Page 60 - 1958-02
P. 60
DRUMUL SOCI Af.ISMULUl Nr. P87
aflam
jA îim e iB ş ILrL • xd tirirteie ş± m . • x d tlm a la ş iir i • jjiiim e te ş t ir i H c a liă rl I i i R . P . ungară
Avîotul industriei siderurgice
Anul acesta Industria side ce constituie o producţie record
rurgică din R. P. Ungară îşi va pentru Ungaria.
spori producţia cu 21 la sută fa
ţă de anul trecut. Ea va pro Anul trecut, colectivul com
duce, printre altele, peste un mi binatului siderurgic de la Ozd a
lion de tone de laminate, ceea reuşit să reducă cu 50.000 kwh
cantitatea de energie necesară
producţiei unei tone de oţel.
P o z iţ ia guvernului s o v ie t ic fa ţă Walter Ulbricht arată din nou căile Mişcarea cooperatistă în agricultura
d e c r iz a franco-tunisiană practice spre unificarea Germaniei Ungarie-i
PARIS 17 (Agerpres). — repetate rinduri că condamnă BERLIN 17 (Agerpres). — Arătînd că pînă în prezent păcii şi unificarea BUDAPESTA 17 (Agerpres). ducţie au obţinut de asemenea
cu hotărire metoda rezolvării ADN anunţă: Walter Ulbricht, guvernul Republicii Federale Germaniei şi care prevede în MTI anunţă : După cum s-a a- rezultate bune şi in ce priveşte
TASS anunţă : După cum s-a a- prin forţă a problemelor litigi prim secretar al C.C. al P.S.U.G, Germane nu a putut prezenta cheierea între R. D. Germană nunţat în presa ungară, la sfir producţia de cereale. Recolta la
tlat la Paris, la 15 februarie oase, deoarece ea este in con a acordat un interviu unui co un plan concret în vederea re şi R. F. Germană a unui acord şitul anului 1957 in R. P. Un hectar obţinută de cooperative a
ambasadorul U.R.S.S. in Fran tradicţie cu spiritul şi litera car respondent al ziarului vest-ger- zolvării paşnice a problemei ger pentru aplicarea unei politici gară existau 2.607 cooperative
ţa Fa vizitat pe ministrul Afa tei O.N.U. şi cu interesele păcii man „Sudduetsche Zeitung11. mane, W. Ulbricht a declarat: comune în anumite probleme agricole de producţie — cu a- fost cu mult mai mare decît a-
cerilor Externe al Franţei şi i-a generale. Ambasadorul sovietic principale, ar putea servi ca o proximativ 1.000 mai multe de- ceea realizată de ţăranii cu
declarat că la Moscova a pro a subliniat că la Moscova se W. Ulbricht a subliniat că Acum există un singur plan bază bună şi ar putea deschide cit in anul 1956. De asemenea, gospodării individuale. In ce
speră că guvernul Franţei va propunînd crearea unei confe de reunificare. Acesta îl consti calea pentru acţiuni viitoare. numărul grupurilor cooperatiste priveşte creşterea animalelor,
vocat o serioasă îngrijorare a- înţelege just îngrijorarea mani deraţii a celor două state ger tuie propunerea Republicii De de producţie era de 858. cooperativele agricole de pro
lacarea statului independent Tu festată de guvernul sovietic, dat mane, Partidul Socialist Unit mocrate Germane de a se în W. Ulbricht s-a ocupat pe
fiind profundul interes al făptui unificarea celor două sta larg de chestiunea realizării Intr-un editorial, ziarul „Nejv ducţie au depăşit de asemenea
nisia, membră a O.N.U., de că din Germania, Camera Popu te germane prin crearea unei practice a ideii creării unei con szabadsag" relatează că in a- prevederile iniţiate ale anului
U.R.S.S. pentru menţinerea pă confederaţii. federaţii germane şi de măsu nul 1957 au fost obţinute cele
tre aviaţia franceză şi bombar lară şi guvernul R. D. Germane rile pentru apropierea treptată a mai bune rezultate din ultimii trecut.
cii in Africa de nord şi în re W. Ulbricht a subliniat că celor două state germane. zece ani in mişcarea coopera Venitul anual al fiecărui mem
darea localităţii tunisiene Sakiet s-au călăuzit după interesele na propunerile guvernului R. D. tista din agricultura Ungariei.
giunea Mării Mediterane. El a arătat că Republica De Cooperativele agricole de pro bru de cooperativă agricolă de
Sidi-Yussef. După cum se ştie, ţionale ale întregului popor ger Germane expuse în declaraţia mocrată Germană a adus o con
guvernul sovietic a declarat in sa din 27 iulie 1957 cu privire tribuţie importantă la slăbirea producţie din R. P. Ungară a
man. Interesele vitale ale naţi încordării în lume şi în Germa crescut de la 7.700 forinţi în
In Uniunea Sovietică se va edita la calea naţiunii germane spre nia. 1955 la peste 11.300 forinţi a-
enciclopedia })Energia atomicăXti unii germane cer rezolvarea nul trecut.
W. Ulbricht a vorbit apoi pe
paşnică a problemei germane. larg despre planul creării unei
zone denuclearizate în Europa
MOSCOVA 17 (Agerpres). — ca enciclopedie chimică11. Un Şedinţa C on siliu lu i naţional al Frontului centrală. El şi-a exprimat con Recuperarea cărbunelui din steril
TASS anunţă : In Uniunea So mare interes va prezenta de a- vingerea că crearea unei ase
vietică se va edita enciclopedia semenea „Enciclopedia practică nafional a! G e rm a n ie i d e m o cra te menea zone ar constitui o con In R. P. Ungară a fost crea registrate s-a prospectat sterilul
„Energia atomică11, care va cu inginerească". tribuţie esenţială la destinderea tă o întreprindere nouă pentru din toate exploatările carbonifere
prinde articole despre ultimele BERLIN 17 (Agerpres). — reunificării Germaniei A. Nor- încordării şi la unificarea paş exploatarea cărbunelui din sterii. din ţară, ceea ce reprezintă cel
realizări ale ştiinţei. Un bun îndreptar pentru fi- ADN anunţă : La 15 februarie den a arătat că poziţia negativă nica a celor două state germane. In 1956—1957 la Tatabanya puţin patru milioane tone de
ziologi, biochimişti şi biofizi s-a deschis la Berlin şedinţa a R. F. Germane care respinge s-au recuperat din steril 326.000 cărbune.
In anii viitori se vor edita cieni îl va constitui „Mica enci Consiliului naţional al Frontu propunerea pentru crearea con Răspunzînd la întrebarea cu tone de cărbune cu o valoare dc
citeva enciclopedii pe speciali clopedie biologică". Vor apare lui naţional al Germaniei de- federaţiei cşlor două state ger privire la sarcinile organelor 3.000—3.200 calorii. Tehnica re Conform prevederilor pînă la
tăţi, la care se lucrează în pre mocarte la care iau parte con mane, co nsu n ie un principal confederaţiei germane, W. Ul sfirşitul acestui an se va realiza
de asemenea „Scurta enciclope ducătorii comitetelor Frontului obstacol în calea reunificării. In bricht a spus printre altele: cuperării care s-a aplicat aici o recuperare zilnică de 200 tone
zent. Pentru specialiştii in do naţional. prezent, a declarat raportorul, Noi nu propunem oa prin crea cărbune din steril.
die geografică11, „Enciclopedia numai un singur guvern ger rea confederaţiei, regimul nos s-a dovedii a îi foarte rentabilă.
meniul chimiei se va edita „Mi teatrală11 si altele. Şedinţa a fost deschisă de man tinde cu adevărat spre re
profesorul E. Coriv-ris, preşedin naşterea naţională a poporului tru de democraţie populară şi Datorită rezultatelor bune în
tele Consiliului naţional. A. german — acesta este guvernul cuceririle socialiste ale oame
Inserai!! bulgar sprijini prapsiîJsriSa NTorden, membru al prezidiului Republicii Democrate Germane. nilor muncii din R. D. Germa Dezvoltarea industriei de încălţăminte
guvernului R.P.D. Coreene privitoare Consiliului naţional, secretar al nă să se extindă şi asupra Ger
C.C. al P.S.U.G., a prezentat un La dezbaterile pe marginea maniei occidentale. însuşi mun Anul acesta industria de stat vor mai confecţiona 1.400.000
la reunificarea Coreei raportului au luat parte repre de încălţăminte clin R. P. Un perechi de sandale şi pantofi
raport pe tema „Anul 1958 — zentaţi ai partidelor democra citorii şi sindicatele lor precum gară va fabrica 10.650.000 pe pentru gimnastică.
SOFIA 17 (Agerpres). După implicit pentru înlăturarea pri tice şi ai organizaţiilor de ma şi păturile largi ale oamenilor rechi de încălţăminte din piele
cum anunţă agenţia telegrafică mejdiei dezlănţuirii unui nou anul măreţei iniţiative populare să care fac parte din Frontul muncii vor hotărî care din a- Anul acesta întreprinderile de
bulgară, guvernul Republicii război o constituie retragerea naţional al Germaniei demo ceste cuceriri pot ti transpuse pentru consumul interior. Aceas stat de încălţăminte din Unga
Populare Bulgaria a făcut o de trupelor străine de pe teritoriul in lupta pentru pace şi socia crate. în viaţă în ultima instanţă în ria vor produce de asemenea
claraţie în legătură cu propu ţării. Germania occidentală. tă cifră indică o creştere a pro două milioane perechi de încă?-
nerile din 5 februarie ale guver lism". ducţiei cu 426.000 perechi în 1munte pentru export ţaţă de
Guvernul bulgar, se spune în Sîntem convinşi că clasa mun 800V000 perechi în 1957.
Vorbind despre perspectivele comparaţie cu anul trecut. Se
p riv ire li ţpsanu
nului R. P. D. Coreene privi declaraţie, speră că toate ţări Apelul Comitetului de pregătire citoare, ţăranii, intelectualii şi ai R. P . U n g a re
toare la reunificarea Coreei. le care sînt interesate în menţi cercurile cu vederi liberale
nerea păcii în Extremul Orient pentru convocarea conferinţei BUDAPESTA 17 (Agerpres). trienal al R. P. Ungare.
In declaraţie se arată că gu şi în întreaga lume vor contri muncitorilor din tarile baltice din Germania occidentală vor Ziarul „Nepszava", organul Acest plan care cuprinde anii
vernul bulgar sprijină întruto- bui la rezolvarea paşnică a pro să se revină la regimul parla central al sindicatelor ungare,
tul aceste propuneri şi consideră blemei coreene în spiritul aces BERLIN 17 (Agerpres). A- întreprinse în vederea atingerii mentar democratic. Pentru a- a publicat o declaraţie făcută 1958— 1960, a declarat Peter
că principala condiţie prelimi tor propuneri. genţia ADN transmite apelul acestui ţel. ceasta este necesar de asemenea de Peter Valyi, vicepreşedinte Valyi, va ti definitivat şi publi
nară pentru unificarea Coreei şi lichidarea rămăşiţelor fascismu al departamentului de stat al cat spre sfîrşitul primului tri
Comitetului de pregătire pentru Conferinţa muncitorilor, sc lui şi militarismului şi crearea planificării cu privire la planul mestru a. c. Ţelul său principal
Protestul Marocului împotriva convocarea conferinţei muncito subliniază in continuare :n apel, garanţiei că în Germania occi este punerea bazelor unui nou
rilor din ţările baltice, înfiinţat este menită să contribuie la rea dentală nu se va mai duce o nivel de viaţă ridicat şi întări
politică imperialistă.
deplasărilor de trupe franceze la 15 februarie la Rostok (R.D. lizarea unei înţelegeri între îrd fitc si învingem l i alegeri rea situaţiei economice a ţării.
în regiunea Agadîr Germană). membrii sindicatelor şi toţi mun Principiile care stau la baza
citorii din ţările baltice, precum şl si formăm m guvern
PARIS 17 (Agerpres). După grav ou cît, după părerea popu Nouă, muncitorilor — se spu şi la desfăşurarea luptei comune acestui plan marchează o
cum anunţă corespondentul din laţiei locale, ele coincid cu de ne în apel — .ne revine o răs pentru înfăptuirea principiului ic coaliţie" schimbare structurală a indus
pundere deosebit de mare pen coexistenţei paşnice între ţâri. triei. Planul trienal pe 1958—
tru asigurarea păcii în regiu
Rabat al agenţiei France Pre- plasările' trupelor spaniole în nea Mării Baltice. Smtem destul Ea trebuie să contribuie şi la decîară Nosaka, prim secretar aS C.C, al P.C. 1960 prevede de asemenea spo
sse, la 15 februarie Ministerul sudul Marocului11. de puternici pentru a preîntîm- crearea în Europa a unei zone din Japonia rirea producţiei agricole şi alo
Afacerilor Externe al Marocului pina primejdia unui război. Rea- denuclearizate. carea de investiţii pe termen
a dat publicităţii un comunicat Potrivit informaţiilor agenţiei, lizînd o înţelegere reciprocă, ne TOKIO 17 (Agerpres). TASS Partidul Comunist poate să du scurt. In cursul planului trienal
în care se anunţă că s-a pro ambasada franceză a declarat vom putea uni şi vom putea Comitetul de pregătire chea anunţă : In sala Nakano din că tara pe calea cea justă. creditele de investiţii în valoare
testat pe lingă ambasada Fran că in regiunea Agadîr „nu au mă pe muncitorii din ţările bal Tokio a avut loc la 15 februarie de 300 de milioane de ruble a-
ţei împotriva „frecventelor de desfăşura o largă mişcare pen tice să sprijine iniţiativa cu un mare miting organizat de In încheierea mitingului a cordate Ungariei de Uniunea
plasări ale unor mari unităţi avut loc decît manevre foarte tru consolidarea păcii în regi privire la convocarea conferin Partidul Comunist din Japonia. luat cuvîntul Sandzo Nosaka, Sovietică vor juca un rol im
franceze în regiunea Agadîr11. A- limitate11. Ambasada a dat asi unea baltică. ţei.__________________________ Au participat numeroşi munci prim secretar al C.C. al P.C.
ceste deplasări, arată comunica tori, funcţionari şi studenţi. A din Japonia. El a subliniat că portant.
tul, „au un caracter cu atît mai gurări ca „în următoarele două In apel se propune ca fa con 0 mm catastrofă luat cuvîntul Togo Kameda, ac în prezent există toate posibili
ferinţă să se discute problema tăţile pentru unirea forţelor de
zile11 nu vor avea loc nici un acţiunilor comune care trebuie la minele de sulf
fel de manevre.
SITUAŢIA DIN INDONEZIA din Sicilia tivist al Partidului Comunist. mocratice ale ţării în vederea Rectificare
El a criticat guvernul Kişi pen obţinerii victoriei în apropiatele
Cuvîntarea preşedintelui Sukarno tură societăţilor străine. ROMA 17 (Agerpres). După cuin tru că, urmînd politica S.U.A., alegeri parlamentare. Relevînd In materialul „Propuneri realiste,
eu prilejul întoarcerii sale ia Djakarta Intr-o ştire transmisă de co s-a mai anunţat la 13 februarie la militarizează ţara şi nu ţine importanţa colaborării între par bază de tratative11 apărut în pagina
una din minele de sulf din apropie seama de nevoile poporului ja tidele socialist şi comunist, No IV-a a ziarului nostru din 16 februa
DJAKARTA 17 (Agerpres) ţional pentru traducerea în via respondentul din Padang al zia re de Caltanissetta (Sicilia) s-a pro ponez. Kameda a declarat că saka a declarat: „Trebuie să rie, primele 3 rînduri din aliniatul doi
TASS 'anunţă: La 17 februarie, ţă a chemării sale. rului „Suluh Indonesia11 se ara dus o explozie în urma căreia, potri pînă şi potrivii dalelor oficiale învingem în aceste alegeri şi să se vor citi corect:
preşedintele Sukarno s-a înapo tă că unul din liderii separatiş vit dalelor publicate, au pierit opl în Japonia 11 milioane de oa formăm un guvern de coaliţie11.
iat la Djakarta dintr-o vizită in Sukarno a declarat ca po tilor, Hussein, şi complicii săi, mineri, iar alţi 04 mineri au fost ră meni trăiesc în mizerie. E un lucru cunoscut deja că terito
poarele tuturor ţărilor pe care intenţionează să concesioneze niţi. La miting s-a dat citire tele riul Coreei de Sud a devenit o bază
ţările Asiei şi Africii. le-a vizitat s-au declarat solida bogate terenuri petrolifere din Misao Funao, reprezentant al gramei de salut adresată parti
re cu lupta poporului indone regiunea fluviului Campar, cu In legătură cu această catastrofă, sindicatelor, Isii, Suciano, re cipanţilor la miting de către or militară americană
La aeroport preşedintele a zian, exprimîndu-şi dorinţa ca o suprafaţă totală de 2 milioa ziarul „Unita" informează că explo prezentanţi ai industriaşilor mici ganizaţia locală a partidului
fost întîmpinat de conducătorii Indonezia să devină cît mai ne hectare. Această concesiune zia s-a produs din cauza utilajului şi mijlocii, şi alţi vorbitori au socialist.
statului, reprezentanţii forţelor grabnic un stat puternic. Preşe o pretinde socicdatea petroliferă minier extrem de învechit şi din cauza subliniat rolul de avangardă al
armate, membri ai corpului d!- dintele .a subliniat că în timpul americană „Standard Vacuum lipsei de mijloace eficiente în ce pri Partidului Comunist in lupta po MAGAZIN
plomatic, delegaţi ai organiza vizitei sale el a cîştigat o expe Oii Company11. veşte tehnica securităţii. porului pentru independenţa de
ţiilor obşteşti, ai muncitorilor, rienţă care poate fi utilă în lup plină a ţării şi pentru îmbună MIERCURI 19 FEBRUARIE 1958
ţăranilor, femeilor şi tineretului. ta pentru eliberarea Irianului de Ziarul scrie în continuare că Ziarul „Unita11 subliniază că în ul tăţirea condiţiilor de trai a oa
vest, precum şi pentru realiza Hussein a promis terenuri pe timele zece luni la minele de sulf din menilor muncii. Muncitoarea SPECTACOLE CINEMATOGRAFICE
Luînd cuvîntul la un miting rea principiilor declaraţiei pro trolifere în Sumatra de nord so Sicilia s-au produs patru catastrofe,
de masă în faţa palatului Mcr- clamate în luna august ,1945. cietăţii petrolifere olandeze „Bn- în urma cărora au murit 30 mineri, Teukakara a declarat că, după DEVA: Taifun la Nagasaki 1 PE flăcări î ORAŞT1E : Celcaş; SIMBRIA:
deka, la oare au participat Sukarno a chemat poporul in taafshe Petroleum Maatshappi". iar alţii 97 au fost răniţi. TROŞANI : cinema „7 Noiembrie" Dispărut fără urmă; HAŢEG : O cari
100.000 dc oameni, preşedintele donezian să continue lupta cum arată viaţa însăşi, numai Ulise; cinema „Alexandru Sahia" eră ratată; BARU MARE: Gazul pilo
Automobile Două victorii; ALBA IULIA tului Maresz ; LONEA : Un om obiş
Sukarno a amintit că înaintea Preşedintele Sukarno a fost militare engleze Fostul prim m inistru al Franţei Edgar Faure s-a Malva; BRAD: Prologul ; SEBEŞ nuit ; APOLDU DE S U S : Inima
plecării sale din Indonezia el a salutat de primul ministru Dju- pentru separatişti p r o n u n ţ a t p e n t r u r e c u n o a ş te r e a R. P. C h i n e z e Ernest Thallman; 1L1A : Podhale în cîntă; ZLATNA: Pui de tigru:
chemat poporul să păzească u- anda care a spus că vizita pre TECJŞ : Pe baricadă.
nilatea naţională, integritatea şi şedintelui în unele ţări din Asia NEW YORK 17. (Agerpres). E. Faure a condamnat de a-
securitatea statului, deoarece a constituit un. aport important După cum anunţă coresponden PARIS 17 (Agerpres). In- semenea restricţiile absurde ca SELECŢIUNI DIN PROGRAMUL DE RADIO
numai prin menţinerea unităţii tul agenţiei United Press, n- tr-o cuvântare rostită î-n faţa co re împiedică dezvoltarea comer
pot fi învinse toate greutăţile la lupla poporului indonezian genţi ai separatiştilor indonezi misiei parlamentare pentru pro ţului franco-sovietic. „Noi lip Programul I : 6,30 Muzică uşoară; cultătorilor j 19,55 Noapte bună, co
care stau în faţa ţării. eni desfăşoară o intensă (activi blemele comerţului, Edgar Fau seam Rusia de stilouri — a 6,45 Copiii cîntă; 7,10 Melodii popu pii ! 21,25 Aîuzică uşoară romînească;
pentru eliberarea Irianului de tate pentru achiziţionarea la re, fostul prim ministru al Fran spus el — iar Rusia a construit lare romîneşti ; 8,00 Materiale din 23,05 Concert de noapte. Programul
Preşedintele a mulţumit po Singapore de automobile milita ţei, s-a pronunţat pentru renun sateliţi. Listele de zeci de pa presă: 9,00 Muzică de estradă; 9,30 II: 15,00 Muzică populară romînească:
porului, guvernului, forţelor ar vest. re engleze şi maşini blindate ţarea la toate restricţiile exis gini în care sînt enumerate măr Ştiinţa învinge: 11,03 Teatru la mi 15,30 Muzică de estradă; 17,20 Wj
mate, poliţiei şi consiliului na înarmate cu mitraliere care se tente în comerţul cu Republica furile interzise, sînt o absurdi crofon : „Uraganul11 de Bit Beloţer- medicamente romîneşti < 17,40 Cinlece
repară în prezent în mare grabă Populară Chineză şi pentru re tate11. covski i 12,40 Muzică uşoară; 13,05 populare romîneşti,' 18,55 Sfatul me
Separatiştii din Sumatra vor să acorde în numeroase ateliere particu cunoaşterea diplomatică a R. P. Din cîntecclc şi dansurile popoarelor; dicului : „Tuberculoza pielii" ; 19,05
concesiuni petrolifere societăţilor lare. Chineze. Luînd cuvîntul în cadrul ace 14,00 Muzică populară; 16,00 Cîntă Do Curs de limba rusă; 19,15 Opera:
leaşi comisii, Henry Rocherault, rina Drăghici ; 16,20 La microfon Rodi „Frcischutz" de Weber: 23,15 Doine
străine Corespondentul anunţă că a- După cum relatează agenţia membru al Consiliului Republi ră ; 18,00 Vorbeşte Moscova ; 18,30 Mu şi jocuri populare romhie.şli.
oest armament se trimite, pro France Presşe, E. Faure a spus cii, conducătorul misiunii eco zică populară romînească! 19,05 Din
DJAKARTA 17 (Agerpres). din Sumatra centrală, care au de babil, în Sumatra sau în insu între altele: „A nu recunoaşte nomice franceze care a vizitat viaţa muzicală a oraşelor şi regiu- BULETINE DE ŞTIRI : 5,00: 6,00:
clarat că nu vor mai recunoaşte R. P. Chineză în 1956 şi 1957, -dor patriei : 10,45 Răspic: lem as- 7,00; 11,00,' 13,00; 15,00; 17,00; 19,00:
După cum anunţa agenţia An- lele Celebes de nord. o ţară cu 600 de milioane de a subliniat avantajul ce-1 poale 20,00; 22,00; 23,52 (programul 11,
tara, ziarul „Suluh Indonesia11 guvernul legal al Indoneziei, in avea Franţa din dezvoltarea co 14,00; 16,00; 18,00; 21,00; 23,00: (pro
tenţionează să acorde mari con locuitori şi a nu avea cti ea re merţului cu R. P. Chineză.
a anunţat la 15 februarie că li cesiuni petrolifere şi de altă na gramul II).
derii clicii militare separatiste laţii normale înseamnă a corni
ţe o gravă greşeală11.
Redacţia şi administraţia ziarului str. 6 Martie nr. 9, Telefon: 188— 189. Taxa plătită in numerar conform apiubâm Direcţiunii Generale iv i I.R. nr. Z36.37U din li noiembrie 19! a. — lip a n ii; inticpiinderea Puligrulwu , 1 Mai'' DEVA.
