Page 6 - 1958-02
P. 6
fag. 2 DRUMUL SOCIALISMUI Uf Nr. 974
Manifestări
Primirea de noi membri şi caaidsdafî Şi-au afes JHinevil ditt ¦Qhe.lav- tn m it Cifre şi fapte sportive
de pârtii — prsosupare de seamă o rg a n iz a to rii de grupă (umalqlllo-iA kune.(Lweni cantităţi k S-a schimbat conducta de i In cinstea alegerilor de depu
sindicală 'apă pe o distanţă de 1.500 tn şi taţi în sfaturile populare, co
a organizaţiilor ie bază ie la exploatarea âţiăfiit de muttM.iL de ţie# >s-a extins cu încă 1.500 metri. lectivul sportiv „Voinţa" din re
La clata de 15 ianuarie a în giunea Hunedoara a organizat
k S-au electrificat satele Ruda o serie de manifestări.
minieri Stelar ceput să se desfăşoare alegerile
© In ziua de 10 ianuarie, pe
sindicale. Pină acum la exploa In 2 9 z i l e 7 7 0 t o n e m i n e r e u d e f i e r în p lu s muntele Parîngul s-a desfăşurat
concursul de schi, slalom uriaş
>o © hOL• •-©-©-©' tarea minieră Ghelar s-au des Sporirea necontenită a producţiei de minereu de fier, în , şi Plop, iar la Plop s-a introdus şi special. La proba slalom spe
făşurat adunările grupelor sin scopul satisfacerii cerinţelor furnaliştilor hunedoreni, consti s şi apa potabilă. cial au participat 30 de con
Primirea de noi membri şi can ceştia, în care se expun de către dicale pentru alegerea noilor or tuie o preocupare de seamă a întregului colectiv de muncă curenţi. Pe locul I s-a clasat
didaţi de partid constituie o preocu membri ai comitetului de partid al ganizatori de grupă. al exploatării miniere din Ghelar. In urma măsurilor tehnico- k In satul Govăjdie s-a termi- concurentul Eugen Ghireis, ur
organizatorice luate şi a metodelor avansate de muncă ce se l nat construirea unui local de şcoa- mat de Andrei Genstemborein şi
pare de seamă a comitetului de par minei şi cei mai buni propagandişti', In adunările grupelor s-au aplică, s-a reuşit să se obţină realizări însemnate, realizări ' lă cu două săli mari de clasă. Alexandru Aci.
prezentat dări de seamă în ca cu care se mîndreşte întregul colectiv al exploatării.
tid şi-a organizaţiilor de bază de conferinţe pe diferite teme, dinainte re s-au analizat rezultatele ob La proba slalom uriaş, cate
ţinute in producţie in anul 1957, Numai în perioada 1—29 ianuarie inclusiv, cu toate con goria I-a, pe primul loc s-a cla
la exploatarea minieră din Ghelar. In stabilite. felul cum s-au 'înfăptuit pro diţiile grele de muncă s-au extras peste prevederile planului k Şi în satul Ruda s-a construit sat concurentul Alexandru Aci,
punerile făcute de muncitori in de producţie al exploatării 770 tone de minereu de fier. iar la categoria Il-a concuren
munca de primire de noi membri şi cadrul consfătuirilor de produc , o şcoală nouă şi locuinţă pentru i tul Dumitru Mucenic.
ţie, şi felul cum au fost respec
candidaţi de partid, ţinîndu-se sea O rganizaţiile de bază tate prevederile contractului co , învăţător. ' ® Pe arena de popice „Lo
lectiv. comotiva" din oraşul Deva s-a
ma de instrucţiunile G.C. al P.M.R., nr. 9 şi 10 desfăşurat în ziua de 22 ianua
Participanţii la discuţii au rie o întrecere între echipele de
se pune accentul pe atragerea înspre Rezultate bune în muncă obţin şi arătat că s-au obţinut succese k Reţeaua comercială în Ghelar popice „Voinţa" Deva şi „Fla
partid a elementelor muncitoreşti frumoase in producţie, dar in ' s-a dezvoltat în mod simţitor. A - ! mura roşie" Deva. După o dis
care luptă cuabnegaţie pentru în organizaţiile de bază nr. 9 funicular acelaşi timp ei au arătat că mai ’ cum, ea cuprinde două magazine I pută dîrză, victoria a revenit
deplinirea şi depăşirea sarcinilor de sint încă unele lipsuri care îm 10.C.L. alimentara, un magazin de popicarilor de la „Voinţa" Deva,
producţie, sini fruntaşi in muncă şi şi nr. 10 mina Vadul Dobrii, deoa piedică buna desfăşurare a mun care au cîştigat cu o diferenţă
se bucură de stimă şi încredere. cii şi diminuează rezultatele ce textile, un magazin de confecţii, 1 de 51 lemne.
rece şi ele se preocupă îndeaproape se obţin. Printre acestea se nu 1unul melalo-chimic şi un chioşc A-
Spre deosebire de anii trecuţi, cînd mără lipsa de lemn de mină, Concursul s-a desfăşurat la
în această muncă nu exista conti de primirea de noi membri şi candi lipsa de rambleu, iar uneori lip Raionul III frunfaş pe exploatare prozar. proba 40 bile — 20 în plin şi
nuitate, acum, în urma măsurilor sa de scule, pietre de polizor, 20 la izolate.
luate — analizarea în fiecare adu daţi de partid. Aşa se explică faptul etc.
nare a organizaţiei de bază a fe S-au evidenţiat popicarii loan
lului cum se desfăşoară munca de că in fiecare lună 3—4 muncitori Pină acum au avut loc adu Fruntaş pe exploatare este colectivul raionului III, care, Dubaru, Constantin Săracu şi
nări de alegeri in 33 de grupe Traian Rozorea de la „Voinţa"
fruntaşi în producţie cer să fie puşi sindicale. Adunările grupelor de organizîndu-şi mai bine munca şi asigurînd o bună aprovi k S-a construit de către stat şi Ioafi Tintz de la „Flamura
la atelierul de întreţinere au a- roşie".
in discuţia adunărilor generale pentru ' les ca organizatori pe tov. loan zionare a locurilor de muncă cu materiale şi scule, întărind dis pin drum care leagă Ghelarul de
Dobra, loan Furdui, losif Lu- N. DONOV1CI corespondent
a fi primiţi candidaţi de partid. ] caci şi alţii, iar cele de la mi i Hunedoara, ceea ce a dus la uşu
Au ales noul consiliu
In această lună organizaţia de bază ciplina în muncă şi folosind cîl mai deplin timpul de lucru, a rarea aprovizionării muncitorilor
de conducere
reuşit să extragă peste sarcinile de plan 578 tone de minereu. >mineri cu cele necesare. $
Nu de mult în sala de şedinţe
primire în partid şi cum se ocupă nr. 9 funicular a primit în rîndurile ¦ In celelalte două raioane situaţia se prezintă astfel : co k S-a înfiinţat un spital dotat a colectivului sportiv „Progre
'cu aparatură şi personal calificat, sul" Brad a avut loc şedinţa de
fiecare comunist de această proble candidaţilor pe tov. Arsenie Gruni- < lectivul raionului II a extras peste plan 212 tone minereu j El dispune de numeroase secţii şi analiză a muncii desfăşurată de
mă — răspunderea comuniştilor faţă ţan, Arsenie Georgesc, Petru Ră- ¦ 'o maternitate. acest colectiv şi alegerea noului
de sarcini a crescut în mod simţitor doane, muncitori, iar organizaţia de 1 de fier, iar cel al raionului I — 65 tone de minereu peste plan.
şi se obţin rezultate din ce în ce bază nr. 10 mina Vadul Dobrii a pri- 1 Dintre brigăzile care lucrează în aceste raioane se evi
mai bune în munca de primire de mit în rîndurile candidaţilor pe mi denţiază cele conduse de minerii Dumitru Preda, loan Bidi- k Exploatarea minieră constru
ie ş te un club cu o sală de specta-
noi membri şi candidaţi de partid. nerii Petru Bobora, Victor Lupulesc ! ga, Gheorghe Drăgan, Simion Ticula, Nicolae Cazacu şi alţii. tcole, avînd o capacitate de 400
ţ locuri, sală de lectură, şah, biblio
şi Aurel Herban. ! t e c ă etc.
Organizaţia de bază nr. 1 k O contribuţie însemnată la îndeplinirea şi depăşirea planului
Bine munceşte în această pro Datorită faptului că munca orga au adus-o şi muncitorii din echipa tov. Franc isc Gomboş de
blemă organizaţia de bază nr. 1 din nizaţiilor de bază de Ia exploatarea la staţia de sortare şi încărcare a minereului de la Crăciu-
orizontul I (secretar tov. losif Toma), minieră Ghelar, în problema primirii !
care, printr-o muncă politică bine de noi membri si candidaţi de par nensa. k Ghelarul a fost radioficat, iar
organizată şi dusă în mod permanent tid s-a îmbunătăţit, numărul munci (mimării! abonaţilor trece de 600.
în rîndurile muncitorilor fruntaşi, torilor şi tehnicienilor fruntaşi care AUREL HERBAN
reuşeşte in mod sistematic lună de
iehriician k Tot în comuna Ghelar s-a
'construit o staţie de transformare
2 4 0 fone dolom ifă pesfe prevederile de 35.000 kw.
lună, să primească 3—4 candidaţi de cer să fie primiţi în partid, creşte
partid. mereu. Ga o urmare a activităţii des na Vadul Dobrii au ales pe to sarcinilor de plan -A- S-a construit un grajd comu organ de conducere. Cu acest
varăşii Aron Enciu, loan Do- nal pentru 8 capete de vite. prilej a reieşit că în cadrul co
Muncind în acest fel, în cursul făşurate pentru atragerea spre partid Muncitorii de la cariera de dolomită, ce aparţine exploa lectivului s-a dat mai multă a-
btlcă, Avram Năpău, Cornel tării miniere Ghelar, luptă pentru a trimite oţelarilor de la * tenţie disciplinei1 fotbal, negli-
[ anului trecut, această organizaţie de a muncitorilor fruntaşi, organizaţiile Stăncoane şi alţii. Hunedoara dolomită necesară reparării vetrelor şi pragurilor jînd celelalte discipline. Mobili
bază a primit un număr însemnat de cuptoarelor Siemens Martin. •, k Pină acum au fost înfiinţate zarea tinerilor în cadrul Sparta-
de bază de aici au primit, in cursul CAROL LASCUŢOIU ) 3 întovărăşiri zootehnice de creştere chiadei de iarnă a lăsat de a-
membri şi candidaţi de partid. In preşedintele comitetului Elanul de muncă al colectivului de muncitori de aci este semenea de dorit. Unii partici
cursul lunii ianuarie a.c. au fost acestei luni 19 candidaţi şi 4 membri concretizat în cele 240 de tone de dolomită extrase peste pre a oilor. panţi şi-au manifestat dorinţa
de întreprindere vederile sarcinilor de plan în perioada 1-29 ianuarie a.c. ca în cadrul colectivului să ia
primiţi în rindurile candidaţilor de de partid. k Exploatarea a construit un fiinţă secţii noi ca box, lupte
Cursuri Se evidenţiază în mod deosebit muncitorii din echipa mi rezervor nou de mare capacitate, ’ etc.
partid tov. Leontin Bobora, Aurel Dîndu-se atenţie primirii în par de calificare nerului Francisc Pop şi perforatorii Nicolae Paşca şi Nicolae care alimentează cu apă comuna
pentru mineri Cioara, care au âd'uă o contribuţie însemnată la depăşirea .şi întreprinderea. Adunarea a hotărît in imani*
Alimpesc, loan Preda, iar ca mem tid, în primul rind a muncitorilor di planului de producţie al carierei. mita'e ca noul colectiv să poar
In scopul ridicării calificării k Cinematograful din localitate { te numele de „Aurul" Brad.
bru de partid tov. Victor Jalbă. rect productivi, compoziţia socială a muncitorilor mineri, la exploa 'a fost înzestrat cu două noi apa- S Apoi a fost ales noul consiliu
tarea minieră din Ghelar s-au rate de proiecţie de fabricaţie ro- ? de conducere. Ca preşedinte a
Biroul acestei organizaţii acordă membrilor şi candidaţilor de partid deschis două cursuri de califi mînească „Tehnochim". fost ales tov. Sabin Clej, iar ca
care de gradul î şi II. secretar tov. loan Radu.
multă atenţie şi muncii de educare la mina Ghelar, s-a îmbunătăţit în k A fosf înfiinţată o şcoală pro
Cursul de calificare de gradul Încă din primele zile, noul
a candidaţilor. Astfel, majoritatea a- mod simţitor, elementul muncitoresc I a început în ziua de 22 ianua cesională în care peste 180 elevi consiliu a trecut la înfiinţarea
rie cu 50 de elevi, avînd două î învaţă diferite meserii. secţiei de box şi au luat mă
cestora, au fost încadraţi, potrivit ni reprezentînd astăzi 98 la sută din clase paralele, iar cursul de gra suri pentru atragerea unui nu
dul îl a început în ziua de 30 -jir S-a construit o cantină unde măr cit mai mare de sportivi
velului lor de cunoştinţe, în cercuri totalul membrilor şi candidaţilor de ianuarie a.c. cu 32 de elevi şi iau masa zilnic circa 120—130 de la diferite manifestări de masă.
o singură clasă. muncitori.
şi cursuri de partid corespunzătoare, partid. Activitatea „Casei alegat arului44 M. SUSAN corespondent
La aceste cursuri predau cei clin Ghelar trebuie îmbunătăţită -jâr A fosf amenajată o arenă spor-J
fot în scopul educării candidaţilor se VIOREL STOICA mai buni ingineri, tehnicieni şi tivă cu iribune pentru 400 de spec-J Concurs „D rum efii
maiştri din cadrul exploatării. , tatori.
organizează periodic adunări cu a- secretarul Comitetului de partid' v e s e li" ia S im eria
k Au fost construite de către ex
©-« O ©-9 ploatare 4 blocuri muncitoreşti în I Zilele trecute, în sala
*care locuiesc 364 muncitori n efa-! clubului C. F. R. „Filimon
N © i ffSrasri p r i m i f i îra U . T . M . „Casa alegătorului“ ce s-a des tistice etc. Lipsesc ziarele, re 1milişti. Sirbu" din Simeria, aproape
chis in localul clubului „AI. Băl- vistele.
In cursul acestei luni, orga Fiecare organizaţie de bază cescu" din localitate, este fru k De asemenea, au fost co n -!
nizaţiile de bază U.T.M. de la U.T.M. din cadrul exploatării mos amenajată, aci găsindu-se Tovarăşii de aci s-au mulţu struite două blocuri pentru familişti
exploatarea minieră Ghelar au noastre a primit în cursul aces broşuri legate de realizările regi mit doar să afişeze un tabel cu în care locuiesc 26 familii de tnun- 1
reuşit să atragă spre organiza tei luni cîte unul sau doi tineri mului nostru democrat-popular. agitatorii care fac de serviciu citori mineri.
ţie noi tineri muncitori. Pînă în în rîndul membrilor U.T.M. în fiecare zi.
prezent au fost primiţi.- în rîn Rău este că aceasta nu are
durile ulerniştilor 15 tineri, prin 10ACHIM MUNTEANU încă un program de activitate Este necesar ca biroul F.D.P.
tre care tov. Vasile Chioreanu, secretarul comitetului U.T.M. in care să se prevadă acţiuni şi organizaţiile de partid să ia
miner, Iuliu Balint, lăcătuş, le ce le va întreprinde c a : in-
de la exploatarea minieră măsuri pentru ca la „Casa a-
legcUorului“ să se desfăşoare
o muncă concretă, zi de zi.
Gheorghe Nina şi Petru Filip. Ghelar PAULA POPA tilniri, conferinţe, programe ar I. BADAU 300 de spectatori au luat parte
la concursul „Drumeţii veseli"
rXJOa^KOOOOOSQgXX?OCCX΀ÎOCeX5SOCCOCgX^30gQOQQOQOOOOCX3QOt C<XXXX>COOOOOO^SCPCXX>POOPG05aOOgXXXXXX>3aOOQOgX>OiXX>COO.XXX>OOOQOOOOOOeXXXX^^ cu te m a : „108 ani de la naş
terea marelui poet rotnîn Mi-
hail Eminescu", desfăşurat în
tre clasele a IX-A şi D ale Şco
Dinviaţa culturală teşte drama „Năpasta11 de I.L. ţinute in mod aproape regulat ţină cu stăruinţă de rezolvarea lii medii mixte Simeria. Concur
Caragiale. conferinţe axate pe teme de acestei probleme şi să dea fiin sul a fost viu disputat, concu
Contribuţii de seamă in pre producţie. ţă unei brigăzi atristice de a- renţii fiind bine pregătiţi.
a muncitorilor de la Câlan gătirea de spectacole artistice In raport cu posibilităţile şi gitaţie, a cărei faimă să mear O bună pregătire a dovedi
reuşite aduce şi fanfara. cu cerinţele, s-a făcut însă prea gă pînă departe. t-o eleva Elena Boian de altfel
Pe linia sprijinirii procesului unica reprezentantă a clasei a
Pe cuprinsul regiunii Hune din regiune sau din ţară, in ceea nie" din Călan, să fie luminate puţin. Obiectivul principal al Şi, încă o problemă asupra IX- B, care a realizat singură
doara, sint multe întreprinderi în ce priveşte alcătuirea planurilor seară de seară, pînă tîrziu, pli de producţie, clubul, a organi activităţii culturale trebuie să căreia trebuie gîndit cu toată un număr de 230 puncte. Ele
care munca culturala pulsează cu de muncă. In acest scop, au ne de muncitorii ce vin să caute zat pină în prezent mai multe fie oglindirea vieţii întreprinde răspunderea. Este vorba de vii : Filimon Zoe şi Eniu loan,
putere, in care muncitorii sint fost trimise planuri de muncă in el lumina culturii. Aici, se schimburi de experienţă, care rii, legarea conţinutului muncii din cl. IX-A, s-au dovedit da
antrenaţi cu pricepere în forme la „Steagul roşu" din Oraşul intilnesc utemişti ca loan Buti s-au soldat îndeobşte cu rezul culturale de specificul oamenilor colţurile roşii din secţii. Aşa asemenea a fi bine pregătiţi.
le de activitate ale clubului. Şi, Stalin, „Casa de cultură C.C.S." şi Grigore Crîstea, muncitori în tate bune. La reuşita acestora şi al activităţii lor. Or, tocmai Concursul a fost cîştigat de cl.
una din aceste întreprinderi es Bucureşti etc. Şi din toate locu virstă ca Arcadie Lazăr, intelec au depus întotdeauna interes, acest lucru s-a făcut în prea după cum se ştie, acestea au o IX-B, care a realizat un număr
te uzina „Victoria" din Călan. rile unde au tost trimise aces tuali ca inginer Petru Zăvoia- tovarăşi ca Munteanu lonaşcu, mare importanţă in desfăşura mai mare de puncte. După ter
te planuri, s-au primit răspun nu şi alţii, pentru a citi cărţi, Ştefan Szabo, Nicolae Pillv, minare. participanţilor li s-au
Aruncînd o privire analitică suri, cuprinzînd propuneri şi pentru a-şi împărtăşi din expe loan Stoicoiu etc. In urma mică măsură la uzina „Victo rea unei activităţi culturale sus oferit frumoase premii.
asupra ultimei perioade, se poa sugestii de îmbunătăţire. Singur rienţă, pentru a se recrea prin
te constata cu satisfacţie, că re clubul „Alexandru Sabia11 din jocuri sportive, pentru a-si re schimburilor de experienţă, di ria" din Călan. El nu s-a putut ţinute, chiar jos in secţii, la lo I LOREAN VALER corespondent
Hunedoara, nu s-a învrednicit conforta mintea prin plăcute şi lac.e intr-o măsură mai mare cul de muncă. In cadrul lor,
zultatele obţinute in direcţia a- să-şi trimită părerea sa cu pri instructive ocupaţiuni. ferite sectoare, printre care sec deoarece a lipsit însăşi elemen in timpul liber, se pot citi zia
sigurării unor condiţii mereu vire la această problemă, deşi tul principal în reuşita unei a- re, se poate juca şah, se pot fa
sporite pentru viaţa culturală a i s-a trimis şi lui plan. Citeva din realizări torul furnale, au reuşit să li semenea acţiuni, a lipsit briga
muncitorilor de aici, sint demne chideze cu anumite deficienţe
de a fi pe drept cuvint remar Activitatea culturală de Ia Clubul cultural din Călan, da artistică de agitaţie. Propriu- ce discuţii asupra diferitelor
cate. Călan a reuşit să înregistreze dispune de un ansamblu de cor şi să înregistreze succese spo
un ritm corespunzător cerinţe rite în realizarea sarcinilor de zis, nu s-ar putea spune că ea cărţi, iar o brigadă artistică de
Ce s-a făcut pentru lor mereu crescînde ale munci bărbătesc, alcătuit din 70 per plan.
a se ajunge aici torilor şi pentru faptul că la a- a lipsit cu desăvîrşire. Brigada, agitaţie poate, cel puţin de cîte
ceastă întreprindere există un soane, de un cor mixt compus Multe lucruri bune se pot spu a existat — se spune „în cadrul două ori pe lună, să prezinte
Un motiv al succesului, con real sprijin din partea condu echipei de teatru" — şi chiar cite un scurt program artistic.
din 40 persoane. Repertoriul a- ne despre bibliotecă. In ceea ce a dat trei programe. In primul La uzina „Victoria11 Călan, col
stă in judicioasa planificare rind, o brigadă artistică de a-
cestora cuprinde cîntece de pre priveşte realizările acesteia, le
gitaţie, trebuie să existe de sine ţurile roşii lipsesc. Se „presu
vom relata intr-un articol vii
stătătoare, cu un repertoriu pune11 că ar fi un colţ roşu la
tor. precis, iar apoi, programele pe uzina de semieoes. Din păcate
care aceasta le dă, trebuie să însă, mai mult se presupune.
Ce anume mai trebuie constituie oglinda vie a locali
tăţii sau întreprinderii căreia Ţinînd seama de entuzias
după care munca se desfăşoară cerii ei. Tovarăşul Adolf Dru- tenţioasă interpretare ca „Mar făcut ii aparţine. Nu se poate spune mul şi dragostea cu care mun
la acest club. Cuprinzător şi ker, directorul întreprinderii, se şul muncitorilor de la Yiena", Cu toate aceste îmbunătăţiri că a făcut aşa ceva brigada ar citorii de la Călan participă la
impărţit pe resoarte, planul de interesează personal de viaţa „Corul robilor11 din opera „Na- evidente, ce au fost aduse in tistică de agitaţie a clubului formele muncii culturale, se im
activităţi al clubului este afişat culturală a muncitorilor, de te buchodonosor11, „Cintecul Ni- desfăşurarea muncii culturale din Călan. pune ca şi aceste deficienţe să
atit la sediu, cit şi in diferite lul în care aceştia participă la prului" etc. In compoziţia spec de la Călan, trebuie să ne oprim fie cit mai degrabă înlăturate.
E desigur binevenită iniţia
locuri mai frecvent,ilc din uzi forme de activitate ale clubului. tacolelor, corurile conlucrează totuşi si asupra unor lipsuri ce tiva ce s-a luat în ultima vre In acest fel, rezultatele obţinute
nă. întocmirea lui cit mai judi Sprijin permanent şi grijă pen cu orchestra clubului care-i al se fac incă simţite şi care prin me, de a se crea un cenaclu vor fi o dovadă deplină a fap
cioasă, constituie o preocupare tru munca culturală se manifes cătuită din 18 persoane. natura lor scad din eficacitatea literar, care să aibă în atenţia tului că acolo unde munca cul
de seamă a colectivului de con tă şi din partea comitetului de muncii desfăşurate. lui problema scrierii textelor turală îmbracă toate formele ei
ducere, fapt pentru care, acesta partid şi al comitetului de În O muncă susţinută desfăşoa pentru brigadă. Un asemenea de manifestare şi unde ea merge
a luat bine inspirata iniţiativă treprindere. ră in cadrul clubului, echipa de Am arătat că in direcţia le lucru, ar duce la pregătirea u- în pas cu realităţile zilnice, suc
tealru. Aceasta a realizat in ul gării muncii culturale de pro
cesul de producţie, clubul a or
de a proceda la schimburi de Aşa stind lucrurile, e firesc timul timp piese ca „Umbra", ganizat citeva schimburi de ex nor programe de calitate. Con cesele nu intîrzie să se arate.
experienţe, cu alte întreprinderi dar, ca sălile clubului „11 Iu „Cearta11 ele., iar acum pregă perienţă. De asemenea au fost ducerea clubului trebuie să se v. D.