Page 62 - 1958-02

Pm. 2
^VVA(^/SA^’V^^^/V^r^/^A^V^Al^w^A/^/^AyVVVfW^ W V W v W v W ^ V W W V
Consfruirea reactorului atomic
Anul acesta vor îi termina­
le lucrările de construire a pri­
maţii i reactor atomic ungar, si­
tuat în apropiere de Budapesta.
Sn jurul reactorului vor mai îi
construite o serie de clădiri,
printre care clădirea care va
servi la stocarea izotopilor pro­
duşi de reactor.
Aciivifalea şantierelor navale
Anul acesta şantierele navale
Obuda, de la Budapesta, nu
vor mai construi nave cu abur,
ci vor trece la construirea na­
velor moderne cu motoare Die­
sel. Cargoboturile fluviale şi
maritime cu o putere de 1.200
îngrăşăm inte a rtificiale de !a coaserii
Cocseriile combinatului side­
rurgic dunărean din R.P. Un­
gară furnizează printre altele
şi îngrăşăminte artificiale de
calitate, care anul trecut au fost
utilizate de către numeroase
gospodării1 agricole de stat. De
O fabrică de bri cbefe de că rb un e
In apropiere de mina carbo­
niferă din Brennbferg va fi con­
struită o fabrică de brichete, a
cărei producţie în serie va în-
Succese ale industriei ungare
° Recent a intrat în funcţiu­
ne noua uzină de sulf de la
combinatul siderurgic din Sztâ-
linvâros.
® Zilele acestea va îi dată în
exploatare prima uzină de ca-
prolactam din R.P. Ungară.
Majoritatea maşinilor sînt fur­
nizate din R.D. Germană.
In citrînd noua uzină va în­
cepe fabricarea masivă a nylo-
nului.
° In cursul acestui an, in­
dustria R.P. Ungare va exporta
maşini-unelte In 45 de ţări din
Cifre grăitoare
In anul 1957 oamenii mjun-
cii din R.P. Ungară au obţinut
noi succese în domeniul econo­
mic şi cultural. Producţia in­
dustriei de stat a R.P. Ungare
a crescut cu îl la sută faţă de
anul 1956. In cel de-al patru­
lea trimestru al anuiui 1957,
productivitatea muncii din in­
dustrie a întrecut cu 8 la sută
nivelul productivităţii realizat
în 1955. *
mmm m
mm
Contractările de animale au
stirnit un mare interes în rin­
eiurile ţărănimii muncitoare,
deoarece, pe această cale ea are
posibilitatea să-şi valorifice în
condiţii avantajoase animalele
crescute şi îngrăşate în gospo­ ali, manifestă un interes cres-
dării.
Producătorii care contractează lor zootehnice, in scopul valo­
animale cu statul se bucură de rificării animalelor pe calea con­
numeroase avantaje cum ar fi tractărilor cu statul.
reduceri din cota obligatorie de Astfel, gospodăriile agricole
carne, iar cei care nu sînt im­ colective, cooperativele de pro
puşi cu cotă sau care şi-au pre­ ducţie agricolă, întovărăşirile a-
dat cota obligatorie înainte de gricole, întovărăşirile de crescă­
predarea animalelor contractate
primesc în numerar contravaloa­
rea dreptului de reducere.
Acei producători care contrac­
tează o cantitate de carne echi­
valentă cu de cinci ori impu­
nerea la cota obligatorie de
carne primesc preţul de contrac­
tare şi pentru cantitatea impusă
la cotă.
Contractanţii de porci, vite
mari, mînzaţi şi viţei pot cum­
păra — după predarea animale­
lor — mărfuri din comerţul de
intimpinare pentru 10 la suta
din valoarea animalelor predate.
Contractanţii de vite mari şi
mînzaţi, în afară de avantajele
arătate mai sus, pot cumpăra la
preţ de stat, de la unităţile con­
tractante, talpă şi piele în ra­
port cu greutatea vitelor preda­
te.
De asemenea, producătorii
care contractează predarea de
vite mari la calitatea I-a şi greu­
tate cit mai mare primesc un
premiu de 500 lei pentru fiecare
vită in greutate de peste 700
kg şi 1000 lei pentru fiecare vită
in greutate de peste 1000 kg.
Mulţi dintre producători s-au
angajat să predea porci contrac­
taţi in semestrul I, iar bovinele
în trimestrul al doilea pentru a
beneficia astfel de sporul de
preţ ce se acordă pentru ani­
malele predate in aceste perioa­
de ale anului.
Gospodăriile agricole colec-
Academia de Ştiinţe a R. P.
Ungare va întreprinde construi­
rea acestei clădiri în cursul ce­
lui de-ai treilea trimestru al a-
nului curent. De asemenea vor
îi construite numeroase puţuri
subterane din beton pentru a-
nihilarea radiaţiilor vătămătoa­
re degajate de izotopi.
C.P. vor fi: de asemenea înzes­
trate cli aparate radar şi cu in­
stalaţii care să asigure securi­
tatea navigaţiei pe timp nefavo­
rabil. De asemenea şantierele
vor construi propulsoare de ma­
re putere.
la începutul bunii ianuarie a.c.
au fost recuperate 21 de va­
goane de îngrăşăminte artifi­
ciale, care vor fi livrate unui
număr de 8 gospodării agricole
de stat.
cepe în luna mai. Această fa­
brică va produce zilnic cinci
vagoane de brichete de căr­
bune.
Europa, Asia, Africa şi Ameri­
ca de sud.
° Şantierele navale din Obu­
da (Budapesta) au lansat re­
cent al 52-lea vas de transport
pentru pasageri şi al 97-lea re­
morcher.
° Anul acesta industria un­
gară va produce 47.000 apara­
te de televiziune.
° In anul (958 producţia de
oţel a R.P Ungare va fi cu
260.000 tone mai mare decît cea
din 1957.
Anul trecjul agricultura R.P.
Ungare a obţinut de asemenea
însemnate succese. La sfîrşitul
anului 1957, în R.P. Ungară e-
xistap 3.465 de cooperative a-
gricole de producţie şi grupuri
cooperatiste, care cuprindeau
un număr de 164.000 de ţărani
muncitori. Cea mai înaltă eva­
luare a unei zile-muncă a fost
realizată în R.P. Ungară în a-
nul agricol 1957.
tive şi celelalte forme de mun­
că in comun in agricultură, cît
şi membrii gospodăriilor agrico­
le colective, care au avantaje in
plus la contractările de anima­
le faţă de producătorii individu­
cînd pentru dezvoltarea sectoare­
tori de animale, asociaţiile sim­
ple de producţie etc., se bucură
de avantaje suplimentare. La
livrarea animalelor contractate
li se acordă următoarele sporuri
de preţ, calculate la preţul de
bază de contractare: gospodă­
riile agricole colective, coopera­
tivele de producţie agricolă şi
gospodăriile de crescători de ani­
male, întovărăşirile agricole, a-
sociaţiile simple do producţie şi
membrilor C.A.C., 5 la sută.
Pentru stimularea creşterii şi
ingrăşării animalelor în secto­
rul socialist, se pot încheia con­
tracte de livrare de animale pe
o perioadă de 3-5 ani cu G.A.C.,
cooperativele de pro/bicţie agri­
colă, întovărăşirile agricole şi
întovărăşirile de crescători de
animale.
Contractanţii din categoria de
mai sus care se angajează să
livreze statului animale îngră­
şate pe o perioadă de 3-5 ani
primesc peste preţurile de con­
tractare următoarele sporuri de
preţ, calculate la preţurile de
bază de contractare ce se vor
practica în anul cînd se predau-
animalele: 5 la sută pentru pre­
dările din al doilea an de con­
tractare şi 10 la sută pentru
predările din al treilea şi ur­
mătorii ani de contractare.
Avantajele arătate mai sus
oferă producătorilor largi posi­
bilităţi de a creşte şi îngrăşa un
număr nelimitat de animale, de
j ’ IDlIURA01STATPENTRUUURATURA POllîlCÂ J
H>*>6-
{ PAVEL DAN
n cerea şi cu aceasta, „Cupa 16
| Despre limitele şi ţ
f contradicţiile utilizării ţ
t tehnicii în capitalism
4l In lucrarea de faţă autorul ur- $5
i măreşte să demonstreze că ansam- ?
ţi| blul de fenomene care se fac sim-
ţite astăzi în economia capitalistă
^ în domeniul utilizării tehnicii con- ţi
ţ firmă justeţea tezelor marxisin-ie- i
ţ ninismului privind rolul istoric tre- ţ
| cător al capitalismului.
! Autorul îşi începe cartea printr-o r
expunere a luptei pe care omul a L
| dus-o în decursul istoriei pentru i
, dominarea naturii, adică face o is- {
j torie a dezvoltării mijloacelor de t
| muncă. El subliniază că un salt I
ţ uriaş în direcţia dominării naturii 4
f a fost realizat de prima revoluţie f
| industrială. Această realizare a ca- j
j pitalismului a făcut pe mulţi econo- •
y mişti burghezi să susţină că mo- ţ
• dul de producţie capitalist ar avea |
I posibilităţi nelimitate de dezvoltare a ?
ţ tehnicii şi, ca atare, că ar fi veş- ţ
t? nic.
ţ Demascînd falsitatea unor aseine- •
7 nea afirmaţii, Pavel Dan arată că ţ
Vj limitele capitalismului în dezvolta- **
ţ rea tehnicii au devenit evidente ;
| chiar în procesul înfăptuirii pri- i
(ŢJ mei revoluţii indust•riale şi că astăzi ?
ţ: aceste limite se fac simţite mai a- î:
f Ies prin obstacolele pe care le pun i
j în calea automatizării, relaţiile de *
J producţie capitaliste. Ele relevă in- *
ţ capacitatea capitalismului de a mai ţ
ţ înfăptui o nouă revoluţie indus- i
* trială.
In partea a doua a lucrării au- &
f torul analizează contradicţiile uti- *
t lizării tehnicii în capitalism prin |
| prisma situaţiei pe care muncitorul |
ţ o are în această orînduire.
| Atît prin noutatea şi importanţa $
ţ temei, cît şi prin modul de trata- f
i re lucrarea are meritul de a face J
t lumină într-o serie de probleme difi- ţ,
| cile.
» 376 pag. — 6,00 lei.
ţ..««e.«f .?*. . . ^ > ..........* ..6 ..o..o. .e..t
a şi spori veniturile, cointeresin-
du-i să contribuie tot mai mult
ia aprovizionarea populaţiei şi
a industriei alimentare cu pro­
duse animale.
Morva, cunoscută şi sub nu­
mele de răpciugă sau cirtiţă,
este o boală infecto-contagioa-
să produsă de un microb care
îmbolnăveşte calul, măgarul şi
cătinii şi se transmite foarte u-
şor la om. Este una dintre cele
mai grave boli ale cailor.
Pînă in prezent împotriva a-
cestei boli, nu exista nici un
tratament. Această boală a pri­
cinuit mari pierderi in rîndul a-
cestor animale. In U.R.S.S., prin
organizarea socialistă a agri­
culturii, prin sistemul de com­
batere planificat cu personal
tehnic bine instruit, această
boala poate fi considerată prac­
tic lichidată. Din anul 1949, du
pă exemplul serviciului sanitar
veterinar din U.R.S.S., se apli­
că şi la noi în ţară măsuri anti-
epizootice planificate incit as-
iăzi boala merge spre lichidare
Transmiterea bolii de la ani­
malele bolnave la cele sănătoa­
se se tace de la animal la a-
nimal. Scurgerile nazale ale a-
nimalului bolnav infectează o-
biectele din jur, cu care vine
în contact: alimentele, apa, g ă­
leţile de adăpare a cailor, peria,
ţesala, hamurile, etc., care ajun
gînd în contact cu animalele
sănătoase le pot îmbolnăvi. Mi­
crobii ajunşi în organism se o-
presc la plămîni unde găsesc
cele mai bune condiţii pentru
înmulţire şi formarea leziuni­
lor morvoase. La unele animale
n rm w u i SOCIAIJSMULVt
In cinstea „Zilei ceferiştilor"
şi a alegerilor de deputaţi în
sfaturile populare, U.C.F.S.
Alba, în colaborare cu colectivul
sportiv C.F.R. Alba lulia, a or­
ganizat duminică, 16 februarie
a.c., o competiţie sportivă la
disciplinele volei, tenis de masă
şi popice, dotată cu „Cupa 16
Februarie".
întrecerile la volei şi tenis de
masă au avut ioc în sala de
sport a oraşului Alba luiia, iar
cele de popice pe arena colec­
tivului sportiv „Ardeleana" de
I pe lingă fabrica de încălţămin­
te din Alba lulia.
VOLEI BĂIEŢI
La întrecerile de volei au luat
parte echipele colectivelor spor­
tive „Metalul", şcoala profesio­
nală, „Aurul" Zlatna, „Mihai
Viteazu", şcoala medie, nr. 2,
„Şcoala sportivă de elevi11.
„Horea" Alba lulia. întrecerea
O?ţ s-a desfăşurat sistem elimina­
toriu. Iată rezultatele înregis­
trate : „Metalul" şcoala profe­
sională — „Mihai Viteazu"
şcoala medie nr. 2 : 2—1 ;
„Şcoala sportivă de elevi" —
„Aurul" Zlatna : 2—0 ; „Meta­
1 lul" şcoala profesională —
„Horea" Alba lulia : 1—2. In
finală s-au întîtnit echipele co­
lectivelor „Horea" Alba lulia —
„Şcoala sportivă de elevi".
Victoria a revenit echipei „Ho­
rea" cu scorul de 2—0 (15—3,
15— 12).
Dintre jucători s-au eviden­
ţiat tinerii Vasile Cormoş, Du­
mitru Torsan, Gheorghe Lăpă-
?o
m ie.*3.<3.
*39 a i
SIMERIA (de la şubredacţia
noastră voluntară). Colectivul
sportiv „Ştiinţa" din localitate,
in colaborare cu U.C.F.S. raio­
nul Hunedoara, a organizat cu­
pa „16 Februarie" la volei şi te­
nis de masă. La competiţie au
participat 5 echipe masculine,
reprezentînd 5 colective sportive:
j „Rapid" Şcoala profesională Si-
meria, „Ştiinţa" Şcoala me­
die Simeria, „Arictoria" Călan,
„C.S." -Băcia şi „Minerul" Te­
iiuc. _ • „ ...............
i
Desfăşurarea competiţiei a a-
vut loc duminică 16 februarie în
sala de sport a Şcolii medii mix­
te din Simeria.
La VOLEI, după o întrecere
viu disputată cupa a (ost cişti-
gată de echipa şcolii profesio­
$ nale C.F.R., care a întîlnit în
finală echipa şcolii medii mixte
? Simeria. Iată rezultatele tehnice
înregistrate: Rapid — C. S.
3-1, Ştiinţa—Victoria 3-1, Mi­
nerul — C.S. Băcia 0-3, Rapid —
Ştiinţa 3-2.
Clasament: 1. Rapid, 2. Ştiin­
ţa, 3. C.S. Băcia.
După cum se vede, in finală
s-au întîlnit două echipe de e-
levi. ambele fiind bine pregătite
din punct do vedere tehnic, fapt
#IC § si '
i w i i ii o TrJ CLs)
boala se opreşte în această fază.
Animalele în acest stadiu de
boală sînt cele mai periculoase
deoarece ele elimină mulţi mi­
crobi in special prin scurgeri­
le nazale.
Cînd organismul animal este
mai puţin rezistent microbii de
la plămîni trec prin sînge şi
se opresc în piele, producînd
'.im kd
ETERI N A R
anumite umflături de mărimea
unei alune, care se deschid lă-
sfnd să se scurgă un lichid ca
uleiul. Aceste răni se observă
mai mult pe git, pe flancuri, pe
coaste şi pe membre. Concomi­
tent cu apariţia acestor răni se
observă şi inflamarea ganglio­
nului submaxilar dind impresia
că animalul este bolnav de
gurmă (buba mînzului). In a-
ccst timp se observă o scurgere
purulentă din nas, de culoare
gălbuie si cu sînge prin ea. A-
nimalut are temperatură, nu
mîn inc ă, tuşeşte, slăbeşte toarte
repede şi moare.
La om boala c;e manifestă la
fc! ca la animale şi moare după
2-1 siipf:ămini dle la imbolnă-
vire [;iră ca un tratament să-i
fie de folos.
Nr 9 8 8
peste un viaţa şeaiii
Tineretul nostru trebuie să fie nu numai un tineret luminat, ci şi uri
tineret bine călit, sănătos şi îndrăzneţ. In acest scop, pe întinsul patriei,
au luat fiinţă în anii puterii populare nciuunăraic baze şi scoli sportive.
O activitate rodnică se desfăşoară şi la şcoala sportivă de elevi din
'Alba lulia al cărei director este tovarăşul Vian Moldovan. Această şcoală,
duş, Mie Resteman, Gh. Rotaru, funcţionează cu trei secţii: gimnastică (fele-luueţi), atletism şi volei.
Mircea Roman.
In instruirea elevilor aduc zilnic o contribuţie de seamă profesorii Ho-
VOLEI FETE renţa Lăpuduş şi Vasile Murgiileţ. Şcoala, numără un efectiv de 300 elevi.
„Ştiinţa" şcoala medie nr. 1 Publicăm mai .jos cîtcva aspecte din viaţa de fiecare zi a şcolii amintite.
Alba lulia — „Ştiinţa", şcoala
medie Zlatna. Scor final : 2—0.
S-au evidenţiat Doina Cotnis-
neanu, Ana Iiandraliuca şi Pe-
tronela Tanef.
POPICE
întrecerea la popice s-a des­
făşurat între echipele C.F.R.,
„Voinţa" şi „Ardeleana" Alba
lulia. Mai bine pregătiţi, repre­
zentanţii colectivului sportiv
„Ardeleana" au cîştigat între­
Februarie". Întrecerea s-a des­
făşurat sistem turneu, pe e-
ch ipe.
TENIS DE MASĂ
Deosebit de interesantă a fost
întrecerea dintre jucătorii de te­
nis de masă, reprezentanţi ai
colectivelor sportive „Voinţa", : ....... ........!> »¦ ¦ ¦
„Ardeleana", „Unirea", „Horea”,
„Ştiinţa” Alba lulia şi „Aurul"
Zlatna.
Cei 16 concurenţi şi-au dove­
dit măiestria creînd faze spec­
taculoase în timpul meciurilor.
Cu o pregătire fizică şi tehnică 1. Sub supravegherea atentă a profesoarei, eleva Doina Munteanu din
mai bine pusă la punct, tînă- clasa Vil l-a a şcolii medii mixte clin Alba lulia, execută exerciţiul impus, la
rul Mircea Petrifălean („Voin­ bîrnă, categoria !l-a junioare.
ţa" Alba lulia) a cucerit locul
I. Pe locul II s-a situat Samoi-
lă Moldovan („Horea" Alba
lulia), iar pe locul III Hugo Sk
Marmttr („Unirea" Alba lulia). « 1 y¦
Jocurile s-au desfăşurat in­
dividual — sistem eliminatoriu.
V. P1TAN m & zSv-
m
care a tăcut ca atenţia spectato­
rilor să fie captată în tot tim­
pul meciului. De la învingători
s-au remarcat elevii: Zaharia
Stan şi Victor Bembea, iar la
invinşi Alexandru Mihalschi şi
Mircea Butnic.
TENIS DE MASA
tr flilifS i* * * ?
2. Cu multă siguranţă şi încredere, urmărită de privirile colegelor sale,
eleva Elena Bărbăg i din clasa N-a a şcolii medii, execută cumpăna pe
La această întrecere au par­ abdomen.
ticipat 4 echipe : „Minerul" Te-
liuc, „Rapid" ‘Şcoala profesio­ n' ™
nală Simeria-,--„Ştiinţa" Şcoala B lIla S iw * *
medie.-Simeria-şi C. S. Băcia.
La simplu a cîştigat Simion
Chichideanu, („Minerul" Te-
liuc), iar la dublu C. S. Băcia
(Constantin Petre.scu şi Mari
Schiderman).
POPICE.
Tot in cinstea „Zilei ceferiş­
tilor" in localitate s-a mai dis­
putat un concurs de popice cu
participarea echipelor de la co­
lectivele sportive „Victoria" —
Caian" — şi C.F.R. Sime­ mmM
ria. întrecerea a fost cîştiga-
ta Ia limită de către echipa co- 3. Graţie şi supleţe, iată însuşiri absolut necesare pentru interpretarea
lectivului sportiv Călan. cumpenei la paralele inegale. Eleva Măria Casio din clasa X-a a şcolii
OVID1U BRINDZA
S. MUNTEANU
medii mixte Alba lulia, a reuşit să cîştige aceste însuşiri.
Graţie mijloacelor precise de ¦mm
diagnostic, această boală poate
fi descoperită la timp prin rna- ¦:'.-hm
ieinările care se fac de două ori
pe an — primăvara şi toamna
— la toate cabalinele. Animalele
care au fost maleinate (injec­
tate la ochi) apoi găsite poziti­
ve la control (bolnave) se sa­
crifică luîndu-se măsurile nece­
sare de a nu se răspîndi boala
mai departe. A;aloarea animale­
lor sacrificate va fi apreciată
de către o comisie, iar proprie­ 4. Exerciţiile sînt mai grele, dar şi băieţii sînt mai curajoşi, lată u-
tarii vor fi despăgubiţi integral nul din echipa gimnaşlilor la aparate, cxeeutînd o figură complicată.
dintr-un fond special al statu­
lui popular regional. Avind în 5.,»f.u, gimnaslul nu a căzut. Execută doar o săritură măiastră la pa­
vedere că microbul morvei tră­ ralele.
ieşte numai pe aceste animale,.
boala trebuie să dispară, odată
cu dispariţia ultimului animal
infectat şi cu distrugerea mate­
riilor provenite de la acesta.
In acest fel vom distruge toa­
te izvoarele naturale de infec­
ţie. Rezultatul acestei lupte nu
depinde numai de personalul
sanitar veterinar existent pe te­
ren. La această luptă antiepi-
zootică sînt chemaţi să contri­
buie si cetăţenii proprietari de
cabaline, care, în conformitate
cu decretul nr. 167/955, sînt o-
bligaţi a prezenta anim iele lor
la maleinare, ştiind că numai
in acest fel vom puica lichida
moi'va ca bo’i'ă la animale şi om.
EAZAR ROPCEALU
medic vcL-rinar
i