Page 55 - 1958-02
P. 55
ăRUMUL SOCIALISMULUI S a ... J3
!—A 'ţ M . - '-CC-ta
în expedierea în 1933 căii ferate
frenurilor marşrufe Grioiţa
Roşie De la Coşlariu la Simeria, linia
e împărţită pe districte: districtul
îmi este foarte greu să aştern pe turi. Oamenii strigau cît puteau: o împarte între echipe. Echipele o în
liirtie gîndurile oare îmi amintesc de „Jos curbele de sacrificiu, jos murdă
zilele din februarie 1933. Eram pe ria 1". In timp ce noi eram adunaţi, treţin din punct de vedere tehnic, o
atunci tînăr. împlinisem abia 19 ani. afară, în faţa secţiei a l-a se strîn- gospodăresc cu alte cuvinte. în lim
După ce în 1928 am intrat cu mari seseră o mulţime de oameni, femei bajul Secţiei L 11 Alba Iulia, li se
greutăţi ca ucenic la Griviţa, am reu cu copii în braţe, vîrstnici care veni spune manevranţi de cale. Pe ploaie,
şit să mă calific in anul 1932 în me seră în ajutorul nostru. Eu mă aflam
seria de tinichigiu. Lucram la secţia deasupra halei în mulţimea de munci pe ger, aceşti oameni, ziua, noaptea,
cînd linia o cere, schimbă traversele,
înlocuiesc eclisele, tirfoaneie, verifică
ll-a vagoane. Printre noi, tinerii, ve tori. Am stat împreună cu toţi mun ecartamentul.
neau comunişti şi ne vorbeau despre citorii la secţia l-a vagoane pînă di In districtul Alba Iulia, lucrează
lăcomia patronilor, despre viaţa grea mineaţa. A doua zi, m-am retras Ia echipa lui Severin Ţiganea, ia Blan- R, C,M,
pe care o duceam. secţia ll-a. Cînd a venit regimentul diana, a lui Iacob Trifan, la Vinţu de
de infanterie, nu ne-am descurajat. Jos a iui Constantin Bălăinar.
Cu timpul, în urma multor întîlniri Am prins şi mai mult curaj cînd mili
cu comuniştii, am început să înţe tarii n-au vrut să tragă în noi. Ace! Operatorul
leg adevărul şi rn-am alăturat luptei militar care n-a vrut să tragă a fost
lor. împuşcat pe loc de un ofiţer. Cu toa i.a R.C.M. Simeria, intr-o cameră
te insistenţele ofiţerilor, ostaşii nu mică cu pereţii căptuşiţi, se află ope
Vreau să scriu acum despre greva s-au supus. Dar au venit jandarmii şi ratorul Vladitnir Chiroşca. Microfonul,
din 16 februarie 1933 Prima demon poliţiştii cu arme şi bastoane de cau difuzorul, graficul, sini cileva din
straţie, aceea din 2 februarie, a înar ciuc. Noi strigam tot timpul : „Jos instrumentele cu ajutorul cărora poa
mat muncitorii din punct de vedere curbele de sacrificiu, vrem să fim te şti precis ce se întimplă cu abso
moral. Atunci s-a discutat despre so consideraţi oameni,, vrem drepturi du lut toate trenurile aflate in raza sec
lidaritate, dîrzenie, spirit de sacrifi pă muncă I". Jandarmii au începui să ţiei pe care o deserveşte. înainte şi
ciu' pentru cîştigarea drepturilor. A Iragă. Ce-a urmat se ştie. după plecarea trenurilor, cînd acestea
urmat apoi ziua de 16 februarie, zi
ce a rămas neştearsă în istoria lupte După greva din februarie, am avut
lor muncitoreşti din Romînia. Lucram mult de îndurat. In 1943, am fost a-
la secţia ll-a vagoane. La un moment restat de către curtea marţială a cor
dat,; ,au început primele bătăi de tam
poane. Era semnalul grevei. Munci pului 7 armată Sibiu, pentru idei co trec şi se opresc în slafiit operatorul
torii cu feţele încruntate de ură faţă muniste şi refuz de serviciu. A trecut Chiroşca este înştiinţat imediat de
de conducerea atelierelor, se îndrep şi asta şi a venit 23 August 1944, către impiegat. Apoi, pe graficul cci-
tau grăbiţi spre secţia l-a. Cu două ziua eliberării De atunci am lucrat rc-l are în faţă notează şi controlea
zile înainte,- fuseseră arestaţi mai mulţi cu mult drag tot la C.F.R. Am lucrat ză dacă mecanicii, impiegaţii şi în
comunişti', conducători de-ai noştri.
Dar mai erau printre noi oameni în mult şi la Simeria. Mi-a fost drag să treg personalul care deserveşte garni
cercaţi şi hotărîţi care ştiu ce vor. muncesc oriunde acum în timpurile a- tura şi linia, respectă timpii de o-
In cuvintele celor care au. vorbit, s-a cestea noi, cînd muncim pentru noi, prire şi plecare a trenurilor, linia de
arătat cum eram de exploataţi şi apoi pentru o viaţă din ce in ce mai bună. garare etc.
Cum In ziua aceea nu se ajla ne-a îndemnat să luptăm pentru drep*I 10AN MULEŞIU Vladitnir Chiroşca îşi dă seama de
in staţie decit un iinăr impiegat şi ZAN G iU L răspunderea pe care o arc şi tui s-a
¦magazinerul, am crezut că este făcui niciodată de ruşine. Din anul
imposibil să aflu cile - ceva in le II caut pe Petru Popa, Ştiu zanul ăsta (arată cu degetul 1951, de cînd conduce firul principal
gătură cu formarea şi expedierea că e cazangiu, că lucrează în- spre hală) 324.710, ne-a cam al statici R.C,M. din Simeria, a ob-
trenurilor marşrute. Dar, n-a fost tr-o grupă de construcţii şi că-şi dat de furcă.
aşa. Cei doi cunoşteau totul. La depăşeşte planul. Mă apropii de ¦'V/'—v/vv. • '
început, au făcu! un scurt istoric un cazan şi strig la un tînăr Vorbeşte la plural. Spirit de
a! felului cum s-a folosit metoda cocoţat sus, cît mă ţin puterile. echipă. Cazangiul Popa vrea cu Se lăsase seara. Linişte. Pe cinci : cursa muncitorească de Irig. VLADIMIR OPRINCA
marşrutizării. tot dinadinsul să-mi arate bă peron, cîţiva călători strînşi în Blaj, trenul mixt de la Coşla- Atelierele Simeria
Popa e scund, vînjos, să tot ieţii cu care lucrează, cum se jurul chioşcului cu ziare, răsfo riju, coletăria, acceleratul de Bu
In anul trecut în luna iunie, aibă la 26-27 de ani. De fapt iau revistele. O locomotivă ma cureşti 302. R.C.-ul întreabă IOAN TIJLIGA
s-au făcui primele încercări După are 30. Mi-o dovedeşte cu bu nituieşte un bulon, cum se nevra, spărgînd cu şuierul sire dacă pot primi suplimentar o inontator, Atelierele Simeria
ce aflaseră din ziare despre aceas letinul. E din Mintia. La atelie- ştemuieşte cazanul. Intrăm în nei sale liniştea înserării. Din marfă. Un mic consult. Discuţii.
tă inelodă, colectivul slafie.1 C.F.R. , rele din Simeria, lucrează din ’50. hală. Zgomotul e acelaşi. Fixea restaurant, la fiecare deschidere Se telefonează : „Daţi-i dru
Că!ani în colaborare cu conducerea ză un cuţit în ciocan ; bavura a uşii, răbufnea pe peron un mul"...
Uzinei „Victoria", a hotărit ca şi Meseria a învăţat-o de la Con de la capătul nitului cade la val de rîsete.
în gara lor să se formeze aseme- stantin Niţă. A făcut şi o şcoa pămînt. Introduce în ciocan altă Şi pentru fiecare din acestea,
run trenuri. A trebuit o perioadă lă de calificare, aproape un an. piesă. Cazanul răsună asurzi In biroul de mişcare, trei oa comenzi către cabine, efectua
de experimentare. Roadele s-au II întreb de muncă, de felul tor. Placa de fier prinsă în ni meni aplecaţi deasupra unor re rea parcursului, punerea pe li
văzul repede. Era şi firesc să fie cum merge lucrul. turi se lipeşte de cazan. Lipitu gistre, scriu, răspund la tele ber, revizia... Dinspre Gîrbova,
conlinuală aceasiă metodă de Irans- ra e perfectă. foane, apasă nervos pe butonul Coşlariu şi Podul Mureş, din
porl^ din moment ce avantajele e- — Apoi cum poate să mear aparatului Morse. clipă în clipă sosesc veşti. Im
rati mari. Scopul a fost şi este ca gă, bine. De curînd, cînd s-a Parcă m-a uitat. Cu ciocanul piegatul notează, dă comenzi ca
ptodusele Uzinei „Victoria" să fie format a doua grupă de cons pneumatic in mină, candidatul — Alo, alo ! De la Podu’ pe binelor, face liber, pregăteşte
‘rahsportaie la centrele din Iară trucţii, rn-au încadrat şi pe mi linia IlI-a, numărul 275 ora 19 plecarea. Se cere atenţie multă,
ni multă rapiditate. După vechiul ne în ea. Lucrăm adică. Dar ca de partid Popa ştemuieşte îna şi 10, tren 3339. cheltuială de nervi; se cere simţ
inte. II furas'e lucrul. de răspundere. O clipă de nea
Alt telefon (sînt 6 de toate) : tenţie, o dispoziţie dată greşit
B u c u r ia z ile lo r n o a s tr e — Alo 1 279 la 19 şi 11, 2112
şi gata : evenimentul. Dar astfel
pe linia a Il-schimbată.
de lucruri nu se întîmplă la Te-
Sînt trei oameni. Alexandru
Crişan, un om masiv, impiegat
<’stcm. mărfarele Intîrziaii, fiind re In gara Simeria s-a deschis o casă gostit de muncă. Vorbeşte cu entu dispozitor, notează în registrul îuş. Mereu la post, zi şi noap
ţinute mult prin gări, şi ajungeau jj .i alegătorului. Sînt aici şi caracte ziasm despre succesele feroviarilor si- unificat de căi libere şi comenzi. te, impiegatul de mişcare, acest
după uri timp îndelungat în oraşele rizările celor ce candidează în circum merieni, despre bucuriile familiei sale, Dumitru Stoichiţă, impiegat de creier al staţiei, veghează la
Ploeşli, Bucureşti, 0. Slalin şi al scripţiile electorale ale oraşului Si despre alegătorii din circumscripţia mişcare de rezervă, ia felina securitatea călătorilor, a mărfu
tele. meria. Ne-a atras atenţia una din sa. Esle pentru a doua oară propus Priviţi aceste două imagini • u- rul aninat într-un cui şi se re rilor. f 10S1F RADUŢ
De la Călan, pornesc în fiecare ele: „Ioan Trilu, născut în anul 1913, candidat în aceeaşi circumscripţie. na reprezintă „casa“ în care a lo pede afară. Soseşte un tren. A- A sosit acceleratul 302. Călă r impiegat de mişcare, staţia Simeria |
profesia de bază muncitor. S-a achitat cuit familia ceferistului ioan Trifu lexandru Dinu, impiegat de re
tună spre centrele din ţară 5 tre cu cinste de toate sarcinile adminis Acum cîteva zile a avut înlîlnire în anii de tristă aducere aminte, gistru informează grupurile torii coboară, urcă ; locomotiva
nuri marşrute. In luna ianuarie trative şi de stat. Candidează pentru cu alegătorii. Ne-a povestit că cetă iar cealaltă, casa nouă, construită Cluj, Simeria şi Blaj de regula e decuplată, personalul trenu
n.c., de pildă, 267 vagoane au circumscripţia electorală orăşenească ţenii din circumscripţia 4-a au pro în anii din urină, în care locuieşte ritatea intrării şi 'plecării trenu lui se schimbă, lăcătuşii de re
transportat peste 5.000 tone de ma nr. 4. In momentul de faţă este şef pus ca în faţa blocurilor muncitoreşti astăzi familia lui Ioan Trifu. rilor ¦: „Nici o întîrziere“. vizie ciocănesc roţile ; impiega
terie primă în centrele industriale de comandă". să se amenajeze un scuar, să se re tul Dinu raportează R.C.-ului :
din ţară. Nu mai vorbim de re zolve problema apei potabile în aceste Sînt trei. Doar trei. Trenuri 302- conform-graficului.
zultatele obţinute în celelalte luni Am pornit în căutarea acestui om. blocuri. Cetăţenii I s-au adresat cu în le, multe. Deda bra Î9vla 20,
ale anului trecut. In felul acesta, L-am găsii la sediul organizaţiei de crede^ ştiind că deputatul lor va fa A. JURCA
Staţia C.F.R. Călan se numără partid, discutîrid cu doi tineri ceferişti ce totul pentru rezolvarea acestor
printre fruntaşe in ce priveşte ex care voiau să-şi facă cereri de intrare probleme. ' OOOOOOOOOOOO00 00 00 00 co 0 0 0 0 0 0 0 0 00 00 0000 co do 00 0000 od 00 00 00 00 00 00 00 00 0 0 0 0 0 0 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 OOC '¦<: 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 o
pedierea trenurilor marşrute. în partid.
Mai foţi ceferiştii îl cunosc bine pe Noapte. Hunedoara doarme motiva mecanicului , utemist gareze pe altă linie: Şi nici da mai. bine să fi lăsat totul baltă ?
Tovarăşul Ioan Trifn esle îndră- tovarăşul Ioan Trifu. Ei ştiu că a tre liniştită. Cerna, molcomă, şi-a Nicolae Radu. , Vagoanele sini că, merge înainte n-are timp să Prostii. Vagoanele sint doar a-
buit să muncească din greu, să treacă trimis parcă toată ceaţa dea decuplate şi locomotiva , por iasă de pe linia in pericol. Deci out obştesc, locomotivele costă
peste nenumărate greutăţi pînă a a- supra combinatului. Nu se văd mult. Şi-apoi, accidentul ar, fi
jbns să se bucure de încrederea lor. flăcările de la ojelârie şi nici neşte pe urmele trenului "ctire o singură soluţie... provocat desigur şi victime 0 -
Este fiu de muncitor. Tatăl său a lu cele de Ia gitul furnalelor, lci- a plecat la furnale., Macazul e O clipă de gtndire şi hoină meneşti. Cu orice preţ, trelţuie
crat la furnalele Hunedoarei 38 de colo doar, cîte un bec electric la cileva suie de metri. Ca să rea e luată. '•vital carambolul.
ani. A cunoscut de mic mizeria, A fost stingher, încearcă să privească intri pe altă linie, .trebuie nea — Mergem in intimpinarea
şomer, a lucrat ca acar, manevrării, părat să treci .pe-acolp. Dar trenului scăpat. Radu măreşte viteza locomo
frînar. A făcut totul pentru a cîştiga in jur cu lumina sa pală, stai, şe. aude parcă un strigăt... Locomotiva porneşte uşor, in tivei şi priveşte in urmă. La
o bucală de pîine pentru el şi fami înecată in ceaţă. In rest, totul e un pas vagoanele scăpate ' îl
lia sa. normal. Zgomotele muncii nă Nicolae Radu îşi încorda rantă,' ihr intunpirtarea garnitu urmăresc cu viteză. In’câ puţin
vălesc din toate părţile, mai auzul. Fochistul Alexandru Cris- rii care coboară cu viteză. Noap şi... 1
Astăzi, fostul şomer este şef de co abitir decit ziua; fea la fel. Da. Se aude un stri- ’ tea-si ceata îngreunează ne-
mandă, Şi-a făcut o casă, care, pe O tampenare
lingă cea în care a cunoscut mizeria, se aud fluie FAPT scurtă, obişnui
pare un palat. Şi-a cumpărat două rele scurte a-
rînduri de mobilă. 8.800 lei a plătit le locomotivelor, tă. Apoi încă li
na şi încă una.
în rate pentru ea. Fostul şomer a huruitul macara a unui tînăr mecanic de locomotivă Radu răsuflă u-
cumpărat pentru fiica sa mobilă de lelor, sforăitul şurat. Greul a
peste 6.000 lei 1
înfundat al cup trecut. începe
Fiica fostului şomer este elevă în 1L-l! să frtneze. Mai
clasa ă 10-a la Şcoala medie din toarelor care to- i.u!!!llllllillll;!lHII!.inii..iiiiiiilllilllilll r iîllil
Simeria si vrea să se facă medic
Tovarăşul Trifu este convins că aces! esc metalul. găt. Cineva fuge in urma lor derea. Radu ascultă insă atent, tare, şi mai tare. Viteza scade
’ucru sb va realiza. Dacă va mergi-
cu învăţătura tot aşa de bine — ne Din triajul căilor ferate uzi- şi strigă. Locomotiva se opreş înaintează prudent şi ascultă, repede. încă o sută de metri şi
spune el — atunci va reuşi. Ţoale . de, o locomotivă a pornit te. @tfiind de alergătură, impie începe să ¦se audă parcă ce irenul s-a oprit.
porţile îi Mrit deschise. spre jurnale trăgind după ea gatul de mişcare de la postul va. Micşorează viteza. Zgomo Radu coboară de pe locomo
La plecare, la rugămintea noastră, patru vagoane mari auiodescăr- numit „Groapa“ abia mai poa tul vagoanelor care vin la oale tivă şi se aşează jos, pe pă~
ne-a mărturisii cea mai mare salis cătoare, încărcate cu cocs. Pan le rosti cîteva. cuvinte:
facjic a sa : creşte. Sint aproape. Poate 10(1, mintul umed. Abia acum ii tre
— Bucuria de a trăi în aceste zile ta e grea. Fochistul are mult — Repede, inapoi! Locomo poate 50 de metri. Radu . opreş mură picioarele. Abia acum Fa
mminoasb, unde munca omului este
preţuită la adevărata ei valoare, bucu de lucru. Aruncă mereu cărbuni tiva şi c'ele patru vagoane care te locomotiva şi uşor, abia sim ¦aprins emoţia.
ria îndeplinirii dorinţelor prin muncă in focarul .jlăniind al locomo au plecat Ia furnale, au scăpat ţit, porneşie înapoi la vale. A- O mină caldă ii cuprinde p'e
cinstită, ială satisfacţia acestei vieţi tivei. Mecanicul e numai ochi înapoi. Defect la-ţrine.- Grăbeş- tetijie încordată. Sudoare şi pe (lupă olt şi-I stringe la piept.
fericite spre rare ne-a condus şi ne şi urechi. A tras regulatorul la te-te, altfel...
conduce partidul. fata mecanicului şi pe cea a fo Mecanicul trenului scăpat, tşi
maximum. Nori de aburi liş- Situaţie cit se poate ,de grea. chistului.- Viteza creşte. Din îmbrăţişează tovarăşul-şi salva.-
j Ceferiştii din staţia Coşlariu au câştigat steagul de frun MIRCEA NEAGU
taş pe ţară în ramura mişcării. Ei s-au angajat ca în cinstea nesc din ambele părţi ale loco Carambolul e ca şi'făcut. Panta clipă'în clipă se aşteaptă tanv torul.
zilei de 16 Februarie, să transporte mai mult, în condiţîtini
mai bune şi mai ieftin. Angajamentul a fost respectat. Zi de motivei vrtnd parcă să îndese mare, aşa că vagoanele scăpa ponarea. Clipele par rieşfirşjte. ...Peste combinat, aceeaşi
Ti, trenurile au plecat la orele prevăzute, s-a redus staţionarea noaptea şi ceaţa. Micul tren te vin cu •viteză1 Fiecărei se A apreciat oare bine distan noapte neagră. Doar ceaţa par
agoanelor de marfă cu şi fără manevră.
în foto: Un grup de ceferişti din staţia Coşlariu. s-a pierdut repede in întuneric. cundă apropie catastrofal îna ţa ? 'N-o să-l arunce de pe şi că s-a mai răsfirat. Undeva,
In triaj, linia a fost ocupată poi ntr poate da. ¦Cisternele 0 - ne ? Are viteza cea mai. potri deasupra furnalelor, cerul se
de altă garnitură. .Nişte cister cupă linia. Să te împingă... Dar vită ? Puzderie de întrebări dau înroşeşte intens.
i M / V - b S V'J •i ne cu păcură, aduse de loco pînă -unde ? N-are tim p -s ă -le tîrcoale ghidului. Nu era oare GH. PAVEL'
