Page 58 - 1958-02
P. 58
Pag. 2 ..... — __._.._.. _ii__¦____ _______________ _ _ ¦măr 11mmninmi¦111ni¦¦———_ai_mm_in_ww_m_[¦_mi*_w¦_11_111_1111_1111___vi_TUk_ţrut_rirmr_iiT_ivîn_nlT__-mS_O1__C..._I..A_LITSrnMrrmiUTimLP_iirU_...I._‘_'*'T_-'"W_.M_W_w_w_M_W_W'mw»—-¦_«o_rm»___'«i_wiB_M_Ba_BlBawiMMBaiiWBBMiaBanDBwagiaBBaaBBgBBBBMBWa Nr. 987
(Urmare din pag. l-a) ropei occidentale nu-şi ascund neli
In acest timp, guvernul naţional- \ niştea provocată de tendinţele de
ţărănist vărsa în buzunarele moşie scădere a producţiei şi a ritmului
rilor sume uriaşe ca prime de ex stat major al luptelor ceferiste. A
port şi înlesnea totodată chiaburi fost alcătuit un program de reven cismului, a pregătirilor de război, a In timp ce burghezia şl moşieri burghezo-moşiereşti şi asigurarea voilor oamenilor muncii, pentru trans investiţiilor, de micşorarea volumu
lor acapararea pămîntului ţăranilor dicări în care erau îmbinate reven înrobirii ţării de către monopolurile mea trădau interesele naţionale ale dezvoltării democratice a ţării. Cau formarea socialistă a agriculturii şi lui comenzilor paralel cu creşterea
aduşi la sapă de lemn. Funcţionarii dicările economice cu cele politice ţării pentru a-şi asigura noi profi za pentru care a luptat clasa mun ridicarea producţiei agricole, pentru stocurilor de mărfuri nevîndute în
de stat, învăţătorii şi profesorii, de luptă împotriva fascismului şi străine. turi pe seama jefuirii maselor citoare în anii regimului burghezo- îmbunătăţirea traiului poporului. răutăţirea situaţiei economice lo
pensionarii, meseriaşii erau de ase războiului şi au fost create comitete muncitoare a poporului, clasa mun moşieresc şi pentru care s-au jert veşte în primul rînd în clasa mun
menea puternic loviţi de criză. de acţiune în Dej, Cluj, laş', Galaţi, Burghezia şi moşierimea recurg citoare, şi-a dovedit odată mai mult fit eroii luptelor de la Griviţa a Unitatea de nezdruncinat a între citoare, face să crească şomajul şi
Paşcani şi alte centre ale ţării. Ma la tenlre şi asasinat. patriotismul fierbinte, luptînd cu biruit în ţara noastră. Poporul nos gului nostru popor în jurul partidului mizeria unor pături largi ale popu
Cei mai vîrstnici îşi amintesc şi sele. largi ale muncitorilor, răspun- eroism şi abnegaţie pentru intere tru, cu ajutorulUniunii Sovietice, şi guvernului, însufleţirea cu care oa laţiei muncitoare.
acum scenele caracteristice acelor zînd chemării comuniştilor, au în La 15-10 februarie, Bucureştiul sele vitale ale întregului popor şi-a cucerit o existenţă liberă şi in menii muncii de toate naţionalităţile
zile — şiruri nesfîrşite de şomeri lăturat elementele reformiste din luase aspectul unui oraş aflat în muncitor. dependentă luîndu-şi soarta în pro înfăptuiesc politica partidului, consl- Oamenii muncii din ţara noastră
flăminzi aşteptind în faţa fabrici conducerea multor sindicate C.F.R. asediu. Patrule circulau peste tot, priile sale inîini. Clasa muncitoare derînd-o propria lor politică, reprezin îşi exprimă solidaritatea cu oamenii
lor sau pe cheiul Dîmboviţei, stu punînd în locul lor muncitori cu unităţi militare înav.sate cu mitra Luptele din 1933 au demonstrat şi-a îndeplinit cu cinste sarcina de tă o mare forţă în opera de construi muncii din toate ţările lumii care
denţi dormind în parcuri sau gări, spirit revoluţionar. Antrenarea lar liere înconjuraseră Atelierele Grivi- cît de mare este forţa muncitorimii stegar al maselor populare în lupta re a socialismului. luptă pentru un trai mai bun, pentru
învăţători sau meseriaşi vînzîndu-şi gă 1 maselor a făcut posibilă des ţei. Dar soldaţii din regimentul 21 unite şi au constituit în acest sens pentru înfăptuirea insurecţiei arma apărarea păcii, pentru democraţie şi
mobila din casă pentru a avea din făşurarea acţiunilor revoluţionare în infanterie şi din alte unităţi se so un puternic îndemn. te de la 23 August 1944 şi sprijini TOVARĂŞI, socialism, cu popoarele noilor s<a<e
ce plăti impozitele sau chiria care ciuda prigoanei şi a piedicilor puse lidarizează cu ceferiştii, guvernul rea prin toate mijloacele a frontu independente din Asia şi Africa,
reprezenta o mare parte a venitu de către poliţie, siguranţă şi jandar fiind nevoit să înlocuiască aceste Luptele ceferiştilor şi petroliştilor lui antihitlerist, pentru refacerea Din împuternicirea C.C. al P.M.R. precum şi cu popoarele care se ridi
rilor lor. In fabrici mişunau copoii merie, în ciuda acţiunii scizioniste trupe prin jandarmi. In dimineaţa au avut un puternic răsunet inter ţării şi înfrîngerea partidelor bur şi guvernului, adresez muncitorimii că la lupta pentru sfărîmarea jugu
siguranţei şi cozile de topor ale pa a reformiştilor şi oportuniştilor. zilei de 16 februarie, pe la ora 6 naţional. Clasa muncitoare interna gheze reacţionare, pentru instaura ceferiste cele mai calde felicitări cu lui colonial. Oamenii muncii din
tronilor, burghezia şi moşierimea dimineaţa, la refuzul hotărît al ţională şi oamenii progresişti din rea regimului democrat-popular şi prilejul aniversării a 25 de ani de la ţara noastră sînt solidari cu toate
foloseau bande fasciste-diversioniste, La începutul anului 1933, guvernul muncitorilor de a se supune ordi numeroase ţări s-au solidarizat cu trecerea la construirea socialismului. luptele din februarie 1933. Ceferiş forţele care de Ia un capăt la altul
la sate domnea teroarea jandar- bur ;hezo-moşieresc a intensificat nelor şi de a părăsi atelierele, s-a lupta eroică a muncitorimii romîne In focul acestor aprige lupte de tii au constituit dinfotdeauna un al lumii se ridică în apărarea păcii.
merească, închisorile erau pline, mani măsurile de lovire în interesele cla dat semnalul de deschidere a fo şi au protestat viguros împotriva clasă s-a făurit alianţa muncito- detaşament încercat al clasei noas
festaţiile invalizilor, funcţionarilor pu sei muncitoare. In ziua de 28 ianua cului. asasinatelor în masă, a terorii apa rească-ţărănească, sub conducerea Problema apărării păcii este pro
blici, învăţătorilor sau studenţilor e- rie J933, direcţia atelierelor C.F.R. a ratului represiv al burgheziei şi clasei muncitoare şi a partidului ei. tre muncitoare, aflat în primele rîn- blema fundamentală a zilelor noas
îiau atacate cu sălbăticie de poliţie. refuzat să dea acontul obişnuit de Numeroşi muncitori au căzut ră moşierimii romîne. In jurul clasei muncitoare şi-au tre. Noul raport de forţe din lume
salarii, O puternică revoltă a cuprins puşi de gloanţe şi baionete, pentru strîns rîndurile intelectualitatea şi dtiri atît în anii de luptă împotri creează pentru prima oară în isterie
TOVARĂŞI, pe muncitori. Fără întîrziere s-a în că au îndrăznit să lupte pentru Evenimentele din 1933, din ţara celelalte pături muncitoare ale po posibilitatea de a bara calea răz
tocmit un program de revendicări drepturile lor, pentru un trai mai noastră, au însufleţit muncitorimea porului. va regimului burghezo-moşieresc, cît boiului. Depinde de vigilenţa şi uni
Intensificarea exploatării maselor, aprobnt di; muncitorimea ceferistă. bun, pentru libertate, democraţie şi de pretutindeni în lupta împotriva rea forjelor ce se ridică în apărarea
sporirea şomajului şi mizeriei du O delegaţie de 60 de muncitori, spri independenţă naţională. Represiunea exploatării, împotriva fascismului Abnegaţia şi înalta conştiinţă pa şi astăzi, în anii construcţiei socia
ceau la creşterea valului revoluţio jinită de o grevă demonstrativă la sîngeroasă de la Griviţa va rămîne şi războiului. O publicaţie a mişcă triotică cu care clasa muncitoare a păcii, ca această posibilitate să devi
nar. Exponent al adevăratelor inte care au participat 4.000 de ceferişti, pentru totdeauna un puternic act rii comuniste internaţionale scria purtat şi poartă încă principalele liste. Infruntînd cu spirit de sacri nă realitate trainică.
rese naţionale ale poporului, parti a fost trmisă la direcţia C.F.R. Sub de acuzare la adresa regimului bur în august 1933: „Lupta ceferiştilor greutăţi ale muncii titanice pentru
dul comunist s-a dovedit, în acele presiun ea maselor, direcţia e nevoită ghezo-moşieresc. Ca şi la izbucni din Romînia (la Bucureşti şi Cluj) ficiu orice greutăţi, muncitorimea Lagărul ţărilor socialiste este prin
grele împrejurări, singura forţă po să ced ce. Ordinul de a nu plăti rea răscoalelor din 1907, partidele care a fost însoţită de ocuparea a-
litică în stare să-şi asume sarcina avansul a fost retras. Această victo burghezo-moşlereştl şl-au dat mîna telierelor de căi ferate şl de lupte ceferistă a fost şi este un sprijin cipalul bastion al păcii şi indepen
istorică de a organiza şi conduce rie a dezvăluit maselor puterea spre a „restabili ordinea". Mii de de baricade, merită o atenţie cu
lupta maselor muncitoare pentru muncitorimii unite în luptă. muncitori, din toate oraşele ţării, totul deosebită... Ea a grăbit ma de nădejde al partidului în lupta denţei popoarelor. Poporul nostru se
pîine, pace, libertate, pentru spulbe au fost schingiuiţi la poliţie şi si turizarea acţiunilor hotărîte ale
rarea planurilor imperialiste de to Pentru ziua de 31 ianuarie 1933 guranţă. Cît despre elementele so- altor detaşamente proletare. Ea a pentru întărirea puterii populare,
tală subjugare a ţării şi de transfor e hotărîtă o altă grevă demonstrati cial-democrate de dreapta, ele spri îmbogăţit întreaga mişcare revolu
mare a ei intr-un cap de pod al vă. De această dată participă la lup jiniseră cu zel interesele burgheziei ţionară prin noi forme şi metode pentru dezvoltarea economică a ţă
războiului antisovietic. tă 7.000 de ceferişti. Timp de cinci desfăşurînd o acţiune sistematică ale luptei de masă, aplicate pentru
ore au demonstrat muncitorii cerînri de spargere a unităţii clasei munci prima dată în Romînia". rii pe drumul socialismului. Parti
Infruntînd cu eroism prigoana săl răspuns pozitiv la cererile lor. Gu
batică dezlănţuită de guvernul bur- vernul burghezo-moşieresc a refuzat Din Franţa, Italia, chiar din ţări lichidarea înapoierii economice în dul şi guvernul nostru nu se îndo simte puternic, de neînvins, el pri
ghezo-moşieresc, partidul a organi însă să dea răspunsul cerut. ale Americii Latine şl Africii au
zat lupta clasei muncitoare, a oame sosit nenumărate mesaje de simpa care a fost ţi; ută ţara noastră in iesc că muncitorimea ceferistă, con veşte viitorul cu încredere ştiind că
nilor muncii împotriva exploatării La 2 februarie 1933 muncitorii au tie şi solidarizare cu cei implicaţi timpul regimului burghezo-moşie tinuatoare a unor glorioase tradiţii are în popoarele familiei frăţeşti a ţă
capitaliste, a fascizării ţării şi a în ieşit în masă în curtea atelierelor în proces. Presa sovietică, presa resc constituie un exemplu însufle- de luptă revoluţionară, va îndeplini rilor socialiste prieteni pe care se poate
robirii ei de către trusturile impe Griviţa. A fost ales un comitet de progresistă din Europa occidentală ţitor pentru toţi oamenii muncii. şi de acum înainte cu cinste dato bizui în orice împrejurări. Relaţiile de
rialiste, a demascat totodată elemen grevă compus din 350 de muncitori. a publicat zile în şir relatări asu ria ei patriotică. prietenie .şi într-ajutorare frăţească în
tele reformiste din mişcarea munci Ca urmare a muncii desfăşurate de pra desfăşurării luptelor muncito Roadele luptei eroice a clasei chegate între statele socialiste înles
torească şi a lichidat luptele fracţio- partid, la chemarea sirenei de la reşti din Romînia şi a dezbaterilor muncitoare, a poporului nostru, umplu In numele C.C. al P.M.R. şi gu
niste care — măcinînd forţele parti Griviţa au răspuns, în sprijinul cefe procesului intentat conducătorilor de bucurie şi mîndrie patriotică inima
dului — au avut loc în prima pe riştilor, muncitorii din alte între luptelor din februarie 1933.
rioadă a crizei economice. prinderi ale Capitalei. Peste 6.000 de toare. fiecărui om al muncii. A fost instau vernului transmit de asemenea, un nesc construirea socialismului în fie
oameni ai muncii din numeroase în- Comitetul Central al Partidului rată puterea populară, care asigură cald salut muncitorilor din indus care din aceste ţări. Poporul romîn,
Congresul al V-lea al P.C.R. a a- teprinderi s-au adunat în faţa ate Clasa muncitoare, partidul comu Comunist Romîn sublinia atunci: poporului muncitor exercitarea întregii tria petroliferă, care au obţinut credincios principiilor internaţionalis
vut o însemnătate istorică în viaţa lierelor Griviţa. nist n-au dat însă înapoi în faţa „Din toate părţile lumii, din Europa, puteri de stat, stăpinirea bogăţiilor mari realizări în dezvoltarea indus- mului socialist, este hotărît să-şi a-
partidului. Aplicînd în niod creator terorii sîngeroase a burgheziei. In America şi Africa, din Franţa, An ţării şi folosirea lor în vederea făuri riei petrolifere, în sporirea produc ducă şi în viitor contribuţia la întări
Ia condiţiile ţării noastre principiile Pe baza îndrumărilor comitetului condiţii neînchipuit de grele, lupta glia, Cehoslovacia, Bulgaria, Spania, rii unei vieţi de bunăstare şi fericire.
univcrsal-valabile ale marxism-le- de acţiune pe ţară a ceferiştilor, în revoluţionară a proletariatului, con Grecia, chiar din însefăvita Germa
ninismului, Congresul a trasat sar ziua de 2 februarie au intrat în gre dus de partid, a continuat sub for nie, din Canada, Statele Unite, din Ţara noastră şi-a cucerit pentru pri ţiei de petrol. Petrolul nostru, care în rea continuă a unităţii lagărului so
cinile strategice şi tactice care stă vă ceferiştii din Iaşi ca şi cei din me multiple şi variate, legale, se- Argentina, din Maroc şi Africa de
teau în faţa parlidului şi a subliniat Galaţi. La 3 februarie au intrat în inilegale sau ilegale, partidul reu sud, milioane de muncitori au pro ma oară adevărata independenţă na trecut a adus mari profituri monopo cialist în frunte cu Uniunea Sovietică.
necesitatea dezvoltării legăturilor grevă ceferiştii din Paşcani, iar pes şind să antreneze şi alte pături ale testat şi au cerut telefonic şi în scris ţională, iar poporul nostru a dobîndit lurilor internaţionale, aparţine azi In întreaga lume cîştigă tot mai
partidului cu masele, a întăririi ro te cîteva zile ceferiştii din Cluj. populaţiei în faţa cărora a cîştigat eliberarea ceferiştilor. Acestui stri posibilitatea de a-şi făuri o viaţă nouă, poporului. Dezvoltarea industriei pe
lului conducător al partidului în un puternic prestigiu în urma eve găt al proletariatului internaţional lipsită de exploatare. Niciodată oa trolului şi gazelor, una din principa mult teren ideea coexistenţei paşni
luptele economice ale proletariatului. In acelaşi timp intră în luptă pe nimentelor revoluţionare din fe îşi alătură glasul sute din cei mai menii muncii nu s-au bucurat de ase ce a ţărilor cu sisteme sociale diferite.
troliştii de pe Valea Prahovei, crunt bruarie 1933. mari învăţaţi şi scriitori ai lumii".
Aplicarea in viaţă a sarcinilor exploataţi de trusturile imperialiste menea drepturi şi libertăţi democra lele ramuri ale economiei noastre Larga mişcare populară pentru 1rata-
trasate de Congresul al V-lea al străine. Sub conducerea comunişti TOVARĂŞI,
P.C.R. a dus la întărirea unităţii lor, muncitorii petrolişti de la „As- Deşi înăbuşite în sînge, luptele tice cum sînt cele pe care le asigură naţionale, constituie un obiectiv de tive la cel mai înalt nivel între Apus
partidului, la dezvoltarea legături tra Romînă", „Orion", „Unirea", ,,Ro- muncitoreşti din februarie 1933 au „Procesul ceferiştilor", care a avut statul democrat-popular. seamă al celui de-al doilea plan şi Răsărit exercită o puternică presi
lor partidului cu detaşamentele cele mîno-Americană" au declarat grevă exercitat o mare influenţă asupra loc la cîtva timp după luptele de la cincinal. Urăm muncitorimii petro une asupra guvernelor occidentale.
mai înaintate şi mai combative ale pornind apoi în demonstraţii de desfăşurării ulterioare a evenimen Griviţa, s-a transformat într-o ac Oamenii muncii, care au mîncat pli liste noi succese în lupta pentru Există acum condiţii favorabile în ve
clasei muncitoare din sectoare cheie stradă ; după repetate ciocniri cu po telor. Puternicul lor ecou în ţară şi ţiune politică uriaşă, care a cuprins nea amară a anilor robiei capitalisto- creşterea cantitativă şi calitativă a derea rezolvării pe calea negocierilor
ale economiei naţionale — căile fe liţia şi armata, greviştii divin In peste hotare a impus desfiinţarea largi pături populare într-o puterni moşiereşti şi au simţit pe spinarea lor
rate, industria petroliferă — la rea cîteva ore stăpîni ai Ploeştiului, si „curbelor de sacrificiu" şi plecarea că manifestare a forţei partidului jugul greu al monopolurilor străine,
lizarea frontului unic de jos, îm lind autorităţile să pună în libertate controlorilor străini; peste scurt comunist şi a clasei muncitoare, a-
potriva şi peste capul elementelor pe greviştii arestaţi. timp, guvernul Vaida a fost nevoit vînd un puternic ecou atît în ţară, ştiu să preţuiască marile cuceriri do- producţiei industriei petrolifere în a problemelor litigioase. Abordarea
reformiste, în lupta pentru intere să-şi dea demisia. Urmările luptelor cît şi peste hotare.
sele vitale ale celor ce muncesc, îm In faţa ridicării la luptă a mase de la Griviţa au depăşit însă cu bîndile în anii puterii populare. Fabri scopul satisfacerii necesităţilor eco în cadrul unei asemenea conferinţe a
potriva fascismului şi a pregătirilor lor, guvernul burghezo-moşieresc a mult efectele practice imediate. Po In acest proces, adevăratul rechi cile şi uzinele au devenit proprietatea nomiei naţionale. (Asistenţa întîmpină acelor probleme internaţionale, coapte
de război. Partidul a desfăşurat o dat înapoi. O serie de revendicări porul nostru nu va uita niciodată zitoriu a fost rostit de pe banca acu poporului, pămîntul aparţine celor ce-l cu puternice aplauze salutul adresat pentru rezolvarea imediată, ar crea
intensa activitate în vederea întări au fost aprobate. Muncitorimea ce că, prin eroismul şi spiritul de sa zaţilor. Prin glasul conducătorilor muncesc. muncitorimii ceferiste şi petroliste). condiţiile trecerii treptate la alte
rii celulelor din fabrici şi a muncii feristă şi petrolistă cîştigă astfel o crificiu de care a dat dovadă cla luptelor ceferiste şi petroliste a probleme, ajungîndu-se astfel la acor
în sindicate, în vederea înfăptuirii mare victorie. sa muncitoare în februarie 1933, a străbătut zidurile tribunalului mili Vorbitorul a făcut apoi o cuprinză TOVARĂŞI, duri în problemele esenţiale de car“
frontului unic de jos şl a combaterii fost îngreunată realizarea planuri tar cuvîntul partidului comunist, care toare trecere în revistă a marilor suc
oricăror tendinţe oportuniste. Sub influenţa luptelor muncitori lor imperialiste de înfeudare tota dezvăluia adevărul despre viaţa de cese dobîndite de poporul nostru în
lor ceferişti şi petrolişti au loc, la lă a ţării, a fost întîrziată cu cî- mizerie, robie şi suferinţe a munci
Partidul a chemat clasa munci sfîrşitu! lunii ianuarie şi începutul ţiva ani fascizarea ţării. torilor, a poporului şi demasca gu lupta pentru lichidarea înapoierii eco Aniversarea luptelor din februa depinde pacea lumii.
toare să-şi strîngă rîndurile, să-şi lunii februarie, numeroase greve în vernul. Se dăduse ordin să se verse
organizeze forţele spre a respinge care este folosită experienţa mun sîngele muncitorilor. „Chiar dacă ar nomice în care a fost menţinută Romî rie 1933 are loc în preajma alege Guvernul R. P. Romîne sprijină
ofensiva burgheziei. Vechile tradiţii citorilor ceferişti şi petrolişti. fi să plătesc cu viaţa cele ce spun nia de clasele exploatatoare, în opera rilor de deputaţi pentru sfaturile cu căldură propunerile guvernului so
de luptă revoluţionară ale muncito — arăta la proces tovarăşul Gheor de industrializare socialistă a ţării, a populare. Participarea masivă a în vietic cu privire la adoptarea unor
rilor ceferişti, nemulţumirile şi re Clasele exploatatoare, guvernul ghe Gheorghiu-Dej — trebuie să de realizărilor obţinute în transformarea tregului popor la campania electo măsuri practice de dezarmare, la rea
volta ce mocneau în rîndurile aces burghezo-moşieresc îşi dădeau sea clar aici deschis că grevele din ia- socialistă a agriculturii, în înflorirea rală desfăşurată în vederea acestor lizarea unui acord în vederea încetă
tora ca urmare a repetatelor „curbe ma că luptele din întreaga ţară nu nuarie-februarie 1933 ale muncito culturii şi ridicarea nivelului de trai
de sacrificiu", a scăderii salariilor, erau simple acţiuni pentru revendi rilor ceferişti şi petrolişti, ca şi toa
a concedierilor masive, îndreptăţeau cări economice imediate, ci căpă te grevele de solidaritate care au iz al celor ce muncesc. alegeri a scos în evidenţă demo rii imediate a experienţelor cu arma
pe deplin aprecierea plenarei C.C. tau pe zi ce trece caracterul unor bucnit în acest răstimp au fost ini
al P.C.R. din octombrie 1932, că în largi acţiuni politice, punînd in pri Luptele din februarie 1933 au fă ţiate, organizate şi conduse de Par Omul muncitor — a spus în con- cratismul consecvent al orînduirii atomică şi cu hidrogen, precum şi la
„apărarea intereselor maselor pro mejdie însăşi politica de exploatare, cut să crească cu mult experienţa tidul Comunist din Romînia". linuare tovarăşul Chivu Stoica — noastre de stat. crearea unui sistem de securitate co
letare în timpul apropiat postul cel de înrobire a ţării imperialismului revoluţionară a partidului şi a cla ştie că munceşte pentru sine şi ai lectivă în Europa. Sprijinim, de ase
mai important al frontului proletar, străin. sei muncitoare, au contribuit la folo Infruntînd persecuţiile şi prigoana săi, pentru bună starea întregului Alegerile pentru sfaturile popu menea, iniţiativele Chinei populare, ale
sirea unor forme noi şi mai înalte dezlănţuite de guvernul burghezo- popor muncitor, că rodul muncii lare vor contribui la îmbunătăţirea Poloniei, precum şi propunerile altor
asupra căruia partidul va trebui să-şi Mobilizînd întreg aparatul de re de luptă proletară. Luptele din fe moşieresc, sute de martori ai apără sale nu mai slujeşte îmbogăţirii continuă a activităţii sfaturilor
presiune, guvernul dezlănţuie un bruarie 1933 au jucat un rol im rii au venit la proces din toate col
concentreze sforţările sale, continuă nou val de teroare şi proclamă sta portant în clarificarea politică a ţurile ţării. unui pumn de exploatatori şi jefui populare, la întărirea legăturii lor ţări socialiste şi nesocialiste, menite
rea de asediu. începe o adevărată maselor, demascind făţărnicia par tori. Oamenii muncii au fost elibe cu masele, la obţinerea unor noi să contribuie la întărirea păcii in lume.
să fie ceferiştii". vânătoare împotriva muncitorilor re tidelor burgheze aşa-zis democratice Atitudinea eroică la proces a con raţi pentru totdeauna de exploata succese în activitatea economică şi
voluţionari şi în primul rînd şi rolul lor de instrumente în mîi- ducătorilor luptelor din februarie rea capitalisto-moşierească, de nesi culturală, în folosirea cît mai depli După cum se ştie, guvernul nostru
De mare însemnătate pentru pre a comuniştilor. Tovarăşul Gh. nile claselor exploatatoare. 1933 a fost privită cu admiraţie de guranţa zilei de mîine. Toate por nă a resurselor locale, în lupta îm se străduieşte să aducă o contribuţie
Gheorghiu-Dej şi alţi conducători ai mişcarea muncitorească şi comunis ţile sînt deschise în faţa tinerei ge tot mai activă la lupta pentru apăra
gătirea luptelor din februarie 1933 luptelor muncitoreşti sînt arestaţi, tă internaţională. La cel de-al
încercîndu-se astfel înăbuşirea aces Amploarea, înaltul nivel de or- VI 1-lea Congres al Internaţionalei neraţii, iar tot ce se înfăptuieşte în potriva birocratismului, împotriva rea cauzei păcii, desfăşurînd o acţi
a fost Conferinţa pe ţară a munci tor lupte. Acest fapt a stîrnil o şi g, mzare şi combativitate a! luptelor Comuniste, ţinut în anul 1935, tova ţara noastră slujeşte poporului, îm elementelor corupte şi descompuse. une perseverentă pentru înfăptuirea u-
mai mare revoltă în rîndurile cefe de la Griviţa sînt un rezultat di- răşul Gheorghe Dimitrov, vorbind în bunătăţirii continue a vieţii sale. nei largi colaborări a ţărilor din Bal
torilor ceferişti, ţinută la Bucureşti riştilor. Arestarea conducătorilor ce reci al faptului că marile bătălii raportul prezentat, de atitudinea co Avem convingerea fermă că ale cani, pentru dezvoltarea relaţiilor po
ferişti a fost semnalul care a dez de clasă din februarie 1933 au fost muniştilor la „procesul muncitorilor Poporul nostru este conştient de gerile de la 2 martie 1958 vor cons litice, economice şi culturale ale Ro-
la 20 martie 1932, care a dezbătut, lănţuit acţiunea din 15-16 februarie. conduse de avangarda revoluţionară Faptul că toate marile sale realizări titui o nouă şi strălucită expresie
a proletariatului, călăuzită de ideile de la Căile Ferate din Romînia", a sînt indisolubil legate de conduce
pe baza orientării date de Congre In dimineaţa zilei de 15 februa marxism-leninismului. Organizarea şi
rie muncitorii de la Atelierele Gri conducerea unor lupte de o ase subliniat că „asemenea pilde înalte rea de către partid a întregii opere a ataşamentului maselor populare mîniei cu un număr tot mai mare de
sul al V-lea al P.C.R., sarcinile ce viţa au încetat lucrul. Peste 7.000 menea amploare — în ciuda repre
de ceferişti ocupă curtea ateliere siunii sălbatice dezlănţuite de gu de eroism proletar trebuie populari de construcţie socialistă, că ele do faţă de regimul democrat-popular, ă state. Poporul romîn, în strînsă unire
revin ceferişti Ier în cadrul luptei lor. Sirena îşi trimite neîntrerupt vernul burghezo-moşieresc — a dus vedesc justeţea politicii partidului aprobării depline a politicii parti cu popoarele ţărilor lagărului socia
chemarea în toate colţurile Capita la creşterea autorităţii partidului co zate... Aceste pilde trebuie folosite în care nu cunoaşte ţeluri mai înalte dului şi guvernului de construire a list, în frunte cu Uniunea Sovietică,
clasei muncitoare împotriva politicii lei, răscolind toată populaţia munci munist în rîndurile maselor. decît slujirea intereselor poporului. socialismului şi de apărare a păcii. nu-şi va precupeţi eforturile în lupta
torească. Mase compacte de munci chipul cel mai larg pentru educa Conducerea de către partid în toate pentru pace, pentru coexistenţă paşni
burgheziei. Conferinţa a ales Corhl- tori s-au îndreptat spre Griviţa, domeniile vieţii sociale şi de stat TOVARĂŞI, că între ţări, fără deosebire de orîn-
mii de bărbaţi, femei şi copii au ve rea cadrelor mişcării muncitoreşti". este chezăşia îndeplinirii cu succes duire socială.
telirl Central de acţiune pe ţară al nit în faţa atelierelor. Muncitorilor a sarcinilor complexe ce stau în faţa Poporul nostru sărbătoreşte glo-
li se alătură straturi largi ale popu Luptele de clasă din februarie TOVARĂŞI, lioasa aniversare a luptelor prole
muncitorilor ceferişti, avînd ca se laţiei Capitalei, ţărani din satele a- 1933 au arătat că proletariatul, în
propiale. Partea cea mai avansată frunte cu avangarda sa comunistă, Clasa noastră muncitoare, în frun poporului nostru. tare din februarie 1933, în condiţiile TOVARĂŞI,
cretar pe tovarăşul Gheorghc Gheor- a intelectualităţii ia poziţie, alături este singura forţă conducătoare în te cu partidul ei marxist-leninisl,
de clasa muncitoare, împotriva fas stare să mobilizeze şi să conducă In munca şi lupta pentru cons unor profunde schimbări petrecute Amintirea eroicelor lupte din februa
ghiu-Dej. In această perioadă, tova poporul la lupta pentru apărarea in călit în grele lupte, şi-a dovedit ca truirea socialismului se consolidea în viaţa internaţională, ale unei ra rie 1933 însufleţeşte pe oamenii muncii
tereselor vitale, pentru răsturnarea
răşul Gh. Gheorghiu-Dej a desfăşu regimului burghezo-moşieresc, pen pacitatea de a uni în jurul ei toate ză tot mai mult alianţa dintre cla dicale schimbări a 1aportului de din ţara noastră la muncă plină de
tru o viaţă nouă. Din rîndurile cla
rat o intensă activitate de pregătire sei muncitoare, din rîndurile cefe forţele paliiotice ale poporului în sa muncitoare şi ţărănimea munci forţe. Cu 25 de ani în urmă exista abnegaţie şi elan patriotic pentru în
riştilor s-au ridicat în focul lupte
şi organizare a luptei ceferiştilor, lupta pentru răsturnarea slăpiuirii toare — baza politică a regimului un singur stat socialist, Uniunea florirea ţării lor libere, pentru apăra
lume} parte la conferinţele ceferiş democrat-popular — se întăreşte fră Sovietică, azi socialismul a devenit rea şi dezvoltarea marilor cuceriri
fia între poporul romîn şi minori un sistem mondial, înglobînd un revoluţionare. Clasa muncitoare, oa
tilor de la Bucureşti, Cluj, Iaşi şi
lor cadre de conducători căliţi, în tăţile naţionale. Partidul educă miliard de oameni. Ideile socialis menii muncii de la oraşe şi sate, ti
Galaţi. Comitetul Central de acţiune
frunte cu tov. Gheorghe Gheorghiu- clasa muncitoare, întregul popor în mului exercită o uriaşă forţă de a- neretul, întregul nostru popor cinstesc
pe ţară a îndeplinit, sub îndrumai ea
Dej, care şi-au dovedit prin fapte spiritul luptei neîmpăcate împotriva traefie, influentînd întreaga evoluţie aceste glorioase tradiţii revoluţionare,
directă a C.C. al P.C.R., rolul de
oricărei manifestări a naţionalismu a evenimentelor. tnanifestîndu-şi hotărîrea de a dobin-
devotamentul faţă de popor, capaci lui şi şovinismului. In continuare, vorbitorul a arătat di, sub conducerea încercată a parti
tatea de a-I călăuzi în făurirea u- întregul nostru popor stă de stra că realitatea confirmă justeţea a- dului, noi victorii în lupta pentru con
nei vieţi noi, libere de exploatare. jă cu vigilenţă împotriva uneltirilor precierilor făcute 'de Consfătuirea struirea socialismului şi apărarea păcii.
Evenimentele revoluţionare din cercurilor imperialiste agresive, împo de Ia Moscova a reprezentanţilor (Text prescurtai).
februarie 1933 au arătat clasei mun triva duşmanilor poporului nostru partidelor comuniste şi muncitoreşti (Participanţii la adunarea festivă a-
citoare că victoria în lupta pentru muncilor dinăuntrul şi dinafara ţării din ţările socialiste cu privire la clamă şi ovaţionează îndelung pentru
eliberarea din robia capitalistă poa In faţa poporului nostru stau şubrezenia şi instabilitatea econo partidul nostru şi conducători; parti
te fi dobindită numai pe calea în sarcini măreţe de luptă pentru dezvol miei capitaliste, precum şi la inca dului, pentru unitatea lagărului socia
făptuirii unităţii de luptă a clasei tarea industriei grele — baza întregii pacitatea acesteia de a evita noi şi list în frunte cu Uniunea Sovietică,
muncitoare, pe calea închegării a- economii naţionale — pentru dezvol profunde zguduiri şi crize. In ulti pentru solidaritatea internaţionala a
lianjei între clasa muncitoare şi ţă tarea industriei bunurilor de consum, mele luni, economiştii şi oamenii celor ce muncesc, pentru pace şi so
rănimea muncitoare. ” "'”Twr in vederea satisfacerii crescinde a ne de afaceri din S.U.A. şi ţările Eu cialism).
