Page 56 - 1958-02
P. 56
Pdg. 4 DRUMUL SOCIM IM ULUI Nr. 986
Ajutorul U. R. S. S. va permite Egiptului Hişearea grevistă
realizarea unor mari proiecte ii
din Germania
CAIRO 15 (Agerpres). Zia tru producţia benzinei cu cifră o ccid en tală
rul „As Saab“ anunţă că Aziz octanică ridicată, cu o capacitate BONN 15 (Agerpres). ADN
Sidki, ministrul Industriei al anuală de 300.000 tone benzină.
Egiptului, a organizat recent Se prevede de asemenea con anunţă : In legătură cu creşte
Pentru interzicerea experienţelor La 18 februarie Consiliul de Securitate cîteva consfătuiri pentru discu struirea Ia Suez a unei instalaţii rea preţurilor şi scumpirea vie
tarea problemelor legate de ma pentru desulfurarea petrolului ţii, în R. F. Germană se desfă
cu arme nucleare va discuta plîngersa Tunisiei rile proiecte industriale ale E- lampant şi a altor produse petro şoară pe o scară tot mai largă
giptului, care vor fi realizate în lifere cu o capacitate de 240.000 mişcarea pentru sporirea sala
TOKIO 15 (Agerpres). Zia hidrogen' pe atolul Eniwetok. NEW YORK 15 (Agerpres). dinţă a Consiliului de Securii.; cadrul acordului cu privire la tone anual ; construirea unei ra riilor. Ea a cuprins în măsura
rul „Akahata11 cheamă într-un Dacă, subliniază ziarul, Statele Secretariatul Organizaţiei Na te pentru discutarea plîngerii finării de petrol cu o capacitate cea mai mare întreprinderile in
articol de fond poporul japonez Unite vor căuta cu orice pieţ sa ţiunilor Unite a anunţat oficial Tunisiei în legătură cu actul a- colaborarea economică şi tehni de un milion tone pe an şi a dustriei textile şi de confecţii.
să se pregătească activ tn ve efectueze această experienţă ele că la 18 februarie, ora 3 (ora gresiv al Franţei săvîrşit împo că cu Uniunea Sovietică. unei instalaţii pentru desalina- Sînt în grevă de patru săptă
derea marilor mitinguri care so vor lovi de o împotrivire New York) va avea loc o şe triva Tunisiei la 8 februarie a.c. rea ţiţeiului, cu o capacitate to mîn i 8000 de tcxtilişti! din Saxo-
vor avea loc la 1 martie — ziua mult mai mare decit acum patru Printre aceste proiecte, pe tală de un milion tone pe an. nia inferioară şi Bremen. Gre
primul plan se află proiectul viştii cer sporirea salariilor cu
construirii la Suez a unei fa A fost elaborat un vast pro 12-15 la sută.
brici de lubrifianţi cu o capaci iect care prevede producţia de
tate totală de producţie de 80.000 In cursul săptămînii' trecute
tone pe an. Se proiectează con diferite utilaje pentru industria au declarat grevă 7.000 de
struirea unei întreprinderi pen petroliferă. muncitori de la întreprinderile
Pentagonul recunoaşte pericolul Un preţios dar al Crucii roşii
de acţiune comună a ţărilor a- ani. pe care îl reprezintă zborul şi Semilunii roşii din U.R.S.S. textile din landul Hessen.
fro-asiatice. Ziarul „ÂKahata" Ziarul cere guvernului Kişi acordat poporului tai fandez De multă vreme se strădu
scrie în continuare că poporul avioanelor cu încărcătură nucleară
japonez nu va uita niciodată să facă demersuri pe lîngă Sta iesc să obţină sporirea salariilor
ziua de 1 martie 1954, deoare tele Unite pentru încetarea ex WASHINGTON 15 (Agerpres. vocată prin prăbuşirea' unor BANGKOK 15 (Agerpres). Crucii roşii sovietice, care con 100.000 de muncitori şi func
ce în acea zi cîţiva pescari ja perienţelor cu bombele cu hidro O declaraţie comună dată publi bombardiere sau ciocnirea unor TASS anunţă : Recent societatea stituie o manifestare a bună ţionari din industria textilă ă
ponezi au .oazlut victimă explo gen .şi insistă ca marile puteri cităţii la 14 februarie la Wa trenuri transportînd arme nu de Cruce roşie şi Semilună ro voinţei pline de umanitate a Westfaliei, 35.000 de te.xtilişti
ziei experimentale a bombei cu sa încheie neîntîrziat un acord shington de către Pentagon (Mi cleare. In declaraţie se menţio şie a Uniunii Sovietice a oferit poporului sovietic faţă de po din Badenul de sud şi 276.000
hidrogen americane de lingă in Pentru interzicerea experienţelor nisterul de război — N.R.) şi co nează că în cazul unor astfel de în dar societăţii de Cruce roşie porul Tailandei. Prinţul Cium de muncitori din industria de
nucleare şi un acord pentru in misia pentru energia atomică a accidente „publicul trebuie să din Tailanda o instalaţie tera pon a subliniat de asemenea că construcţii.
S.U.A. repune în discuţie zbo
evite pe cit posibil regiunea pînă
sula Bikini. Ziarul subliniază că terzicerea folosirii armelor ato rul faimoaselor avioane care cind se va anunţa că aceasta a peutică cu cabinet radioactiv darul Crucii roşii sovietice va Mişcarea pentru sporirea sa
imperialiştii din Statele Unite mice, care ulterior să se trans poartă pe bordul lor bombe fost curăţată şi că locuitorii se pentru tratarea bolilor canceroa contribui la dezvoltarea şi con lariilor a cuprins şi sectoare
intenţionează să experimenteze forme într-o convenţie pentru termonucleare. De această data pot înapoia în regiunea menţio- se. După cum relatează ziarul solidarea continuă a relaţiilor deosebit de importante ale eco
în aprilie a.c. o nouă bombă cu interzicerea armelor nucleare. însă, readucerea problemei zbo nată“. „Siamrat“, vicepreşedintele so sovieto-tailandeze. nomiei R. F. Germane, ca in
rurilor avioanelor cu încărcătu cietăţii de Cruce roşie din Tai dustria chimică şi a oţelului.
D e cla ra ta c o m jn i indiano-afgană ră nucleară în atenţia opiniei Declaraţia infirmă astfel ma landa, prinţul Ciumpon, a de Instalaţia terapeutică cu co
publice dezminte în modul cel nevrele propagandistice ale pre clarat că societatea primeşte cu balt radioactiv va fi instalată Sindicatul lucrătorilor din in
mai făţiş toată propaganda ofi sei americane, reafirmînd tot recunoştinţă preţiosul dar al la spitalul Ciulalengkorn, cel stituţiile comunale, de transport
cială americană care neagă că odată adevărata stare de lucruri mai mare din Bangkok. şi telecomunicaţii din R. F. Ger
aceste zboruri, sau eventualul existentă în legătură cu zboru
DELHJ 15 (Agerpres). — La Ei şi-au exprimat regretul in le accident al vreunui avion, ar rile avioanelor cu încărcătură Profesie îm pofriva amesfecufui ameri can mană, a început tratative în pro
Delhi a fost dată publicităţii gătură cu situaţia actuală din primejdui viaţa cetăţenilor paş nucleară pe bord şi pericolul pe în tre b urile interne ale Indoneziei
declaraţia comună a regelui Algeria, care a adus suferinţe nici din ţările deasupra cărora care aceste zboruri îl reprezintă blema sporirii salariilor cu con
Afganistanului, Muhammed Za- utiui număr de milioane de oa ,,patrulează". pentru populaţia Europei ocri- DJAKARTA 15 (Agerpres). Ziarul „Suluh Indonesia" ca ducătorii acestor instituţii. A-
hir Şah, şi a primului ministru meni, situaţie care continuă să TASS anunţă : Consiliul naţio racterizează declaraţia aii Dul
al Indiei, Nehru, care au discu Declaraţia dată publicităţii a- dentale deasupra căreia avioa nal al Uniunii sindicale SOBS! les ca un sprijin moral acordat ceştia din urmă au fost nevoiţi
tal: in timpul vizitei regelui Af constituie o primejdie pentru nunţă astfel formarea unor echi a trimis ambasadei americane celor care tind să submineze u-
ganistanului la Delhi situaţia pe speciale menite să apere nele americane îşi continuă încă de la Djakarta o scrisoare in nitatea poporului indonezian. O- să accepte tratativele după o
libertatea lumii. populaţia civilă împotriva pulbe care protestează vehement îm rice act de amestec din afară,
rii atomice care ar putea fi pro în mod nestînjenit „raidurile serie de mari greve preventive
ale munci lorilor şi funcţionari
morţii11, cum au fost denumite
de presa occidentală.
internaţională actuală, precum potriva recentei declaraţii a se scrie ziarul, il considerăm ca lor care au avut loc în ianuarie
şi problemele care prezintă in cretarului de stat Dulles care un act neamical care va pro
teres pentru cele două ţări. este apreciată ca un îndemn la
coreean se fa haşura întotdeauna ds întregul înlăturarea actualului guvern voca în indonezia o reacţie co a.c. în multe oraşe din Germa
După cum se arată, printre din Indonezia. Această decla
altele in declaraţia comună, re raţie a lui Dulles este conside respunzătoare. nia occidentală.
gele Afganistanului şi primul rată ca un „amestec grosolan
ministru al Indiei împărtăşesc sprijin al guvernului şi poporului chinez în treburile interne ale ţării11 şi ••• V
punctul de vedere că trebuie să ea arată clar că ţelurile mişcării
fie găsite căi spre slăbirea În — Cuvîntările rostite de Kim Ir Sen şi Ciu En-lai la mitingul de la Phenian — separatiste coincid cu cele ale u *
cordării internaţionale actuale. imper ia1ist i1or sIră in i.
Ei sini convinşi că trebuie re nou scandal în lumea !
zolvat neapărat impasul în tra Poporul indonezian
tativele asupra dezarmării. Ei PHENIAN 15 (Agerpres).— şi va grăbi şi mai mult unifi s-a şi declarat gata să ducă sprijină guvernul esei capitaliste
consideră că o intîlnire la nivel In seara zilei de 14 februarie carea paşnică a patriei. tratative cu guvernul coreean
înalt trebuie să aibă loc cit a avut loc la Phenian un mi in problema retragerii volunta DJAKARTA 15 (Agerpres). NEW YORK 15 (Agerpres). dezminţit formal" că i-ar fi a- ş
mai curînd. La această intîlnire ting al reprezentanţilor opiniei In cuvîntarea de răspuns Ciu rilor chinezi. Totodată, a sub TASS anunţă : Partidul Comu
publice din capitala R.P.D. Co En-lai, premierul Consiliului de liniat Ciu En-lai, cerem cu lio- nist şi Partidul Naţional din Un nou scandal a izbucnit in cordat lui Alsop un interoiu. *
trebuie să participe marile pu reene in cinstea delegaţiei gu stat al R.P.. Chineze, şeful de tărire ca S.U.A. şi celelalte sta Indonezia, partidul musulman
teri ale lumii şi in special vernamentale chineze. legaţiei guvernamentale chine te interesate, care dispun de u- „Nahdaiul lTama“ şi alte mici lumea presei americane. Cel Ministrul de Externe al Fran- \
S.U.A. şi U.R.S.S. ze, a subliniat că declaraţia gu nităţi în cadrul trupelor O.N..U., partide musulmane sprijină cu
La miting a rostit o cuvin- vernului R.P.D. Coreene din 5 să răspundă la fel propunerii tărie măsurile guvernului şi vizat este din nou eclitorialis- lei a declarat că s-a limitat ?
Regele şi primul ministru, tare Kim Ir Sen, preşedintele februarie, în care sini formula guvernului R.P.D. Coreene şi armatei indoneziene luate împo
Cabinetului de Miniştri al te propuneri cu privire la re in scopul rezolvării paşnice a triva mişcării separatiste din tul marelui cotidian „New York la „o convorbire' cu ziaristul *
se spune in continuare in decla R.P.D. Coreene, care a vorbit tragerea trupelor străine din problemei coreene şi creării de Indonezia dirijate din afară.
raţie, au confirmat punctul de printre altele de eforturile Par Coreea şi înfăptuirea unificării condiţii favorabile pentru slă Herald Tribune“ — Joseph Al- american asupra diferitelor ;
tidului Muncii din Coreea şi paşnice a Coreei, nu reflectă birea încordării în Extremul O- Organizaţia de tineret a par
vedere cunoscut în politica gu guvernului R.P.D. Coreene în numai aspiraţiile naţionale şi rient să-şi retragă trupele din tidului musulman „Maşurni" a sop. Aflindu-se la Paris in ur- subiecte privind raporturile in- *
vernelor lor faţă de colonialism. dreptate spre menţinerea păcii dorinţele poporului coreean, ci Coreea de sud. declarat de asemenea că spriji
in Coreea şi unificarea paşnică şi deschid o cale nouă, spre nă pe deplin actualul guvern mă cu cileva zile, el a fost pri- ire Est şi Vest. „l-am spus .
a nordului şi sudului ţării. Spri Poporul coreean, a spus in indonezian.
dăbirea încordării în Extremul incheiere Ciu En-lai, se va mit de ministrul de Externe al doar două sau trei cuvinte, a *
jinirea de către guvernul Chi Orient. bucura întotdeauna de întregul
sprijin al guvernului chinez şi Franţei, Christian Pineau, la declarat Fineau, in legătură ?
riei a declaraţiei R.P.D. Co Guvc-rnul chinez, a spus Ciu poporului chinez în opera de
Construire a socialismului şi u- reşedinţa oficială a acestuia cu problema tunisiană. Acesta ţ
reene, a spus Kim Ir Sen, este EnTai, sprijină pe deplin pro nificarea paşnică a patriei.
din Quai. d ’Orsay. In urma n-a fost un i n t e r v i u I n in- *
o contribuţie importantă la cau punerile guvernului coreean. De
acestei convorbiri, Alsop a pu- cheierea declaraţiei sale Pi- î
za menţinerii păcii în Coreea aceea guvernul R. P. Chineze
hlicat in paginile ziarului său neau l-a acuzat pe Alsop că $
un interviu care i-a fost acor- „a confravenit regulilor profe- ?
dat de ministrul de Externe al siunii şi a denaturat complect t
Franţei axa! in special asupra tot ceea ce i-am spus in ca- ^
evenimentelor survenite recent cirul convorbirii noastre". ţ
in Tunisia. In cadrul acestui Alsop, a făcut la riadul său, ¦
interviu ministru! de Externe la Londra, o altă declaraţie, I
al Franţei a susţinut — potri- cu prilejul căreia a dezminţit \
x/x'V' uit lui Alsop — o altă teză de- veridicitatea declaraţiei minis- ţ
treaga lume. E timpul ca şi Sta cit cea pusă in circulaţie ofi- trului de Externe al Franţei. ¦
tele Unite să înţeleagă cerinţa
teritoriul R. P. D. Coreene. A- imperioasă a popoarelor lumii, rial de către guvern. Trebuie El a spus că Pineau l-a primii j,
ceeaşi aprobare sinceră au gă să ia măsuri corespunzătoare
C R O N IC A sit noile propuneri şi în cele remarcat că întrevederea Pi- pentru „un interviu oficial ca- Ş
lalte ţări de democraţie popu pentru asigurarea păcii în Extre
evenimentelor lară, cit şi în inima tuturor oa ir.au— Alsop avusese loc ina- re fusese stabilit încă cu ci- f
menilor iubitori de pace din în- mul Orient.
OO iniea publicării in presă a de- teva zile in urmă". Alsop a a- *
claraţiilor premierului francez rătat in continuare că Pineau ?
Gai!lard in parlament. i-a declarat din proprie iniţia- ;
Noi uneltiri u m p e rniaaliste îinpotriv a A doua zi după şedinţa Con- tivă tot ceea ce a publicat in *
Îndoi! uziei
Dintre evenimentele interna ze împotriva localităţii tunisiene şi ţelurile nobile ale guvernului siliului de Miniştri, Pineau a legătură cu problema tuni- |
ţionale care s-au impus cu au Sakiet Sidi-Yussef. Deoarece a- R. P. D. Coreene.
toritate atenţiei opiniei publice făcut o declaraţie in care „a slană. î
cest din urmă eveniment a fă Profund interesat de soarta în
mondiale în ultima vreme amin cut obiectul unui comentariu a- tregului popor coreean, guver o-f.
tim în primul rînd cele care pri părut în ziarul nostru de ieri, nul R. P. D. Coreene, intr-o de
claraţie publicată la 5 februarie După cum se ştie, de ma creat un guvern constituţional NI A G /%Z 1N
vesc propunerile guvernului în agenda noastră săptămînală 1958, arată că problema unifi multe luni poporul i. .loiuzian care să oglindească adevăratele
R. P. D. Coreene pentru unifi de astăzi ne vom referi în pri cării trebuie rezolvată de poporul iuce o eroică şi consecventă cerinţe ale poporului indonezian 17 şi 18 FEBRUARIE 1958
carea paşnică a ţării, evoluţia mul rînd la noua iniţiativă a coreean însuşi, iar în acest sens uptă pentru deplina independen (adică acelea exprimate de cer
situaţiei din Indonezia cît şi ac guvernului R. P. D. Coreene pri au o deosebită însemnătate pro ţă a ţării, împotriva imeprialis- SPECTACOLE CINEMATOGRAFICE
ţiunea barbară a aviaţiei france punerile făcute. Retragerea si mului olandez care mai deţine curile separatiste din Sumatra
vind unificarea paşnică a tării. multană a tuturor trupelor strai incâ poziţii importante pe teri centrală, care complotează îm
ne din Coreea de Sud şi cea de toriul Indoneziei. Această luptă potriva guvernului central). Ca
Propuneri realiste, bază de tratative Nord, ţinerea de alegeri libere la un semna! nevăzut, două nave DEVA: Erupţia ; PETROŞANI : ci- Erncst Thcllmann; Il.IA : Podhale în
a căpătat un caracter accentuai militare olandeze — vedetele noma „7 Noiembrie" : S-a întîmpiat la flăcări; ORAŞTIE : Cclcaş; SIMERIA:
Se împlinesc anul acesta pa clica lisînmanistă, cu ajutorul în întreaga ţară, organizarea de mai ales după ce Organizaţia „Piet Hein" şi „Drente” au în iirigi ad ; Ulisse ; cinema: „Alexandru Dispărut fără urmă; HAŢEG : © cari
tru ani de cînd glasul armelor neprecupeţit şi indispensabil al tratative pentru discutarea Naţiunilor Unite, în sesiunea sa ceput să navigheze în apropierea sama Două victorii! ALBA IULIA: eră ratată; BARIJ MARE: Cazul pilo
a amuţit în Coreea. Lumea ve Statelor Unite, a tîrît tot mai ordinară din anul trecut, n-a tului Marcsz; ZLATNA: Pui de ti
dea în armistiţiu! din Coreea în mult ţara pe drumul periculos schimburilor economice şi cul luat măsuri pentru ca Olanda apelor teritoriale ale Indoneziei, Halva; BRAD; Prologul ; SEBEŞ: gru ; TEIUŞ; Pc baricadă.
cheiat în anul 1953 un nou al războiului. turale între Coreea de Sud şi să cedeze Indoneziei Irianul de în acelaşi timp, (stranie coinci
triumf al spiritului tratativelor, vest — teritoriu indonezian, în denţă) un grup de ofiţeri supe SELECflUNI DIN PRO GRAMUL DE RADIO
un triumf al păcii împotriva E un lucru cunoscut deja că cea de Nord, reducerea la maxi prezent colonie olandeză. Lupta riori din Sumatra centrală s-au
războiului. Existau atunci toate teritoriul Coreei de Nord a de mum a forţelor armate din cele poporului indonezian a îmbrăcat opus făţiş guvernului central, a- Luni programul 1: 6,45 Bună dimi rioşilor; S,00 Materiale din presă; 9,00
nţotivele ca oamenii iubitori de venit o bază militară americană forme paşnice : au fost naţiona tentînd chiar la viaţa şefului neaţa, copii; 7,40 Muzică populară ro- Muzică din operete; 10,00 Muzică u-
pace din întreaga lume să nu în Extremul Orient, dotată cu două ţări — iată măsuri con lizate cele mai multe întreprin guvernului. mincască; 9,30 Colegi de şcoală; 10,00 şoară; 11,45 Radio Prichindel; 12,30
fie îngrijoraţi de soarta păcii în cele mai perfecţionate arme, in crete menite să ducă Ia înlătu deri şi instituţii olandeze de pe Selecjiuni din opera „Ruslan şi Lud- Melodii populare romîneşti; 14,45 Con
această parte a globului. Aşa clusiv arme atomice şi rachete. Apreciind pericolul pc care-! mila”) 14,00 Muzică de estradă; 15,30 cert de muzică populară romînească;
cum prevede şi acordul de ar Li Sin Man, acest individ care rarea focarului de război din teritoriul ţării, guvernul a emis reprezintă aceste acţiuni, guver Tribuna Radio; 15,45 Muzică uşoa 18,25 Muzică uşoară; 19,55 Noapte
mistiţiu, la scurt timp după în nu reprezintă nimic şi pe ni Extremul Orient, iată propuneri un ordin cu privire la extinde ră; 16,45 Muzică distractivă! 18,20’ Prin bună, copii; 20,30 Muzică uşoară de
cheierea acestuia, urma să în meni, nu pierde nici un prilej rea suveranităţii Indoneziei asu nul indonezian a luat imediat ălile de concert ale Capitalei; 19,55 Florentin. Delmar şi Harry Reininger;
ceapă tratative între reprezen pentru a se „remarca" prin ata care dovedesc cu prisosinţă gri pra tuturo apelor dintre insu măsuri drast’ce împotriva com Noapte bună, copii; 20,15 Aăuzică uşoa- 21,30 Părinţi şi copii; 21,45 Gîntă Flo
tanţii celor două părţi pentru curi grosolane şi ameninţări la lele arhipelagului indonezian şi plotiştilor. Ei au fost destituiţi i.î romînească; 20,45 Radioreportaj; rentina V-lad; 22,30 Concert de estra
organizarea de alegeri libere adresa R. P. D. Coreene, creînd ja pentru soarta întregului po clin armată, s-a emis ordinul de 21,00 Din comoara folclorului nostru; dă. Programul 11: 14,40 Muzică uşoa
pentru unificarea ţării. Dar una în felul acesta o atmosferă răz por coreean, pentru soarta păcii cu privire la stabilirea Ia 12 arestare a lor şi urmează să fie 21,30 Muzică din operete romîneşti; ră; 16,30 Vorbeşte Moscova; 17,30 Le
prevede acordul şi alta s-a în- boinică, nesănătoasă. generale. mile a zonei de ape teritoriale daţi în judecată. Strîns unit în 30,09 Concert de noapite. Programul II: gendele Olimpului; 18,25 Program de
timplat în realitate. La patru ani în jurul Indoneziei — conside jurul guvernului central, poporul 11,03 Melodii populare; 15,30 Gîntece melodii populare; 18,55 Sfatul medi
după încetarea focului pustiitor, In zilele noastre, cînd pacea Noile propuneri de înţelegere rîndu-le măsuri necesare pentru indonezian condamnă în modul ,i jocuri popula- ; romîneşti; 16,20 Sfa- cului: „Pierderea cunoştinţei în bolile
o parte a Coreei s-a transformat apărarea şi asigurarea inde cel mai energic amestecul ame ti; i gospodăreşti; 17,30 Vorbeşte Mos de inimă”; 20,45 Radioreportaj; 21,15
din nou într-un focar primej c atîf de preţioasă şi cînd fie ale R. P. D. Coreene au găsit pendenţei ţării. rican în treburile interne ale In cova; .18,05 Concert de estradă; 18,55 Gîntece de dragoste; 21,45 Muzică de
doneziei. Sfatul medicului: „Primul ajutor în caz
dios al războiului iar conducă care om cinstit din întreaga un larg ecou şi o vie aprobare Toate aceste măsuri legitime de accident-’} 19,00 Teatru la micro- estradă.
ale guvernului legitim al Indo Opinia publică mondială iubi •n: „MichelAngcio’- scenariu radiofo
torii săi ameninţă cu folosirea lume se străduieşte să contri atît în celle două părţi ale Co neziei n-au fost însă pe placul toare de pace este de partea BULETINE DE ŞTIRI : 5,00; 6,00;
reei cît şi în întreaga lume. Gu cercurilor colonialiste occidenta cauzei drepte a poporului indo nic de Alexandru Kiriţescu; 22,15 Cîn- 7,00; 11,00; 13,00; 15,00; 17,00; 19,00;
forţei. In ciuda opoziţiei cres- buie în felul său şi cît mai mult vernu! R. P. Chineze a primit le. Domnul Dulles, renumitul şi nezian, şi condamnă noile acţi iece lirice; 22,45 Melodii populare ro-’ 20,00; 22,00; 23,52 (programul I),
înfocatul adept al „războiului re uni ale colonialiştilor olandezi m' ieşti. 14,00; 16,00; 18,00; 21,00; 23,00; (pro
cînde a maselor largi populare, la apărarea ei, recentele pro cu satisfacţie aceste propuneri ce", a găsit că e necesar să de şi americani care prejudiciază
clare într-o conferinţă de presă pacea în regiunea Asiei de sud- Marti prom-mul i : 6,45 Clubul cu gramul II).
în ciuda protestelor repetate, puneri privind unificarea paşni şi s-a declarat gata să înceapă că în Indonezia trebuie să fie est şi în întrona i i"me.
că a Coreei, vin să dovedească tratativele privind retragerea vo- CO' I. AUCOVE!1
odată mai mult dorinţa sinceră hmtarilor populari chinezi de p:
Redacţia şi administraţia ziarului slr. 0 .Martie nr. 9, lelelm i: 188— 189. Taxa plătilă in numeral conform aprobării Direcţiunii Ueneiule P .l.l.R . nr. Z30.3Z0 dm b nmembne 1949.—. lip a iu i; iiincpi mânea Poligrafică „1 M al“ — DEVA.
