumătate Aşa au 'luat naştere subredacţii- voluntare, mai ales că aceasta
ce rudimentare, alimentarea unei de milion Iei pentru a-şi cons le noastre voluntare, al căror s-a dovedit folositoare şi mun (Articol apărut in „Scintcia" nr. 41.19)
locomotive dura o oră, o oră şi Mărind durata de funcţionare trui locuinţe individuale, iar din număr se ridică în prezent în cii de partid din raioanele lor,
jumătate. Dar şi, aceasta a rămas a locomotivei, printr-o bună în fondurile alocate de Departamen- toată regiunea la 15.
de domeniul trecutului. In pre grijire şi folosire, brigada loco hd căilor ferate s-au construit D eputaţii in fru n te a a c ţiu n ilo r
motivei 150.1004, avînd ca me •3 alocuri cu peste 6U locuinţe Cum am organizat asemenea
zent, depoul nostru este dotat cu canici pe tov. Marcu Aurel şi muncitoreşti. In afară de aceas subredacţii ? Mai întîi am ales Numeroase construcţii şocial-cuttu- cetăţenilor, 26 de lucrări printre care
Gostian Ladislau, a reuşit să ta, s-a amenajat şi dat în fo din rîndul celor mai activi co rale s-au înălţat în anii puterii popu 4 cămine culturale, 3 şcoli, 4 lucrări
un elevator electric prin folo parcurgă cu locomotiva 135.330 losinţă un dormitor pentru per respondenţi voluntari 5-9 tova lare în satele raionului Mia. S-au ri de electrificare, 3 poduri, s-a radio-
km. peste normă. sonalul de locomotivă, locuinţă răşi, pe care am reuşit să-i cu dicat şcoli, cămine culturale şi dis ficat un sat etc.
sirea căruia timpul de alimen pentru şeful de remiză, s-a ame noaştem mai îndeaproape, sfă pensare, care au schimbat înfăţişa
Luptînd pentru folosirea la najat baia personalului. rea satelor şi au făcut viaţa ţăranilor Demnă de laudă este acţiunea pen
tare durează maximum 10 mi maximum a puterii de remorca- tuind n-ine şi cu organele raiona muncitori mai frumoasă, mai uşoară. tru valorificarea resurselor tocate în
re a locomotivelor, mecanicii de Cu ocazia „Zilei ceferiştilor" le de partid. Membrii redacţiei vederea ridicării unor construcţii din
nute, iar pentru asigurarea a- poului nostru desfăşoară cu însu din acest an, noi ne angajăm să au explicat corespondenţilor, cu Numai în anul 1957 s-au executat autoimpuneri. Ca urmare a muncii du
fleţire întrecerea pentru conduce depunem toate eforturile peiRru în raion cu sprijinul sfaturilor popu se de către deputaţi şi comitetele de
limentării în cazuri de lipsă de rea de trenuri de mare tonaj şi a dezvolta în continuare reali ocazia constituirii, scopul sub- lare şi prin contribuţia voluntară a cetăţeni, cu sprijinul permanent al
pentru efectuarea de parcursuri zările noastre. redacţiilor, le-au arătat cum să- comitetelor executive, în cursul anului
curent electric depoul a fost do şi organizeze munca, ţinind
tat cu un elevator Kaizer cu seama de sarcinile ziarului.
Activitatea subredacţiilor noa-
motor, ca rezervă.
r / V '/ '/ '/ 'A / 'A A A A A / W / '/ A e / ^ W A /1S f X trecut s-au procurat şi confecţionat:
Ca un elev cuminte urmăresc cu LA DRUM din cele mai grele. Pantele cu în 700.000 de cărămizi, peste 300.000 kg.
atenţia încordată explicaţiile pe care var, 330 m.c. lemn de construcţie etc.
mi le dă tovarăşul Petru Morodani D E N O A P T E ,clinaţie mare şi curbele scurte, te
mecanic insiruclor de linie la depou. obligă să fii foarte alent mai ales In Gothatea, la ierminarea căminu
E un insoţilor bun tovarăşul Moro- lui cultural şi-a dat contribuţia a-
dan. Cu patosul unui projesor talen la minuirea frinei automate. îndeo proape întreg satul. In comuna Văr-
tat care cunoaşte tainele materiei pe maga, s-a reuşit ca în curs de un
care o predă, uni repetă pentru a nu cu încărcătură „supratonaj* sebi la coborire, dacă scapi viteza... an să se termine construcţia şcolii
ştiu cita oară: aceasta e regulatorul nenorocirea e aproape: nu te mai de 7 ani, rămînînd ca în primăvara
— apeşi pe el şi locomotiva porneşte poţi opri! acestui an să se facă tencuitul ex
(ce uşor porneşte locomotiva!); a- ...Şi drumul continuă. // las pe to terior.
cesta o schimbătorul direcţiei — după cu „R.C.-ul" adică cu regulatorul de mai mult. Piuă la Bănită — pruna — Dacă sc ijitimplă ceva? — mă varăşul Roşea in tovărăşia numeroase
cum ii fixezi, locomotiva merge îna circulaţie: eu duc tren „supra osii" staţie de oprire, de aici de la Pui, fulgeră un ghid. Plezneşte o ţea- lor cadrane şi manele şi dau friu Adunările populare pentru stabilirea
inte sau înapoi; iaiă robinetul meca şi „supra tonaj" şi vă ajut să depă avem de parcurs un drum destul de liber gindurilor... Mă gindesc, de cile auloimpunerildr pe 1958 au fost bine
nicului — cu el jrinezi trenul, ii in- şiţi planul vostru — voi inii daţi complicat: trebuie să urcăm panta vă, să zicem! ori eu ca şi altul — ca mii şi mi pregătite. Pînă in prezent, în raion
cetincşti viteza, îl opreşti: acesta e „cale liberă" pe distanţă marc aju- de la Baru Marc spre Crivadia, să Privesc faţa mecanicului E aceeaşi, lioane de oameni — am parcurs dru au fost organizate 29 de adunări ce
vitezometrul — el indică viteza şi o :indu-mă să măresc viteza dc mul acesta greu, instalai comod In tăţeneşti la care au participat peste
înregistrează... Şi iot aşa: acesta c circulaţie şi să realizez econo mereu aceeaşi faţă liniştită. Nu, aşa fotoliul din compartimentul de clasa 9.600 de cetăţeni. Numeroşi partici
manometru! de aer, acesta manometru! mii de combustibil. ceva nu se poaie in- l-a sau chiar pe banca nepluşată de panţi şi-au exprimat cu acest prilej,
de abur, acesta manometru! de pre iimpla, Paţa liniştită a me la clasa ll-a... Uneori m-am plimbai hotărîrea de a contribui la înfrumu
siune, aceasta sticla de nivel... Metoda aceasta l-a ajuiat pe canicului ie face să Ic simţi in cit fruntea senină de la o fereastră seţarea satelor lor. Printre aceştia
Roşea să realizeze cele mai mari deplină siguranţă. Ghicindu-mi la alia pentru a admira minimalele amintim pe loanichie Popa şi Teofil
¦k economii de combustibil pe gindurilc, parcă, tov. Roşea se peisaje ale regiunii; alteori ath stal Ciurlea din Boiul de Jos, Nicolae An
depou in aruil trecul şi să folo inloarce şi spune ceva. Din cu la nesfirşite poveşti cu prieteni de drei din Bretea Mureşană, Emanoil
Urmăresc cu privirea pe tovarăşul sească la ma.imuin forţa de tia de foc a maşinii, odată cu călătorie; alteori după o zi de trudă Voica şi Sevastian Pitar din Vărma
tracţiune a locomotivei. dogoarea răzbeşte un zgomot in timpul călătoriei am dormit. Am ga ' etc.
infernal. Pe mecanic ii 'înţeleg ajuns totdeauna bine Ia destinaţie,
* mai mulI după felul cum des
chide gura:
A1IHAI LASCAU ioan Roşea, omul care conduce aceas Se lasă inse vrea. In lumina — Lucrez pe locomotiva asia mi-am ‘îmbrăţişai copiii şi nevasta. De O deosebită atenţie au manifestat
btrungar, Atelierele Simeria tă namilă de metal a cărei greutate creptiscuarâ, in 'încleştarea a- din 19471 Cind am adus-o la puţine ori m-am gindii insă la truda cetăţenii în cadrul adunărilor popu
trece de 140 de tone cînd se aţlu ceasta dintre zi şi noapte, norii Petroşani eu am fost după ea omului din faţa mea care, intre do- lare faţă de propunerea membriloi*
VlORF.I. I10TĂR1Ş, in stare de funcţionare şi a cărei pu de aramă infierbinlală care la Griviţa Roşie. De atunci o godrea cutiei dc foc şi gerul de afară comitetelor de cetăţeni. In majoritatea
revizor de ace, staţia Simeria tere e mai mare decit a unei herghe marchează linia orizontului iţi am in primire,.. Bună maşină ţine. strins maneta de frinare şi pri cazurilor, în fruntea comitetelor de
lii de 2000 de armăsari din cei mai dau impresia că ceru! şi munţii Mă ascultă.,. Dar şi cu o as veşte ager înainte/ Oare prietenul cetăţeni au fost propuşi deputaţi ca
jocoşi. ¦-au aprins lac'allâ, coniopin- cult pe ea! Şi nu m-a făcui' meu, tovarăşul Roşea, in cei aproa re s-au distins în diferite acţiuni, ma-
Iti-se, niciodată de ruşine.,. pe 15 ani de cînd umblă pe locomo nifestînd iniţiativă şi simţ de răspun
Tovarăşul Roşea e calm, liniştit, zhh- tivă — din care mai mult de zece dere — contribuind astfel la întărirea
beşte chiar, zisa cum ar zimbt un Prin fereastra locomotivei mc- Mi-aduc aminle că aceeaşi pe acest colos — cile sute de mit legăturii dintre sfaturile populare şi
drumeţ in momentul cind porneşte cu i anicul admiră o secundă acest dragoste faţă de maşină o sim sau milioane de oambni şi cile mi masele de cetăţeni. Astfel, au fost a-
trenul intr-o călătorie de plăcere tablou de o frumuseţe cum mi ţisem Ia un all mecanic din lioane de tone de mărfuri a dus cu leşi preşedinţi ai comitetelor de ce
Dar tovarăşul Roşcd porneşte intr-o nai natura poate să creeze, tra depoul Petroşani, ceva mai fi- bine la destinaţie ? tăţeni la Vărmaga, deputatul raional
călătorie de... servici. Are in spate un ge adine aer in piept, ne arun năr — Nicolae Tripon — cu Ioan iordate, la Boiul de Jos, depu
tren „supra osii" şi „supra tonaj". că o privire zimbiloarc şi a- care venisem in aceeaşi zi din Pentru că el, de cind este mecanic tatul comunal loanichie Popa şi alţii.
\dic.ă remorchează cu locomotiva sa •toi... Un scurt fluierai, o miş Petroşani piuă la Pui, in hi- le locomotivă n-a avut nici un acci
un număr de vagoane mai mare deci! care a regulatorului, citeva pu dent 1 Şi asta nu intimptălor. Sigu In adunările populare ţinute, s-a
prevede tiorma, cu un tonaj mai mare i i | limpinarea lui Roşea, ranţa circulaţiei pe calea feraiă este votat terminarea unor construcţii în
decit este norma! cum s-ar spune, haituri care-şi trimit ecoul pînă Ifţf „Cit o vezi¦ de mare — cepute în anii trecuţi, ca de exemplu
duce un tren mai Ittng şi mai
greu. Şi lucrul acesfa nu-i uşor, după departe, printre văi: ce: două -A îmi spunea tov, Tripon şcolile din Roşcani şi Dănuteşti, că
mii de armăsari înfietbiniaţi
cum mi s-a spus. Un astfel de tren care se svircolesc in pintecete maşina aceasta e ca Un co asigurată prin atenţia, agerimea şi minele culturale din Tîrnăviţa şi Boiul
kilometric nu-l poţi opri in orice siă- uriaşei maşini, se supun cu şerpuim prin curbele in urcuş de la pil. Dacă ai grijă dc ea, o perfecţiunea celor care lucrează la ca de Sus etc. Cetăţenii din Vărmaga au
ţioară pentru că blochează linia. Dc minţi voinţei omului care pri Mcrişor Drum greu şi drum de speli, o curcii, o ungi la timp şl lea feraiă printre care un rol din cele hotărît radioticarea comunei — acţiu
asemenea, nu-l poţi opri in pante pen veşte înainte liniştit şi zimbitor. noapte. Locomotiva suflă cu putere, ştii cum s-o struneşti, să n-o laşi să mai importante îl au mecanicii de lo ne la care sînt sprijiniţi de P.T.T.R.
tru că-i greu dc umil din loc. De a- In amurg dc seară pornim la drum fără oboseală, aninând snop dc se bălăbănească, da csle ascultă comotive. Deva care s-a angajat să întocmeas
ceca, mecanicul care se angajează Să cu garnitură de supratonaj. Mă aplec schiţei ce par că se amestecă pe toare la dnuH, nil ie înşeală nicioda că devizele şi să întărească staţia de
ducă un astfel de Ireti trebuit să în pe fereastra locomotivei şi privesc tă...". Lor te închin raidurile de faţă, o- radioficare din Certej, de unde se vor
cheie — aşu cum se obişnuieşte Ui înapoi. „Coada" trenului abia sc ză cer cu spuza de slde ce sclipesc in dalu cu întregii¦ respect.
— Traseul acesla — imi rupe iov.
depoul dm Petroşani — un contract reşte in urmă sttbfiindu-se parcă tot noapte. Roşea jirul gindurilor — este unul M .CR1STESCU trage firele.
