Page 57 - 1958-02
P. 57
p W ib t a r j om TOATB TĂRŢEP, A 25-a aniversare a eroiceio
-— — S&t&Sâ&s!gSL%gZL5«5SSS«SS
lupte muncitoreşti din februarie
5@ §!© sţ5& e<!e$igiS© ® s^giSSL*R SLL*s*aL!L^^^.s*sLt«^^
„ 1933 şi „ Z ile i c e f e r i ş t i l o r 44
ssj^ţeisfefiîisss^ssssstg^g^«sîîeţssfi^s^is^sîgssss^a^îsţL^L^L^L5sîfiss^^ss^•
Adunarea festivă din Capitală
Anul X Nr. 987 Marţi 18 februarie 1958 4 pagini 20 bani Simbăiă seara a curat loc In sala che, Constantin Uonşep, Iavpb Qgfo- muncitori ceferişti şi petrolişti din di
Teatrului C.F.R. (Huleşti din Capi veanu, preşedintele Comitetului Cen ferite ceihtre industriale ale ţării, zia
aysgq n p Bj BBggpiaaaGaaKBHB gs pjmri tală adunarea jffsiivă consacrată tral al Sindicatului munoMbrilor din rişti rotnini şl străini.
celei de-a 25-a aniversări a eroicelor transporturi şi telecomunicaţii, Visilc
C andidaţi ai F.D.P. ;Candidaţi aiF.0.P lupte ale mujiciiortlor ceferişti şt pe Popescu, prirn-secretar al Comitetului Au luat parte membri ai corpului
o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o e o o o o o o o . o o o o o o o o o o o o o o o c o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o <x >oooooock trolişti din februarie 1933, şi „Zilei ds partid al raionului Grivifa Roşie, diplomatic.
ceferiştilor", şi alţii.
în mijlocul alegătorilor Adunarea a fost deschisă de tov.
In prezidiul adunării au luat loc La adunare au Iw t parte tovarăşii Florian Dănălache, prim-secretar a!
Ia s/flt cm alegătorii tovarăşii: Qheorghe Gheorghiu-Dej, Ion Qheorghe Maurer, Vtadimlr Qjyeor- Comitetului orăşenesc Bucureşti al
Chivu Stoica, Emil Bodnăraş, Petre ghiu, Janos Fazekas, .Alexandru Btrlă- P.M.R.
Borilă, Nicolae Ceauşescu, general dewiu, Atanase Joja, membri ai C.C,
colonel Alexandru Drăghici, Alexandru al P.M.R., membri ai guvernului, ai Despre cea de-a 25-a aniversare a
prezidiului Consiliului Central al Sin eroicelor lupte ale muncitorilor cefe
Moghioroş, Constantin Pîrvulescu, Du dicatelor, precum şi alţi conducători rişti şi petrolişti din februarie 1933 a
ai organizaţiilor sindicale şl ai altor
mitru Coliu, Leonte Răutu, general organizaţii ale oamenilor muncii, par vorbit tovarăşul Chivu Stoica,
ticipanţi la luptele din februariey 1933,
colonel Leonlin Săliijan, Ştefan Voi- bru al Biroului Politic al C.C. al
iec, Qheorghe Stoica, Florian Dănăia- P.M.R , preşedintele Consiliului de Mi
niştri al R. P. Romîne,
Tov. David Lazăr, secretar tă circumscripţie electorală, s-a nea lungimii comunei, care prin CuDÎntarea, tovarăşului Chivu Stoica
al Comitetului regional P.M.R., dezvoltat mult cooperativa meş inundaţii aduce mari pagube
candidat în circumscripţia elec teşugărească „Moţul“ prin crea recoltelor. Alegătorii s-au anga T O V A R Ă Ş I, acţiune împotriva fascismului, stîr- ţire a contradicţiilor de clasă.
torală regională nr. 17, s-a în- rea de noi secţii, iar în comu jat ca pentru înfăptuirea cît mai nind un puternic ecou în întreaga Pătrunderea capitalului străin in
tîlnit zilele trecute ou alegăto na Ribiţa s-au reparat drumu grabnică a acestor lucrări să IOAN JIU Clasa muncitoare, oamenii muncii lume.
rii din comuna Ribiţa, raionul rile, s-a înfiinţat o cooperativă contribuie cu toţii atît prin director general de Ia oraşe şi sate sărbătoresc in a- principalele ramuri ale economiei
Brad. Participanţii la întâlnire etc. mijloace materiale şi băneşti, al U . M .-Cugir, ceste zile împlinirea unui sfert de Glorie veşnică eroilor care şi-au noastre naţionale a (ost înlesnită an
au ascultat cu un viu interes cît şi prin prestarea de muncă candidat în circumscripţia veac de la eroicele lupte revoluţio vărsat singele în marile lupte revo de an dc politica trădătoare a gu
expunerea făcută de către tov. Au luat cuvîntul apoi nume voluntară. electorală regională nr. 40 nare din februarie 1933, care au luţionare duse, sub coilducerea Par vernelor burghezo-moşiereşti, a par
David Lazăr privind realizările roşi alegători. Ei au făcut o se constituit cea mai puternică ridica tidului Comunist Romîn. pentru in tidelor „istorice", care an sacrificat
regimului democrat-popular în rie de propuneri menite să du In încheierea adunării alegă re Ia luptă a proletariatului romm teresele vitale ale clasei muncitoare, interesele naţionale ale ţării. Aceas
această circumscripţie. Vorbito că la buna gospodărire a co înainte de al doilea război mondial, ale întregului popor, pedtru o viaţă tă politică şi-a găsit cea mai vă
rul a relevat printre altele, şi munei. Printre acestea se nu torii din comuna Ribiţa şi-au o pagină glorioasă in istcf.a înecă mai bună a celor ce mudces»;, pentru dită expresie în acceptarea de că
faptul că în comuna Baia de mără electrificarea satelor Ri rii muncitoreşti din j’.ia noastră şl a independenţă naţională, pe'itru demo tre guvernul naţional-ţărănist iu
Criş care aparţine tot de aceas biţa şi Grişam, precum şi îndi manifestat hotărîrea unanimă poporului romîn. craţie şi socialism. 1932, a aşa numitului „plan de la
guirea Ori'şului Alb, pe porţiu Geneva", prin care Rom înia, ajun
de a vota la 2 martie pentru Rcferindu-se la împrej.'Vările în să într-o situaţie economică şi fi
care s-au desfăşurat luptele din fe nanciară catastrofală, ca urmare a
candidaţii F.D.P. bruarie 1933, tovarăşul Clwvu Stoica politicii de jaf a claselor exploata
a arătat că ele au avut loc spre sfir- toare, era pusă sub controlul direct
§~au întîlnit cu candidatul însemnătatea istorică a marilor şihil marii crize economice care a al băncilor şi monopolurilor creditoa
izbucnit în 1929 zguduind întregul re din Occident.
lupte ale ceferiştilor şi petroliştilor sistem capitalist, in timp ce U n iu
nea Sovietică dobîndea mari succe Efectele politicii de jefuire dusă
Duminică după-amiază, în lo didat în această circumscripţie zonelor verzi ele., au luat cu- din februarie 1933, organizate şi con se în dezvoltarea economiei naţio de parlidele burghezo-îtioşiereşti erau
calul şcolii elementare romîne electorală. vîntul alegătorii Nicolae Morar, nale şi ridicarea nivelului de Irai simţite în primul rînd de clasa mun
din Colonia Ceangăi alegătorii A. Gutnivaţ şi alţii. Ei au fă duse de Partidul Comunist Romîn, al poporului, ceea ce făcea şi mai citoare. Indicele general al salariilor
circumscripţiei electorale orăşe După ce tov. Ioan Roşea a cut propuneri privind regle evidentă imensa superioritate a so scăzuse în 1933 la 00% faţă de cel
neşti nr. 41 s-au întîlnit cu tov. relevat realizările regimului de mentarea circulaţiei vehiculelor constă in aceea că ele au marcat cialismului. din anul 1929 ; impozitele creşteau:
loan Roşea, secretar al Sfatului mocrat-popular în oraşul Deva, pe străzile oraşului, repararea lefurile de mizerie erau şi mai mult
popular orăşenesc Deva, can printre care extinderea reţelei străzii „împăratul Txaian11 şi o cotitură adincă in desfăşurarea Burghezia internaţională, marile micşorate în urma reţinerilor şi amen
electrice, asfaltarea de noi altele. puteri imperialiste se străduiau să zilor a b u zive ; ziua de lucru era de
străzi, mărirea parcurilor şi a luptelor revoluţionare din ţara noas găsească o ieşire din criză aruneînd 10— 14 o re ; zilnic se anunţa închide
intreaga povară a acesteia pc spina rea de noi întreprinderi. Numărul şo
tră, o manifestare a voinţei dîrze rea clasei muncitoare, a oamenilor merilor crescuse de 5 ori. Criza lovea
muncii şi a popoarelor înrobite de în acelaşi timp şi alte pături ale po
a clasei noastre muncitoare de a imperialism. In scopul înăbuşirii porului muncitor de la oraşe şi sale.
valului revoluţionar al maselor Ţărănimea, înrobită şi exploatată de
opri şi respinge ofensiva dezlănţui muncitoare, cercurile cele mai reac moşieri şi chiaburi, înglodată în da
ţionare ale imperialismului spriji torii, îndura povara birurilor, carne
Propunerile alegătorilor din tă de clasele exploatatoare împotri neau ascensiunea fascismului ia pu ţel, clăcl1, laolaltă cu silniciile jan
tere şi pregăteau dezlănţuirea unui darmilor, primarilor, pretorilor. Per
Dr. IO AN P R A LE A va nivelului de trai al celor ce mun nou război mondial îndreptat în pri ceptorii ridicau ultima vită din ograda
medic, candidat în circum mul rînd împotriva Uniunii Sovietice.
scripţia electorală raională cesc, de a se opune cu ţoale for ţăranului ce nu-şi mai putea plăti im
Înapoierea economică a ţării noas
Numeroşi cetăţeni din consu raza comunei Cărmăzineşti s-au rile pentru construirea unei nr. 15 — Orăştic ţele fascizării ţării. In ciuda tero tre, existenţa unor puternice rămă pozitele şi datoriile la bănci.
na Cărmăzineşti, raionul Ilia, înfăptuit în ultimul timp nume şcoli şi a unui cămin cultural. şiţe semifeudale, aservirea ţării de
care aparţin de circumscripţia roase realizări cum sînt cons '!m rii crîncene dezlănţuite de regimul către monopolurile imperialiste, îm
electorală regională’ nr. 38 s-au truirea şcolii elementare şi a Atit candidata cît şi alegă binarea crizei industriale cu criza
întîlnit cu tov. Lucreţia Costa, căminului cultural din satul torii care au luat apoi cuvîntul burghezo-rnoşieresc împotriva miş agrară au făcut ca în Romînia cri
candidată în această circum Cărmăzineşti, darea în folosin za economică să provoace suferinţe
scripţie. In cuvîntul său, tov. ţă a şcolii elementare din satul au subliniat că aceste realizări căriimuncitoreşti şi antifasciste, din cele mai mari maselor munci
toare şi să ducă la o puternică ascu-
.Lucreţia Costa a arătat că în Dănuleşti etc. De asemenea, se datoresc muncii depuse de luptele din februarie 1933 au zăgă
vorbitoarea a arătat că în satul
Boiu de Jos au început lucră către sfatul popular şi spriji zuit pentru un timp ascensiunea la
nului dat de către deputaţii şi putere a fascismului, au dat o lovi
cetăţenii din comună.
© tură politicii de aservire a ţării de
9 v.; .+ către monopolurile străine şi de
©
•-.¦i V’- •: f ii,:; ' ,, 1' ' - împingere a Romîniei în războiul
. .t
^o o o o -o o o o c o o o c o o c o c d o o o o o c o o o o o o o o o o Ov>c ?. J t antisovietic pregătit de cercurile re
*: t
; il
în circumscripţia electorală m¦ • acţionare imperialiste.
raională nr. 57 — Alba îulia ¦^
I CEFERIŞTI 1 : Evenimentele din februarie 1933
au avut totodată o marc însemnă
8 FRUNTAŞI I Numeroşi candidaţi ai F.D.P., fost constituite 12 G.A.C., 50 în tate internaţională. Izbucnite la nu
mai două săptămîni după instaura
propuşi în raionul Alba, s-au tovărăşiri agricole şi 18 întovă rea dictaturii hitleriste în Germ a
nia, intr-un moment cînd, in întrea
întîlnit cu alegătorii lor. Printre răşiri zootehnice care cuprind (Continuare în pag. 2-a)
aceştia se numără şi tov. Lti- un număr de peste 4.000 familii M AGDALENA LAZAR ga Europă, fascismul ocupa noi po --------. ..... .....
creţia Sandu, preşedinta Comite cu 4.034 ha. teren şi 4.090 oi. candidată în circumscripţia ziţii pregăti ndu-se pentru cucerirea
tului raional al femeilor din Au luat cuvîntul apoi nume electorală orăşenească A dunarea festivă
din D eva
raionţul Alba. roşi alegători. Tovarăşii Ioan nr. 43 — Deva puterii, luptele proletariatului din
întâlnirea tov. Lucreţia Sandu Corşeu, Livia Popa, Ioan Mol- t>C C 1 O-i Romînia au constituit prima inare
cu alegătorii a avut loc sîmbă- dovan, Dumitru Şoanta, Teodor
la, 15 februarie, în sala de şe Bivolar şi alţii, după ce au sub PORTRET M I S I - B A O I Duminică la ora 10, în sala
dinţe a sfatului popular al ora liniat realizările înfăptuite în ra cinematografului „Filimon Sîr-
şului. La ora 17, cînd a fost fi ionul Alba au făcut o serie de bu“ din Deva, a avut loc adu
xată intîlnirea, sala era arhi propuneri menite să asigure narea festivă consacrată celei
de-a 25-a aniversări a eroicelor
LA ZĂ R IACOB plină. Veniseră la adunare a- condiţii mai bune de viaţă şi de c Mişi-baci l-am cu multe şi mai interesante, branşa mea, a răspuns defectau lunar cife 4—5 lupte muncitoreşti din februarie
şef de revizie, staţia proape toţi alegătorii din cir trai oamenilor muncii. Ei au noscut cu şapte ani dintre care nu lipseau tînărul Mihai Bocea. La locomotive pe traseu din 1933. In prezidiu au luat loc tov.
cumscripţia electorală raională făcut propuneri privitoare la e- în urmă într-o noapte nici cele care se spun depou a muncit o peri cauza uzurii garniturilor Ilie Verdef, membru supleant al
Coşlariu nr. 57. Cu acest prilej, tov. Lu leetriîicarea cartierului „Lumea viforoasă, undeva în numai între v'uiălori, oadă mai scurtă ca fo de Ia autoclavete caza C.C. al P.M.R., prim-secretar al
creţia Sandu a vorbit celor nouă“ şi „Platoul Romanilor11, munţii Văii Jiului, la o le-am aflat însă de la chist, apoi una mai în nului. Comitetului regional de partid,
prezenţi despre realizările în repararea străzilor Miei urin, vînătoare de mistreţi. Mişi-baci. delungată — de vreo 10 David Lazăr, Samoilă Momeu,
făptuite în raionul Alba în anii Pavlov şi a drumului care duce Eram vreo zece vină- ani — ca lăcătuş în de — îm i era şi necaz şi secretari ai Comitetului regional
spre cartierul Lumea Nouă, a- lori, dacă mă socoteam Pe Mişi-baci, pe tova pou. Dar amintirile din ruşine de starea aceasta, de partid, Dumitru Dejeu, pre
de democraţie populară. Vorbi menajarca şi acoperire^ canalu şi pe mine, care atunci răşul Mihai Bacca, căci spune tov. Bacea. şedintele Comitetului executiv al
lui sanitar ce trece prin centrul pusesem pentru prima despre el csle vorba, l-am anii care-i lucrase pe Sfatului popular regional, Sanda
toarea a subliniat faptul că, în dală în viaţă mina pe o întîlnit apoi deseori la locomojivă na-i dădeau Şi ca să risipească Ciuceanu, preşedinta Comitetu
armă de vînătoare, In filiala de vînătoare şi pace. Şi, într-o bună zi, „necazul şi ruşinea", ca lui regional al femeilor, Nico-
ultimii ani, în raionul Alba au oraşului Alba Iulia. mijlocul unei stini . mo- am aflat că nu este nu iată-l Hin nou pe loco locomotivele să nu se lae Triteamu, prim-secretar al
mîrlăneşli, după ceasuri mai Un vechi şi iscusii motivă. Din 1932 şi plini mai defecteze pe traseu, Comitetului orăşenesc de partid,
>ooooooooooooooo<x>oooooooooo<x>oooooooooooo<x ooooooo lungi de goană prin niş vînălor, ci şi un vechi în 1945, mecanicul de lo comunistul Miltai Bacca precum şi ceferişti fruntaşi în
te lăstăriş de brădel, du şi iscusit lucrător al de comotivă Mihai Bacca a s-a frănvntat, s-a zbă producţie.
Expoziţia de cărţi şi filatelie pă destul tremurat de poului de locomotive din condus sule şi. suie de tut şi a reuşit să reali
frig şi de emoţii şi, in Petroşani, tremiri, a calificat zeci zeze o matriţă pentru Adunarea festivă a fost des
i n Bera sfirşit, după truda pe de tineri mecanici dc lo astfel dc garnituri. Ma chisă de tov. Nicolae Triteanu,
care am depus-o pînă am S-au împlinit 37 de ani comotivă, Şeful de echipă triţa a dai rezultatele aş după care a luat cuvîntul tov.
SEPTIM 1U BUCUR Duminică s-a deschis la Deva expo pe teme. Primul tablou cuprinde colije de cînd tov. Mihai Ba- ta aparate speciale Petru teptate şi cu ajulorul ci Dumitru Dejeu, care a făcut o
lăcăfttş de revizie ziţia de cărţi şi filatelie, organizată filatelice apoi se succed colecţiile pe scos din nişte pîraie cei cea lucrează la acest de Rusii, maistrul Virgd Cc- se confecţionează gar amplă expunere aSjUpra eroicelor
de Centrul de librării şi difuzare a teme: mişcări muncitoreşti, eroi ai cla doi mistreţi împuşcaţi, în pou. „Mi se pare cu am leraş, mecanicii de Loco- nituri de bună calitate, lupte muncitoreşti din februarie
in stafia Teius cărţii. sei muncitoare, ziua muncii, sportul, cercam să ne încălzim rămas cel mai vechi din motivă Adrian Joşan şi ieftine, cu consum redus 1933.
muzica, marina, turismul, fauna, flo la un foc mare ce-şi tri depou" — remarcă el Alexandru Abrudcart, ac de matcrijil, care. se mon
TUDOR PETER La deschiderea festivă a expoziţiei ra, transporturi etc. mitea limbile portocalii citeodaiă nu fără oare tivistul de partid Nicolae tează uşor. Şi încă un In continuare, vorbitorul s-a
fochist au luat par.te numeroşi oameni ai pînă sus, către coperişul care miiulrie în glas, Işljan şi alţii, răspindiţi rezultat: mecanicii de referit la succesele obţinute de
muncii din localitate. Cu acest prilej Intr-o partp a expoziţiei, este expusă colibei. Dar viului sufla iu ciifcrilc părţi ale ţă poului au şi uitat de cinci către poporul muncitor din Rii'u
depoul C .F .R . Pelroşani tov. dr. Alexandru Chirmigiu a vorbit harta U .R .S .S ., unde, prin timbre a- furios aruneînd printre E ra prin 1921. Un ii- rii, îi ros!esc manele cu ti-au mai avut defectări la noastră, în an-H regimului de
despre realizările regimului democrat- plicate pe localităţi, este oglindită e- bîrne picuri de zăpadă năr blond, slăbuţ, respect ca pe cel a! u- locomotive pe traseu, din mocrat-popular. O analiză mai
(0) IO A N B A N U < popular oglindite în literatură şi des voluţia istorică, economică şi culturată nuia care t-a învăţat să cauza garniturilor dc la amănunţită a făcut asupra rea
g instructor de linie, j pre evoluţia mărcilor poştale de la a U .R .S .S . In altă parte este expusă îngheţată, aşa că nu prea cu o boccea în spale, s-a devină muncitori price lizărilor înfăptuite în regiunea
prima emisie filatelică romînă. harta R .P .R . reprezeniiiul prin timbre aveam ¦odihnă. Fie din prezentat Ia mina D îija: puţi şi harnici, cetăţeni a u lo c la v e . Hunedoara, regiune care a deve
g depoul C .F .R . Petroşani aplicate pe localităţi, evenimentele cauza focului care ne conştienţi şi cinsliţi. nit un puternic centru indus
V izitatorii, au parcurs apoi raioanele principale parcurse de ţara noastră frigea corpul pe o par — Am ieşit acuma A m amintit de un li-
1V expoziţiei. Partea stingă este închinată pe drumul construirii socialismului, aşa te, sau din cauza vui calfă, caut de lucru la In prezent, tovarăşul te'ir care in urmă cu trial. A : insistat de asemenea a-
cărţii. Sînt expuse aici, pe sectoare, cum sînt oglindite ele în filatelie. tului care ni-l îngheţa pe mină, sînt m-' ecC*anic Iac㦠Mihai Baeea Uulepliiieştc 1 de uni umbla cu o supra rezult aţelor obţinute de
O O O O C O O O 0 0 0 0 0 0 00 00 00 0 0 0 0 00 CC 0 0 Q| ' intr-un aspectuos şi instructiv aran cealaltă, fie din cauza itiŞ'., funcţia de „şef spălător Ui boccea în spate în cău ceferişti în întrecerea desfăşura
jament, cele mai semnificative ediţii intre cele două hărţi sînt expuse: fumului ce inunda «jneaţi cazonele de locomotiva", tare dc lucru. Prin muncă tă în cinstea zilei de 16 februa
ale lileratur-ii politice şi beletristice a- pe o machetă reproducerile primelor încăperea, cei mai mulţi — N-avem nevoie de funcţie în care iul pol cinstită, el a reuşit să-şi rie.
părute în editurile noastre. Intr-un mărci poştale romîneşti — „cap de dintre noi ne schimbam munci:ori! — i s-j spus. munci decit joşii . meca ridice casă proprie, cu o
cc Iţ al expoziţiei sînt expuse cărţile zim bru", iar pe a doua machetă, tim mereu locurile şi poziţiile. Apoi, mai pe şoptite, i nici, dintre acei care grădină bogată, în care Adunarea festivă a fost ur
indicate pentru a fi citite în cadrul brele festive emise cu ocazia sărbăto Singur Mişi-baci — tn s-a dat de înţeles că ar cunosc bine minele loco primăvara in jurul unc: niala de un reuşit program ar
concursului „Iubiţi cartea". Alături, ririi a 10 ani de Ia proclamarea R .P .R . ciuda virstei şi a obose putea primi angajare... motivei. tistic.
sînt expuse lucrări beletristice ale Jur împrejurul pereţilor ce cuprind lii — şi-a . păstrat locul dacă s-ar înscrie ia sin stupine, la un capă! ro
scriitorilor clasici şi contemporani din colecţiile de expo ate şi pc mese, sini ce şi-l alesese de cu sea dicatul. galben. 'Aşa după cum ain a- O asemenea adunare, la care
ţara noastră şi în traducere, lucrări prezentate vizitatorilor limbre pe te ră. Multe poveşti şi mul jlat de ta tovarăşii din iesc albiude, iar la ce au luat parte peste 500 de cefe
ale scriitorilor străini, intr-un estetic me : „copilul", „tineretul", „timbre ro te glume am auzit in — Dacă-i vorba de conducerea depoului şi rişti din complex, a avut loc şi
aranjament sînt expuse cărţi tehnice mîneşti pe coli întregi", timbre ce re noaptea aceea neuitată — galbeni, n-am cu ne: oic ! din conducerea organiza lălalt, pc un. petic în in oraşul Simeria.
din diferite domînii de activitate. produc miniatural picturi : clasice. şi vinătoreşii, şi. nevină- a răspuns tînărul şi fuin- ţiei de bază, in această verzii sub privirile g. i-
toceşti': pocite ăiitea cit du-şi bocceaua a pornii muncă el îşi face ddipria
Partea doua a expoziţiei este închi La ieşirea din sală sînt deschise nu auzisem piuă alunei către gară. Dar... a a- cu răspundere de coTfui- ¦julii ale bunicuţei se joa
nată filatelici. Ea prezintă valoroase două standuri ,cu v în za re : unui cu în viaţa mea t Cele mal ¦uns Ia depou 1 riist. înainte 'de a lua tn că o fetiţă blondă şi dră
exponate înfr-o formă atractivă. M ăr cărţi de un sortiment variat şi unul de primire noua man ă D>
cile expuse sînt precedate de un gra timbre. . : W' '*W' T-: ¦ i s-a spus că poa gălaşă,
fic interesant care marchează pe eta te fl angajat ca fochist. .a v¦ E casa lu't Mişi-baci.
pe emisiunile mărcilor poştale din 35 Prin expoziţia organizată de C I.D C . M. CRiSTESCU
de ţări. care este deschisă zilnic pînă la 23 — Muncesc şi ca fo
februarie a. c., cartea şi fiiatelia vor chist dacă nu e toc tn ; A •' > ' varsLv
In rame, într-o prezentare demnă de putea fi cunosoute mal îndeaproape de
remarcat, se succed apoi exponatele masele largi de v IziţaţoţŢ ¦w\. v-w k WW\
